15,206 matches
-
ne amintește de cei Vechi, din Arealul străbunului Melos, subdunărean- campestru, banatic: cine să traducă în occidental eclectic, astfel de discurs? (de facto ghematric!): „Bună-ziua, Vidule ... !/ -Mulțumesc, Avidule ... -Bună ziua, Doamnă Zână,/ de-ai ieșit cu Vid de mână,/ pe câmpia-mi celestină,/ printre păpădii-lumină,/ pe colinele-mi de glajă,/ dintre cârlionți de vrajă,/ pe Muntele de Aramă,/ nins de stele -/ lynx în scamă ... !/ -Ce mai faci tu, Vidule ... Dialogul învidării de pe malul oximoronului Aceste prime două poeme - cheie ale volumului
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
și muzică românească, și ungurească, și țigănească. Păi a fost simplu, pentru că noi cântăm mai mult muzică din Transilvania de fapt, și Transilvania este o zonă multietnică.” ” S-au produs niște influențe reciproce,” mi-a zis, ”sunt niște zone în Câmpia Transilvaniei unde este foarte mixtă populația, mai ales românescă și ungurească. Acolo nu poți să deosebești una de cealaltă. Un cântec se poate cânta și cu text unguresc, și cu românesc.” NOI NE DORIM UN FEL DE AUTONOMIE În timp ce-l
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
gurii tale a izbucnit în claritatea lacului, țiganii, de la capătul satului , bat potcoave rupând bariera fonică a timpului, potcovind răsăritul dimineții, chipul tău atât de neînchipuit, fumegă, alungând strigoii de pe pereți, îmbraci mantia de smoală, în timp ce pe coaste îți umblă câmpia, țiganul despotcovind răsăritul ți-a adus potcoavele, numai două, două ți-a adus din cele patru cerute, nu e nimic, ai să îl bagi mâine la carceră, știi, carcera aceea cu drugi de metal și apă până la brâu, timpul e
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
lunetă. Și mă opresc. Privesc. În jurul meu... Mulți farisei în numele-Ți vorbesc! N-au nici cuvânt! ... Și n-au nici Dumnezeu! Și-i mint mereu pe cei ce Te Iubesc! Oh, Doamne!... Cât pustiu!... Spectacol trist Au așternut pe verdele Câmpiei! Citește mai mult MAICA DOMNULUI SĂ VĂ OCROTEASCĂ PE VOI, PE TOȚI! SĂ VĂ DEA BINECUVÂNTARE, ÎNȚELEPCIUNE ȘI VIAȚĂ!PENTRU TOȚI ACEIA CARE PURTAȚI SFÂNTUL NUME (ȘI NU NUMAI) UN SINCER - "LA MULȚI ANI!"MĂ-NTORC UN PAS...Mă-ntorc
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
prin lunetă.Și mă opresc. Privesc. În jurul meu...Mulți farisei în numele-Ți vorbesc!N-au nici cuvânt! ... Și n-au nici Dumnezeu!Și-i mint mereu pe cei ce Te Iubesc!Oh, Doamne!... Cât pustiu!... Spectacol tristAu așternut pe verdele Câmpiei!... II. DE ZIUA TA, COPILE...!, de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 517 din 31 mai 2012. DE ZIUA TA, COPILE! Dragi copii din lumea întreagă! Știu că vă plac poveștile. Acum am să vă spun o poveste adevărată... Am
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
anii mult mai mulți, Acum sunt rece că ghețarul, Stau rătăcita, printre munți, Cu fata albă, ca și vărul; Aștern cuvinte fără noima, Sperând, la clipă fermecata, Să ies, din starea mea de comă, Să redevin Crăiasa Față, S-aștern câmpii din infinit Pe-un orizont, mult îndrăgit! The Princess Maiden I bend over în front of you, sweet Mother, Longing for your kiss; I went too far away perhaps And now I’d like to stay at your chest. To
THE PRINCESS MAIDEN de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362551_a_363880]
-
RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Poeme > Pitoresc > AUTOSTRADĂ COPILĂRIEI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului Dii căluțule, dii,dii Dii căluțule dii, dii, Peste munți, pește câmpii Peste dealuri și vâlcele În triluri de pasarele. Dii căluț , la drum pornește Printr-o lume de poveste, Fan ți-oi da și ți-oi da apă Să străbatem țară toată. Amândoi suntem aici În ograda la bunici, Pe unde
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
mare e în crâng, Păsărele-aici se strâng, Ascunse de rămurele Trag cu ochii prin perdele Ce să fie, ce să vie? Semn este de sindrofie ! Ochii mari fac și eu roată. Norocul bat-o s-o bată! Miresuță-i în câmpie Ingenua păpădie. Diamante o îmbracă, Zeci de mii de stropi de apă. Nuntășite sânzâiene Albăstrite și mirene. Doi arici ce-n crâng fac veacul Se dădeau de-a berbeleacul. Tot trăgându-și pantalonii, Făceau veseli pe bufonii. Maestra, ciocănitoarea A
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
brazi, Lacrimi îmi curg pe obraz. Trist, mă rog la Dumnezeu S-o-ajute de i-o fi greu. Fluturele Îngerul, care pictează florile, A vărsat din greșeală culorile. Fluturele,care trecea din întâmplare, S-a umplut pe loc de culoare. Peste câmpii zburând zile de-arandul, La-ntrecere se ia prietenește cu vântul. Uneori se odinhește și unde oprește, O poveste, în dar, floarea primește! O știu treaba asta și eu mai demult, Când îl văd, iute, în iarbă mă culc, Si apoi
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Boboceii se-nghiontesc, Farfuriile golesc. Folosește doar fetiță, Cuțitul și furculița. Supărată, i-a certat, Vărul râde înfundat: -Iartă-i dragă verișoară, Altfel e viața la țară! 91.Toamnă Ieri purta coșuri cu mere , Struguri dulci avea în vii Și întinsele câmpii Le-mbrăcase-n giuvaere. Stau pe rafturi în cămara Ale toamnei bunătăți; Darnica a fost cu toți, Însă ochi-i se-ntristară. De trei zile plânge-ntr-una Lacrimi mari fără oprire; Eu o rog să-și vină-n fire, Dar ea
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: Punti peste timp. - Povestiri / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
prin pustiu se leapădă cucul de cuibul străin pasărea mama hrănește puiul hain se naște vremea de ieri la ceas târziu tărâmul fericirii nu cunoaște rob vuietul mării doarme în mari moarte forța Lui Unu în parte se-mparte lumina câmpiei dospește în bob coliva atrage plânsul viu magnet lumina cioplește forma în concret RUGĂCIUNE lasă-mi starea de lumină să te pot vedea când treci taina ierbii din grădină în priviri de unde reci șapte zile voi rămâne să plâng urmele
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
sus pe-un rău secat acolo unde vulturii vin și mor în umbra trupului meu de bărbat casa cioplită din lemn de dor cu fereastra în noaptea târzie cu miros de toamnă-n pridvor s-a topit în nisipul din câmpie casa cioplită din lemn de dor cu acoperișul spart de ploi și lună o aud plângând în arborii când cobor să sărut mugurii ce ne-mpreuna casa cioplită din lemn de dor ce-a zidit-o aprilie-n câmpie mă
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
din câmpie casa cioplită din lemn de dor cu acoperișul spart de ploi și lună o aud plângând în arborii când cobor să sărut mugurii ce ne-mpreuna casa cioplită din lemn de dor ce-a zidit-o aprilie-n câmpie mă priveste-acum cu frunzele ce zbor și-mi acoperă fruntea cu melancolie DANS PĂGÂN de-o vreme caut ceva ce-mi era drag m-am pierdut pe mine și nu mă revăd pe copilul orbit în mare prăpăd stă un
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎMI PARE CÂMPIA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Îmi pare câmpia... Trăiesc cu amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎMI PARE CÂMPIA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Îmi pare câmpia... Trăiesc cu amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
câmpia... Trăiesc cu amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
într-o metaforă, Se pare că în istorie nu încape, Doar vântul ce suflă într-o anforă Sperie cerbul venit să se-adape. Drama lui e singura durere neînțeleasă de veacul care piere... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Îmi pare câmpia / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
tine nu mai știe pune mâna pe umăr și întreabă... XXIX. DEZLIPIREA, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1151 din 24 februarie 2014. uneori mă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-se de scrisoare fiecare primește în plic câte o câmpie sau o mare cei mai norocoși primesc câte un copac ori o iubire sau două bat un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familie cu spinarea cât o bătaie de aripă le pipăie când le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
și le agață acolo ca un tablou de familie cu spinarea cât o bătaie de aripă le pipăie când le șterg de păianjeni până le țin de sete apoi oamenii văd cu vârful de cui până când marea se dezlipește din cauza câmpiei de valuri câmpia se dezlipește din cauza copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze ... Citește mai mult uneorimă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-sede scrisoarefiecare primește în plic câte o câmpiesau o marecei mai norocoși primesc câte un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
acolo ca un tablou de familie cu spinarea cât o bătaie de aripă le pipăie când le șterg de păianjeni până le țin de sete apoi oamenii văd cu vârful de cui până când marea se dezlipește din cauza câmpiei de valuri câmpia se dezlipește din cauza copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze ... Citește mai mult uneorimă întreb cum mor oamenii aceștia dezlipindu-sede scrisoarefiecare primește în plic câte o câmpiesau o marecei mai norocoși primesc câte un copacori o iubire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
iubire sau douăbat un cui în ochi și le agață acolo ca un tablou de familiecu spinareacât o bătaie de aripăle pipăiecând le șterg de păianjenipână le țin de seteapoi oamenii văd cu vârful de cui până când marease dezlipește din cauza câmpiei de valuricâmpiase dezlipește din cauza copacului de iarbăcopaculse dezlipește din cauza iubirii de frunze... XXX. DELFINUL DE LA MALUL LUNII, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014. între cuvânt și hârtie este un delfin înotând albastru într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Pentru că fără traducătorii iluștri, George Coșbuc, Eta Boeriu, George Pruteanu, n-aș fi citit niciodată “Divina Comedie”! Iată de ce! Fără Ion Frunzetti, Virgil Teodorescu, Nina Cassian, George Lesnea, Gellu Naum, Ștefan Augustin Doinaș, Dumitru Țepeneag, și atâția alți truditori în câmpia literelor, n-aș fi cunoscut și n-aș fi iubit atât de mult, lirica universală. Culegerea se deschide în chip miraculos aproape cu “Trei mari poeți francezi” și aceștia nu sunt alții decât: Alphonse de Lamartine, Leconte de Lisle și
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]