3,183 matches
-
câteva secunde, A doua zi, la cinci fix eram așezat în cea mai strategicè poziție, nu știam exact de unde va veni, de aceea supravegheam atent fiecare direcție, cercetând cu atenție chipurile trecètorilor, Îi luasem trandafiri și, în ultimul moment, busuioc! Busuiocul l-am cumpèrat de la o femeie bètrânè care stètea undeva mai la o margine, Corinei îi plècea mult busuiocul, cândva, N-a venit chiar la cinci și, cu toatè vigilenta manifestatè în postul meu de observație, m-a surprins pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
va veni, de aceea supravegheam atent fiecare direcție, cercetând cu atenție chipurile trecètorilor, Îi luasem trandafiri și, în ultimul moment, busuioc! Busuiocul l-am cumpèrat de la o femeie bètrânè care stètea undeva mai la o margine, Corinei îi plècea mult busuiocul, cândva, N-a venit chiar la cinci și, cu toatè vigilenta manifestatè în postul meu de observație, m-a surprins pe la spate, mi-a pus mâinile la ochi, râzând, acelasi râs că la telefon, o aduc înaintea mea, o privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
lipea de mine și își lèsa capul înspre umèrul meu, semn cè uzase de toate armele și cè nu mai aștepta decât verdictul meu, care, în general era unul pozitiv, La o pizza! dar, îmi amintesc de trandafiri și de busuioc și îi întind buchetele, ne zâmbim scurt atunci când ni se întâlnesc privirile, ea cu ochelari de soare, afarè un sfârșit de septembrie cu soare, Din acest moment în care eu m-am intors cu atâta ușurințè în trecut, la cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
emoției care mè cuprinde, mișcèrile trupului meu curg natural una din cealaltè, nu mè surprind fècând gesturi inutile sau dezarticulate, E ca si cum, dupè o lungè perioadè de absențè, m-aș întoarce acasè în propriul meu trup, pe masè, trandafirii și busuiocul, floarea norocului între noi, preocupându-ne deocamdatè de meniu, eu aruncându-mi ochii pe lista de specialitèți culinare, în fond, știind dinainte ce voi lua, așteptând cu nețèrmuritè rèbdare sè se hotèrascè și ea, profitând de acest moment ca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac Arde-n cadel-o lumină cât un sâmbure de mac; Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată; Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de laba, Cum mai bine
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
același soi de lemn de culoare deschisă. Din ea se iese spre curtea din spate, plină de miresmele sărate ale mării și de parfum de rozmarin sălbatic, de salvie și de cimbru. Jake se duce glonț să ude ghivecele cu busuioc de pe pervazul bucătăriei, în timp ce eu merg să explorez restul casei. La etaj este o baie adorabilă și o cameră de oaspeți, dar în camera noastră, care e la mansardă, se ajunge pe o scară cu fușteie, ceea ce-ți dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-l iei, trebuie numai să știi ce să faci cu el, nu-l vreau!, calul cabrează nervos, tot ridică un picior, apoi altul, preotul, de-abia acuma îl vede, e un preot acolo, ridică mâna dreaptă și îi stropește cu busuiocul greu de apă sfințită, aghiazma mare, toți caii zvâcnesc, flăcăii chiuie, doar armăsarul lui stă pe loc, nu pleacă, mâinile lui țin hățurile strâns și nu îi dau voie. Rămâne pe câmpia goală, fără nimeni, pe calul transpirat. Drept, aprig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
n-o văzut în viața ei ochinci! - o bruftului doamna Maria, ca să nu ne supărăm cumva. - Ei, m-am gândit io câ n-o ci luat dom' profesăr vo țarancâ, de, doarâ îi om cu carti! - se grăbi să dreagă busuiocul țața Maranda. Apâi sâ mă iartaț di am greșât ... - Lasă doamnă Maranda că doar ne cunoaștem de atâta vreme! - am liniștit-o eu, ridicându-mă de pe lavița pe care stăteam și făcând un semn discret și soției. - Da' nu mai
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
se Înfruptă cu lăcomie. Prin ferestrele de vizavi se văd ca prin ceață siluete necunoscute, probabil virtuali cumpărători ai spațiului uriaș, gol. Am visat azi noapte un ozene care avea forma unui trup perfect de femeie. Răspândea un miros de busuioc și lumina puternic pajiștea pe care aterizase. Nu Îmi era frică de el. Aș fi vrut să-l ating, dar când am Înaintat către el a dispărut. În locul lui a rămas o vale adâncă. M-am trezit agitat. Încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
că măturătorii purtau sub căciulă căpățâni de usturoi. Se știe că, în medicina populară românească, usturoiului i se atribuie virtuți protectoare, datorită mai ales presupusei lui capacități de "a curăți". De pildă, în folclorul nostru, cățelul de usturoi concurează cumva busuiocul în ce privește alungarea strigoilor și a duhurilor rele. Iată deci usturoiul utilizat ca un "dezinfectant" sui-generis înaintea afirmării antisepsiei listeriene... Și la Rîmnicu Vâlcea s-au întîmpinat mari dificultăți la punerea în funcțiune a spitalului temporar, pentru izolarea holericilor suspecți sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
regret, de zbucium - lasă mărturie un “poem testament” pentru clipa când va trece În eternitate”... Când voi fi rămas a morții pradă / Pentru nopți de vifor sau de foc / Muguri somnoroși or să prevadă / Pat de humă-n strai de busuioc /...” La „personalități tecucene” apare un articol impresionant care aduce În actualitate cazul „Alexandru Mironescu și „teroarea istoriei”...” „La 14 iulie 1958 este arestat Împreună cu fiul său, poetul Sandu Tudor ( devenit ieroschimonahul Daniil de la Rarău) și cu alți membri ai grupării
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Cyborg, se află în West End. În fotografie se văd suprafețe metalice, șiruri de computere pe lângă pereți și oameni frumoși stând la mesele din centru, sorbind din cappuccinouri și mâncând rulouri din ciabatta, cu roșii uscate la soare, mozzarella și busuioc. Se pare că a-ți da întâlnire prin internet e cea mai tare chestie de când... ei bine, de când există internetul. Potrivit acestui articol, și trebuie să spun că-l citesc cu rezervele de rigoare, pentru că știu că nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
era închisă. Pregetase un moment, ca și cum nu îndrăznea să intre, dar apoi trase aer în piept și apăsă pe mâner. În tinda întunecoasă domnea un aer închis de casă nelocuită. Nu mirosea urât, dimpotrivă, se simțea o aromă slabă de busuioc, amestecată cu o urmă de scorțișoară. Înaintaseră apoi spre camera unde Calistrat obișnuia să stea. Și acolo ușa era închisă, probabil că la plecare polițiștii se asiguraseră că totul este încuiat și în ordine. Oprindu-se în mijlocul încăperii, Cristian privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu știu eu, că-ți pasă mai mult de rachiu decât de grijile și durerile bietei bătrâne, suspină femeia, care începu a scoate masa cu trei picioare și a așeza pe ea o față de masă de borangic, un smoc de busuioc, o farfurie cu mere domnești și un castron de nuci. Printre gemete și mormăieli, ghionturi date odraslelor, Natalița reuși să termine de așezat masa. Nu uită să șteargă icoana, cu sfinții Constantin și Elena, lăcrimând la amintirea tatălui ei, Costache
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
icoana, cu sfinții Constantin și Elena, lăcrimând la amintirea tatălui ei, Costache, răpus, de tânăr, în războiul Crimeii. Prin ușa întredeschisă, Ion se uita cu luare aminte la ceea ce făcea maică-sa: avea o cană, de unde, cu un mănunchi de busuioc, stropea, cu agheasmă, plapumele, macaturile și păturile, primite în dar la nuntă, costumele ei și ale bărbatului, hainele cele noi ale copiilor. Apoi, trecu la icoanele așezate spre răsărit, merse la vatra focului, traversă tinda, rece, cu miros de pere
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
printre baticele lor înflorate, îmboldind și pașii urătorilor. Se țineau strâns să nu lunece pe omătul preumblat de cetele de băiețandri, care pocneau din bice și spintecau văzduhul cu chiotele tinereții primenite și cu clinchete clopoțeilor, împodobiți cu brad și busuioc. Sărbătorile de iarnă trecură, dar bucuria lor fu tulburată, în tot satul, de telegrame morbide, care mai puneau, deasupra ușii de la intrare, câte o bucată de atlas negru, ținut, la mare cinste și cu preț întreit, în dughenile evreilor din
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
rugăciune. Mulțumesc pentru deosebita ospitalitate ! Cucoș Mihaela - Vaslui * 18 septembrie 2004 139 Am venit la Secu și mi s-a „umplut secul” inimii cu multă dragoste. Emilia și Cătălina * 18 septembrie 2004 Am poposit ca bondarii în căutarea miresmei de busuioc a Sfintei Cruci și a celei de mir de aici din Sfânta Mănăstire Secu și am aflat timp și răbdare din partea celor ai locului, daruri frumoase și momente de bucurie în mijlocul acestei binecuvântate liniști, toate acestea pentru a reuși cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
totul să treacă așa, fără să mă distrez puțin prin documentarea serioasăn a ce și cum era pe timpul acela. Am ales cea mai fertilă perioadă din democrația românească, adică perioada când aceasta ajunsă la maturitate sexuală (!?!), deplină, și-a pus busuioc în păr și s-a prezentat plină de nuri în fața alegătorilor. Se întâmpla aceasta în luna decembrie a anului de grație 1937, an care, după părerea unora, a fost anul cel mai democratic al politicii românești. Să vedeți dumneavoastră, ce
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
alb departe de tine zăpezi alpine mi-au nins sufletul sărman peregrin fulgi albi și blajini precum mâinile bunicii (înălțate cândva în văzduhul rezemat de Retezat într-o zi de joia mare) mai dezmiardă obrajii aprinși ai copilăriei împletesc în busuiocul sfințit sub icoane râsetele nestăvilite și năzbâtiile cu mătănii și cântece vechi pe care le știu și acum în orașul umil și sărac dar cu suflet adânc cât un abataj de huilă cu șapte limbi și șapte puțuri dinspre întuneric
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ce trebuie să știe o fată: sunt pregătite șuncile care se pun la „baiț” timp de zece zile. Acesta este un fel de fiertură din apă îndoită cu vin alb, miere, sare, mirodenii de tot neamul și câteva frunze de busuioc. Scoase din această”zeamă fiartă”, aceste bunătăți sunt puse la fum. Dar nu afumate. Într-un butoi mare din metal sau într-o ladă de lemn, anume meșteșugită, pe suporturi din lemn, aceste bunătățuri sunt coapte la foc măricel, supravegheate
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
asfințit de vară, nu-l poți vedea, dar îl poți auzi cu inima. Aduce cu el mireasma de nectar, parfum de păpădie și iarbă crudă, chiot de copil și praful de pe ulițe. Mirosul pitei coaptă în vatră amestecat cu mirosul busuiocului de la icoană. Toate astea mă trimit în trecut și-mi aduc aminte de copilăria care m-a făcut să cred că lumea e cuprinsă de valuri de lumină și dragoste. Acolo răul și urâtul nu-și vedeau locul, tristețea și
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
am nicio senzație în abdomen, nici la baie nu mai am nevoie să merg. A doua zi, scormonesc, în urma îngerului, în coșul de rufe murdare. Nu pare să lipsească nimic. Numai că hainele mele murdare poartă un parfum ușor de busuioc și par curate și apretate. Mă întreb dacă să le mai spăl sau să le mai port vreodată hainele atinse de înger!? Faza 3. Negocierea Îngerul se înșală. Nu pot lăsa lucrurile așa cum sunt. Trebuie să acționez cumva. De bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mi izbăvea tot răul c-un cuvânt. Mi-a spus că-mi poate da orice-i voi cere; Cu glas smerit eu i-am cerut noroc. El mi l-a dat, in ochi avea durere Și nu mai mirosea a busuioc. S-a-ndepărtat. Părea o-ntruchipare A neputinței si in clipa-aceea Am înțeles, dar El pierise-n zare... Alt lucru aștepta să-i cer: femeia. Nu știu cine ești Nu te cunosc și nu știu cine ești! Știu doar că am iubit o vară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
final, Numai secundele se ceartă Și spun că este doar un joc banal. Când trag un fum în piept, mă doare Și rătăcesc pustiu printr-un talcioc, Mai cumpăr iar un pumn de sare, Să-l pun pe rană, peste busuioc. Lumina joacă printre umbre Și eu adorm lângă sofa, nebun Motanul negru face tumbe, îl las în pace, n-am să mă răzbun. Prizonier Alerg ades printre secunde, Ca un fugar cu umbra sa, Și niciun loc nu mă ascunde
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
aud și acum scârțâitul enervant al ușii) n-am mai văzut aproape nimic din pricina întunericului răcoros care m-a orbit; am priceput doar că mă aflam într-o tindă și m-a izbit un miros pătrunzător de mucegai și de busuioc. Ca să-mi dau curaj, am întrebat cu o veselie care mi s-a părut pe loc prostească: „Nu se poate face puțină lumină în casa asta?” Nu m-am priceput niciodată la psihologia femeilor. Dovadă felul lamentabil în care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]