3,117 matches
-
o cârciumă unde se făceau mari depozite de spirt, fiindcă acolo taxa accizului era numai de 50 bani la decalitru. Iar la limita cealaltă a raionului, pe teritoriul comunei București, era o altă cârciumă. De la cârciuma din comuna Colentina până la cârciuma din comuna București era săpat, pe sub șoseaua raionului, un tunel, și astfel butoaiele cu spirt de la cârciuma din comuna Colentina treceau în comuna cealaltă. Cu chipul acesta, o mare parte a Bucureștilor era alimentată cu spirt pentru care nu se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bani la decalitru. Iar la limita cealaltă a raionului, pe teritoriul comunei București, era o altă cârciumă. De la cârciuma din comuna Colentina până la cârciuma din comuna București era săpat, pe sub șoseaua raionului, un tunel, și astfel butoaiele cu spirt de la cârciuma din comuna Colentina treceau în comuna cealaltă. Cu chipul acesta, o mare parte a Bucureștilor era alimentată cu spirt pentru care nu se plătea mai mult de 50 bani la decalitru. Un contrabandist de forță era un evreu, anume Sevillio
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Rădulescu și de mine, au fost duși la tribunal, spre a depune ca martori în chestia dr. Romniceanu-Emil Frunzescu; eu m-am dus în celula lui Rădulescu - care încă zăcea pe coaste - spre a dejuna. Dejunul fusese comandat la o cârciumă din fața temniței. O cutie cu sardele este deschisă. Trebuie să fi fost din alt secol, căci untdelemnul era rânced. Apoi vin patru ouă fierte. Întâiul pute, al doilea era putred, din al treilea apare un pui mort. Cârciumarul, neavând ouă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
DOMNUL MARQUEZ Singurele greutăți pe care le spui ca și cum le-ai avea sînt crezute orașul imens ca o expoziție de pete de sînge; acum sînt convins: înainte de nașterea ta un zugrav se prăbușește din turlă 2) înainte de nașterea ta o cîrciumă poartă numele muzeului național de artă și stîrvuri 3) înainte de nașterea ta eu cu multe păreri despre fericire ajut un olog să-și curețe de pe trup spinii de înger (poemul, scăpat de cenzură, a devenit imn național!). PORTRET AL ARTISTULUI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
diferite distanțe. Nu mă lăsa așa, cu una cu două. Vroia să știe tot despre starea mea de sănătate. Duminica, când nanașa Măriuța venea la noi în vizită se distrau pe socoteala mea, povestindu-i mama cele întâmplate. Nănașa având cârciumă și prăvălie, îmi aducea figurine de ciocolată, acadele, turtă dulce și-o îmbrățișam și-i sărutam mâna, mulțumindu-i. Pot spune că-mi plăcea mai mult să merg la ea decât să vină dumneaei la noi. Având doar o fată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cai ca nimeni altul în Frătăuții Vechi și toate muncile agricole le coordona el. Toader, după cele patru clase de liceu de la Suceava, a fost nevoit să se retragă, ocupând funcția de secretar la primăria comunei. Victor a deschis o cârciumă, iar Domnica s-a măritat prea devreme și a decedat la numai un an după căsătorie (în urma splălării rufelor în apa Sucevei pe timp de iarnă). Maria, mama, fiind elevă la o școală de gospodărie din Cocioc (lângă București) a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
credincios În completă inconștiență de unde se află și ce săvârșea. Pe Sf. Epitaf de pe Sf. Masă Înșirate lumânări; În Sf. Potir nimic din aceleași motive omenești ... (cocleală); În schimb Sf. Vase erau Între bani, lumânări, prescuri etc. Credincioși puțini. La cârciuma deschisă Însă erau mult mai mulți și jucau popici. În a treia parohie, deși destul de târziu și deși preotul este un Întâiu stătător, credincioși și mai puțini. În a patra parohie, la ora 10 și un sfert, Sf. Liturghie era
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ultima vreme, domnilor din Consiliu le au ajuns la ureche zvonuri Îngrijo rătoare, cum că Împotriva ducelui Bertold și a fratelui său s-ar țese ceva foarte primejdios. Amadeus nu e străin de toate acestea. Deci am bătut Împreună toate cârciumile și bordelurile, am jucat feste tâmpite și i-am speriat pe cetățenii onorabili cu prostiile noastre. Până ce, Într-o zi, mi-a spus că trebuie să plece degrabă și că pentru un timp nu va mai fi la Curte. — De ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tot, jenat și rușinat. Stătea în fund complet amețit, neștiind ce s-a întâmplat cu el. La o privire superficială, dar cu totul condamnabilă, l-ai fi putut lua drept unul dintre indivizii azvârliți noaptea în stradă, de către ospătarii vreunei cârciumi nenorocite, sătui de hărmălaia acestor consumatori agresivi, turbulenți și cu apetit alcoolic insațiabil. Haina i se rupsese în spate, căzuse cu capul în miriștea țepoasă și dușmănoasă, care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața cu murii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ce ar trebui urmată” este una din știrile paginii „Ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin lume” și din care se evidențiază fapta locuitorilor dintr-un sat din județul Bacău care au cerut primarului să închidă cele două cârciume din sat. Și bine au făcut, spune Foaea, pentru că „mai ales acum, în aceste vremuri de sărăcie, acolo unde înfloresc crâșmele și se îmbogățesc cârciumarii, înflorește și sărăcia și puturoșenia și boala.” Ca în poezia Răchia, consemnată pentru săteni: Blestemată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luaseră apărarea". Va fi profund impresionat, în timpul detenției, de oameni nevinovați, dar condamnați politic, doar pentru ca Securitatea să-și demonstreze astfel utilitatea și eficacitatea. A întîlnit un bătrîn muncitor sondor, care primise 9 ani de muncă silnică, pentru că îmbătîndu-se la cîrciumă cu ortacii, în ziua de salariu, s-a apucat să cînte "Deșteaptă-te române"! Un caz asemănător a fost la mine în sat, a primit numai 6 ani. Un învățător era condamnat la moarte, pentru că elaborase un "proiect de eliberare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îi șoptește Pribeagu. Dar dacă nu îți lași inima să se îndrăgostească și să iubească totul, exact cum lucrurile se nimeresc să fie, pentru că de cele mai multe ori așa trebuie să fie, de unde să afli dragostea ? Orașul era gălăgios, plin de cârciumi, fie de lux, fie mai sărăcăcioase, din care tot soiul de inși, majoritatea eleganți, ținând de mâini cucoane fandosite, ieșeau și intrau neîncetat, în căutare de mâncăruri delicioase, băuturi fine și muzici care să le facă sufletele să danseze și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai mare patimă și petrec și mai desfrânat, indiferent câtă impor- tanță capătă statutul lor, nu uită nicio secundă de unde au plecat și rămân la fel de trăsniți și libertini. Într-o după-amiază, Fernic, Pribeagu și Cristi chefuiau cu bere într-o cârciumă, vorbind despre câteva piese noi și de-ale vieții, când intră un evreu tânăr, slab ca un ogar, cu un costum care era evident puțin prea mare pentru trupul său fragil, cu kipă pe vârful capului, perciuni groși și barbă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fure trubadurul. Astfel, contractele își dublau sau triplau cifrele peste noapte. Rămânând ani de zile la Grand și la La Fayette, care erau situate în aceeași clădire, câștiga într-o singură seară cât alții se chinuiau câteva luni la zece cârciumi. Devenise repede atât de cunoscut și de îndrăgit, încât se spunea că are puterea să-și falimenteze patronii dacă pleacă și să-l îmbogățească pe altul peste noapte, dacă dorește. I s-a propus chiar să-și deschidă propriul lui
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lumii. Mahalalele miroseau a bunătățuri la grătar, a cârnăciori, a patricieni, mititei și mușchiuleți de vită sau de oaie, cotlete și cefe grase de porc, berbecuț sau pui ori curcan la ceaun cu usturoi. Și era plin de bodegi, de cârciumi și birturi ieftine, unde găseai mâncare caldă, de la ciorbe la tot soiul de tochituri, băuturi și dulciuri de casă. În centru, numai restaurantele de lux și marile grădini de vară se întreceau între ele, cu meniuri care mai de care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aleile, iar printre ele, când se lăsa noaptea, te bucurai de spectacole de artificii. Grădinile și marile bulevarde nu erau deranjate decât de bețivi căzuți la datorie, cu capetele în pământ. Pentru ei municipalitatea a dat o ordonanță ca toate cârciumile să întocmească liste cu bețivii care le frecventau și să le facă publice apoi, afișându-le în vitrine. Astfel, ei nu aveau voie decât câteva păhărele, orice excepție și barurile ar fi fost amendate, iar nume celebre de artiști sau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Bujor, datorită roșeții ei din obraji. Astfel își începe drumul Rodica Bujor, care va obține printre primele aplauze ale publicului la Coșna- Cireșoaia. Și alte nenumărate voci încep să se audă în București, la Élisée, basarabeanca Alla Baianova. În alte cârciumi Galia Faresova, Lia Crăciunescu sau Dorina Drăghici. Maria Lătărețu debutează în localul lui Marcu Căciularu de lângă Gara de Nord, urmând să ajungă mai apoi la Luna Bucureștiului sau să încânte publicul elegant de la Dorul Ancuței, de pe Lahovari. Însă de departe cel mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
distracții. Iar când te vei pune pe picioare, ai să poți cânta cum și când vrei tu, fără să te mai vlăguiești, atât cât e nevoie. — Mulțumesc, mamă, dar eu nu sunt menit să fiu nici patron, nici administrator de cârciumi. Singurul meu loc e pe scena lor, și voi ajunge din nou acolo, stai fără grijă, nu îți mai irosi timpul cu atâtea probleme. Și pleca apoi nervos în camera sa de la etaj să repete. Deschidea fereastra și, peste noaptea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
spritzen, adică dublat cu sifon sau apă minerală, iarăși mai aproape de gustul german sau austriac decât de stilul francez). Erau În București localuri de tot felul, de la cele mai rafinate restaurante (cu specific franțuzesc sau românesc) până la cele mai populare cârciumi. O adevărată instituție a fost cafeneaua (unde se bea cafea turcească, dar Într-o atmosferă deja occidentalizată), și nu mai puțin cofetăria (capitol la care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate de dulciuri, Îmbinând arome orientale și occidentale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1586 Călătorește prin Moldova venind din Constantinopol spre Anglia și face astfel drumul: ... Isaccea 9-10 Octombrie Fălciu 12 " Iași " ... Ștefănești 17 " Hotin 20 " * IV. Giovani Botero 1587-1591. Le relationi universali di Giovanni Botero etc. Arată pe locuitori nestatornici, leneși, prietenii cârciumilor și cari locuiesc sărăcăcios în case de lemn și pae, acoperite cu trestie. * V. Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cea mai amănunțită descriere a obligațiilor pe care oamenii satelor erau datori să le achite față de domnie La 5 octombrie 1448, domnul dăruia Pobratei un obroc anual de 6 buți de vin, precum și cămana de piatră, care se strângea în cârciumile de la Târgu Frumos. La 8 aprilie 1449, era reînoit privilegiul din 5 octombrie 1448. La 27 iunie 1449, i se acordă egumenului mânăstirii Pobrata dreptul de a-i judeca pe oamenii din satele mânăstirești, interzicându-le dregătorilor și slujitorilor domnești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cetatea Sucevei. De data aceasta se poate vorbi de imunitate, iar această imunitate este acordată de abia în 1458 și numai unui sat din domeniul mânăstirii Moldovița. În același privilegiu era menționat și dreptul mânăstirii de a strânge ceara din cârciumile din târgul Baia. La 1460-1461, 24 februarie s-a reînoit privilegiul dat averilor legate de balta Leonta “unde este mânăstirea”. În anul 1462, Iuga, marele vistier, dăruia Moldoviței trei dvere de damasc roșu cu aur, un pocrovăț, un cal și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
desetina din albine trebuie să fi fost foarte mare, constituind un venit important pentru domnie. Un produs, care revenea în întregime domniei, erau pietrele din ceară de albine. În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara din Târgul Frumos, câte cârciumi...”. Ceara se lua de la cârciumile din târguri, dar și de la proprietari de case din târgurile Baia, Suceava, Roman, Târgu Neamț, Bacău, Târgu Siret, Huși etc. Ceara de albine se exporta și era foarte căutată în Apus pentru puritatea ei, palate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi fost foarte mare, constituind un venit important pentru domnie. Un produs, care revenea în întregime domniei, erau pietrele din ceară de albine. În 1444, domnul dăruia mânăstirii Pobrata “toată ceara din Târgul Frumos, câte cârciumi...”. Ceara se lua de la cârciumile din târguri, dar și de la proprietari de case din târgurile Baia, Suceava, Roman, Târgu Neamț, Bacău, Târgu Siret, Huși etc. Ceara de albine se exporta și era foarte căutată în Apus pentru puritatea ei, palate din Veneția fiind luminate cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Că seamănă în largul zării Cu Alexandru Ioan Cuza. Se spune, despre marinari, că au câte o iubită în fiecare port, unde debarcă pentru o perioadă scurtă, sau mai lungă. Unii își petrec timpul, când sunt pe uscat, fie în cârciumi, consumând rom sau absint, alții făcând turul orașului port, în căutare de muze. Există și o a treia categorie, în care l-aș încadra pe actualul președinte al României, Traian Băsescu. Este vorba de marinarii care fac bișniță, dar ma
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]