6,191 matches
-
altă națiune care, Întrucât s-a clădit prin revolta ]Împotriva regelui Angliei, ar trebui să le devină aliată - cu atât mai mult cu cât această tânără națiune se bucură de sprijinul Franței continentale. Nu se Întâmplă așa, și acadienii cu căruțele lor Încărcate de femei, bătrâni și copii, trec prin marea istorie care se face și se desface În jurul lor, fără nici un ajutor, purtați doar de iluzia regăsirii patriei pierdute și de speranța că pot relua, de unde au lăsat-o, viața
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
Moise laic și autoritar, Bélonie, bătrânul centenar, este memoria comunității, povestitorul, biblioteca ei orală, o Céline, infirmă și răbdătoare, este vindecătoare și moașă, o tânără stranie, Catoune găsește În situațiile limită prin care trece grupul soluții miraculoase. Dar drumul În căruțe spre nord, de-a lungul coastelor americane, spre Acadia devenită Între timp Nova Scoția, nu este singurul pe care-l iau acadienii. Mai este și drumul marin, al unui Beausoleil Broussard care a capturat de la englezi printr-o stratagemă ingenioasă
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
unui Beausoleil Broussard care a capturat de la englezi printr-o stratagemă ingenioasă corabia unde el și ai lui erau prizonieri În timpul deportării. Beausoleil Broussard transportă de douăzeci de ani acadienii spre sud, spre Louisiana. Acolo, le povestește el, acadienilor din căruțe care l-au văzut acostând la țărm, se vorbește franceza, acadienii sunt deja numeroși « È un tărâm de libertate, de soare și de pepeni verzi» conchide el ademenitor. Va renunța oare Pélagie la proiectul său de a-și duce poporul
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
la 12 martie), Radu cel Mare (tratat de un anume Francesius, sibian de fel), chinuit de mari dureri (avea - va consemna Gavriil Protul în Viața patriarhului Nifon - o „boală groaznică și cumplită”, a fost cărat într-un rădvan (după alții - căruță) alături de el ne-o putem imagina pe Doamna Cătălina, așa cum este înfățișată în tabloul votiv de la Mănăstirea Kremikovți din Bulgaria, pe care l-am evocat, în haine „de fiecare zi”, îmbrăcată într-o rochie lungă din stofă roșie 91) și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
II-lea Tomșa, care nu l-a iertat, ucigându-l și confiscându-i averea), unele văduve și copiii lor își duceau zilele în condiții dificile. Erau nevoite să se exileze (și convoaiele acestea ale unei dorite mântuiri - ne putem imagina căruțele care i-au dus peste hotare pe urmașii lui Hrizea din Popești, cel omorât de Șerban Cantacuzino - transportau adesea, mișcându-se cu fereală, dincolo de graniță familii pauperizate) și să se împrumute pentru a achita mai vechi datorii (după moartea lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1855, Într-o revistă pariziană, L’Illustration, preocupată să redea imaginea frontierelor Europei cu Orientul, În care Alecsandri publicase de altfel unul din textele sale cele mai „orientaliste”, Le lac Blanc, traducerea amplificată, occidentalizată din Balta Albă (1848)5, cu tot cu Căruța de poștă valahă a lui Aman. „Cheia” marii picturi a lui Schöfft raportează Însă și alte personaje din durbarul sikh, cum sunt „unii membri ai familiilor afgane care au domnit peste Multan și Peshawar Înainte de cucerirea lor de către armata din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
consemnează lupta cu așteptarea morții: „De câteva zile defilez prin propriu-mi trup,/ cu tot alaiul: pompieri, cămătari, perfuzii și rock-mani - / pereții sunt fie scorojiți, fie afumați/ iar tribuna a înmugurit./ Îmi oglindesc sângele în cana cu ceai amar/ așteptând căruța cu un câine/ pe coviltir...” (Drapel la indigo). Imaginea trupului (dinăuntru, cel cu organe bolnave, ori trupul dinafară, spiritual) revine obsedant, deghizând boala și spaima de moarte în mici „spectacole”, liniștite sau terifiante, realiste sau onirice: „Respirația cicatrizată/ printre sceptre
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
ed. cu desene de A. Murnu, București, 1929; ed. îngr. Mădălina Nicolau, București, 1992; ed. îngr. Daniel Menrath, București, 1997; Dans les Carpathes roumaines (Les Bucégi), Paris, 1906; ed. (În Bucegi), București, [1907]; ed. I, pref. Nicolae Șerban, București, 1928; Căruța poștei (Cum călătoreau strămoșii noștri), București, 1907; Gâze, București, 1908; ed. (Gâze. Din lumea insectelor), București, 1908; Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, București, 1911; Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei cercetași, București, [1916]; Umbletul pe jos, București, 1916; Săculețul de povețe al
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
țară (1988) e un document autobiografic veritabil, în care se amestecă notații anodine și revelații livrești, bucurii simple și evenimente dramatice precum cutremurul din ’77. A reabilita lucrurile vechi, demodate ale lumii, a repune în circulație obiectele uzate, rămase de căruța civilizației moderne. Toată poezia lui Petre Stoica poate fi considerată un lung război cu faptele vechi ale lumii. O înviere din morți. Un bal de fantome. Poze vechi, istorii vechi, funcționari de odinioară, profesiuni de demult: o adevărată „înviere” a
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
comunei. A.N.: Eu ieri le-am povestit colegilor despre modul în care a fost devastată casa lui Racoviță... Tot în modul acesta: au furat tot și au luat cărți din bibliotecă și au umplut șanțul ca să poată ieși cu căruțele, au demontat sobele... N.I.: Da, într-adevăr. În câteva zile lucrurile s-au rezolvat. Comandanții ruși au luat măsuri. Au ocupat castelul și au trimis trupele spre front. A.N.: Trecuserăm de partea rușilor... N.I.: Da, trecuserăm de partea rușilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
F, București, 1969; Prea mic pentru un război atât de mare, București, 1969; Acești îngeri triști, Cluj, 1970; Ploaia albă, București, 1971; Cei doi din dreptul Țebei, Cluj, 1973; Piticul din grădina de vară, București, 1973; Vânătoarea regală, București, 1973; Căruța cu mere, București, 1974; O bere pentru calul meu, Craiova, 1974; Teatru, București, 1974; Acești îngeri triști, București, 1976; Împăratul norilor, București, 1976; Ploile de dincolo de vreme, Cluj-Napoca, 1976; Virgule, Cluj-Napoca, 1978; Viața și opera lui Tiron B., vol. I
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
din direcțiile principale ale poeziei lui P. Viziunea și proiectarea lumii ca o farmacie stelară se concretizează și se amplifică în sensul explorării sentimentului cosmic. Această tendință capătă consistență în versurile din volumele Cabinetul doctorului Apollon (1984), Tihna scoicilor (1985), Căruța cu nebuni (1992), cât și în cartea de eseuri Dorință și sinapsă (1992), pe care autorul o numește, în antologia Profetul la marginea imperiilor (2000), studiu de interferență. Alt segment al liricii lui este reprezentat de volumele Astrul cojilor de
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
sunt transfigurate, ontologizate, poetizate. SCRIERI: Sideralia, București, 1979; Farmacii astrale, Iași, 1981; Astrul cojilor de ou, Vaslui, 1982; Falii 1, Iași, 1983; Cabinetul doctorului Apollon, București, 1984; Tihna scoicilor, Iași, 1985; Falii 2, Iași, 1986; Drumuri prin Moldova, București, 1987; Căruța cu nebuni, Iași, 1992; Dorință și sinapsă, Iași, 1992; Mișcarea cerească, Iași, 1993; Vrăjitorii marelui vid - Magicians of the Emptiness, Iași-Springfield, 1997; Legenda, Iași, 1998; Falii 3, Iași, 2000; Profetul la marginea imperiilor, București, 2000. Traduceri: Antonietta Dell’Arte, Bagheta
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
Premiul Asociației Scriitorilor din București) el revine la satul Ocișor și creează un personaj feminin, Ruzalia, având ca model pe mama sa. Protagonista excelează prin respectarea tradițiilor, a rânduielii și moralei din comunitatea rurală românească. Și altă scriere romanescă, intitulată Căruța cu scânduri (1990), are în vedere lumea veche a moților și bihorenilor, proiectată tot printr-un destin aparte, atribuit unui personaj, Sabin. Drept fundal sunt introduse elemente reale, efigii ale vieții de la țară în prima jumătate a secolului al XX
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
lumea veche a moților și bihorenilor, proiectată tot printr-un destin aparte, atribuit unui personaj, Sabin. Drept fundal sunt introduse elemente reale, efigii ale vieții de la țară în prima jumătate a secolului al XX-lea, dar de fapt atemporale: calul, căruța, câinele. În toate aceste proze există un simț deosebit al fantasticului, congener cu lumea mitică și cu aura legendară a locurilor descrise. Unii comentatori consideră mai importantă activitatea de eseist și estetician a lui P. Oricum, aceasta este bine conturată
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
gruzină. SCRIERI: Serile-n sat la Ocișor, București, 1971; Curente estetice contemporane, București, 1972; Grünewald, București, 1972; La Rochefoucauld. Aventura orgoliului, București, 1973; Măreasa, București, 1975; Călătorie spre Soare-Răsare, București, 1976; Crișan, București, 1977; Vitralii, București, 1978; Temeri, București, 1985; Căruța cu scânduri, București, 1990; Memorii, I, București, 1991, II-III, Iași, 1994 - 1997; N. V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, pref. Luca Pițu, Iași, 1996; Drumuri întortocheate, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Paul Sartre, Baudelaire, pref. trad., București, 1969; François Cali, Arta conchistadorilor, București
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
lit. (1977), 431-432; Cristea, Fereastra, 244-250; Constantin Hârlav, „Crișan”, ST, 1978, 4; Doina Uricariu, „Vitralii”, LCF, 1979, 9; Cornel Munteanu, „Temeri”, TR, 1985, 20; Valeriu Cristea, Ruzalia din Ocișor, RL, 1985, 51; Mircea Popa, „Temeri”, ST, 1986, 2; Val Condurache, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 1; Claudiu Constantinescu, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 9; Livia Fumurescu, „Fortul 13”, „Cuvântul liber”, 1992, 541; Ruxandra Cesereanu, Cavoul agonic, ST, 1993, 8-9; Radu Mareș, Un nou filon narativ, TR, 1994, 10; Eugen Evu, „Secretul
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Crișan”, ST, 1978, 4; Doina Uricariu, „Vitralii”, LCF, 1979, 9; Cornel Munteanu, „Temeri”, TR, 1985, 20; Valeriu Cristea, Ruzalia din Ocișor, RL, 1985, 51; Mircea Popa, „Temeri”, ST, 1986, 2; Val Condurache, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 1; Claudiu Constantinescu, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 9; Livia Fumurescu, „Fortul 13”, „Cuvântul liber”, 1992, 541; Ruxandra Cesereanu, Cavoul agonic, ST, 1993, 8-9; Radu Mareș, Un nou filon narativ, TR, 1994, 10; Eugen Evu, „Secretul Fortului 13”, „Ardealul literar și artistic”, 1997, 1
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un buboi roșu și târziu/ o să-l coacă să-l răscoacă/ să-l țină-n loc ca pe o folie/ de polietilenă găurindu-l cu ochii vineți, galbeni, negri/ cu
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
scoate totuși din tăcere amintiri despre timpul de odinioară, când, copil fiind, văzuse vestitele locuri ale acestei îndeletniciri, în Bărăgan, împărăția dropiilor. În substanța fluidă a rememorării intră spectacolul unei lumi fascinante: mișcarea surdă a imensității toropite de arșiță, colinda căruțelor cu tămădăieni, vânătorii de dropii (Et in Arcadia ego). Monolog în meandre, debitat nostalgic, împodobit cu digresiuni despre păsări, reverii livrești, anecdote vânătorești. Peregrinarea propriu-zisă, pe tărâmul artei, are ca punct de plecare lucrarea Laokoon a lui Lessing, care i-
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
totodată împotriva lucrului poetic „sofisticat”, fatalmente „perisabil”, supus „dezavuării” publice. Poetica lui e fantezistă și parodică, dinamitând, nu întotdeauna facil, clișee, automatisme în jocuri de cuvinte ca acestea: „și totuși mă voi sinucide /frumoasă-i viața la castel/ noi suntem căruța lumii/ nici la vale nici la deal/ folosiți cu-nverșunare trambulina ideal/ Maria Magdalena/ când vom fi noi la Viena/ ce-am avut și ce-am pierdut/ de ce nu m-aș legăna/ ca să trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina
NICOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
utilizează exclusiv pentru consum, practicând agricultura de subzistență (Zwass, 2002; Voicu, 2005a). Implicația imediată, în plan peisagistic, este dată de prezența în ruralul românesc a găinilor ca parte a imaginii de ansamblu, a vacilor care se întorc de la păscut, a căruțelor care aduc toamna știuleții de porumb de pe câmp în curțile sătenilor. Implicația de substanță este manifestă în toate sferele vieții: agricultura este o activitate costisitoare din punct de vedere al timpului. Mai mult timp dedicat muncii determină mai puțin disponibil
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cimitir de animale și groapă ecologică pentru deșeuri: „Microferme la un capăt al satului, nu în mijlocul satului. Deci fără găini, porci în jurul casei. Fiecare om are într-o parte a satului microferma lui. Se duce cu tractorul, nu mai vezi căruțe, nu mai vezi cal, decât pe hipodrom. Microasociații cu cincizeci până în o sută de hectare de pământ. Pământul este bine să fie lucrat pe suprafețe mici” (lider local, 35 de ani). Într-un sat european este rezolvată problema șomajului în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei. Ulițele laterale sunt înecate, la fiecare ploaie, de noroiul răscolit de căruțele sătenilor. Centrul comunei este ușor de identificat de prezența unui bloc de locuințe relativ nou. Peste drum, fostul magazin al cooperativei a lăsat locul unei cârciumi având parcă rolul de a îndulci greutățile tranziției. Deși spațiul de servire este generos
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]