135,668 matches
-
de pricepere în aceast... privinț.... Ce merit... ins... toat... atenția noastr... este costul lucr...rii. S-au vehiculat mai multe cifre, care merg de la circa 2,4 miliarde la 3,4 miliarde de euro, f...r... a se lua în calcul probabilele dep...siri de costuri în executarea efectiv... și costurile aferente finanț...rilor externe. Apare astfel un fapt izbitor: chiar dac... lu...m cifră minim... sugerat..., costul kilometrului, de aproximativ 5,5-6 milioane de euro, este mult mai ridicat decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
s... fie mai mic decât în 2004: în jur de 1% din PIB; dac... limită ar fi de 5,5 țintă de deficit bugetar ar trebui s... fie chiar sub 0,7-0,8% din PIB. Trebuie reținut faptul c... aceste calcule sunt cu aproximație mare, deoarece ele trebuie s... internalizeze o evoluție a cursului de schimb, care la rândul ei depinde de într...rile de capital (capitalul speculativ reacționând la evoluția dobânzilor). Contextul macroeconomic depinde de reformă fiscal.... Întrucât veniturile bugetare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ar perturbă execuția politicii economice, mai ales c... politică economic... ar putea cunoaște o relaxare postaderare. O execuție bugetar... influențat... de un an cu alegeri anticipate ar fi o povar... suplimentar... pentru dezinflație. Vedem cum BNR are de luat în calcul nu numai parametrii și variabilele economice, dar și imponderabilele ce țin de procesul ader...rii la Uniune și de mersul vieții politicii interne în România. S... sper...m c... Bancă Central... va g...și calea mai potrivit... pe un teren
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
României pe piețele din UE). Aș ad...uga aici și dificult...țile pe care numeroase companii românești le au în alinierea lor la cerințele acquisului comunitar (de exemplu, în domeniul protecției mediului). Creșterea salariilor a afectat considerabil competitivitatea producției românești. Calcule ce combin... impactul aprecierii RON și al creșterii salariilor arăt... c... rata real... efectiv... de schimb (ce se bizuie pe costul unei unit...ți de fort... de munc...) a urcat cu mai mult de 30% din noiembrie 2004. Această înseamn
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
deficiul de cont curent a dep...sit 9% în 2005). În-perioada 2001-2004, eliberarea de fort... de munc... explic..., în larg... m...sur..., creșterea de productivitate. Din 2005, asist...m ins... la o diminuare marcant... a ritmului ei de creștere. Sunt calcule ce arăt... c... aprecierea leului și m...rirea salariilor au f...cut că rata efectiv... de schimb (real effective exchange rate), care ține cont de costul unitar al forței de munc..., s... se aprecieze cu pește 30% de la finele lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
la piept și l-au pupat, a plecat, ținut bine de mână de către Mamaia, un veritabil monument al supărării, spre gara Itești. Ochenoaia, om care nu prea știa să piardă bătălii, după o noapte de nesomn, de analize și de calcule a deliberat și a decis că cea mai bună și dreaptă soluție este tot cea legală, iar Victor era un bun cunoscător al legilor din acele timpuri. Îi mai rămânea o vagă speranță: Pe Victor l-a imbolnăvit și pus
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un șantier. Adrian Munteanu și-a făcut un mod de a scrie din desfășurarea unei retorici invariabil ceremonioase. Nu este vorba de acea inadecvare sublimă care caracterizează operele unor mari scriitori ca Shakespeare sau Eminescu. Aceștia pun în mișcare, fără calcule de rentabilitate, o uriașă și greoaie mașinărie filozofico-poetică, fie și numai pentru a descrie un fir de iarbă. Lui Adrian Munteanu nu îi este proprie această neeconomicoasă utilizare a spiritului creator, cu butonul dat ‹ mereu la maximum, specifică geniilor. Preferința
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Nimănui nu i-ar conveni ca în organul lui sexual să se afle o celulă, deranjantă, colțuroasă. Asta în ceea ce îi privește pe bărbați. Poate însă că femeile ar vedea altfel lucrurile, dar Florin țupu nu le-a luat în calcul. Sigur este că în pasajul citat există o greșeală de exprimare: „ar precumpăni mai mult“. Ceva nu poate precumpăni mai mult, poate precumpăni. Ar fi de neimaginat ca două elemente aflate în competiție să precumpănească simultan, iar unul dintre ele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stătea într-o bancă situată pe la mijlocul amfiteatrului, urmărind formal expunerea tezei de doctorat a soției sale, Mirela. Marcel era economist, de fapt contabil, și Mirela era cadru didactic la Matematică. Privea admirativ cum nevastă-sa umplea tablă după tablă, cu calcule foarte complicate, cu o ușurință dezarmantă. Este deșteaptă, ce mai, gîndea Marcel. În amfiteatru erau numai capete luminate, profesori din alte centre universitare și din Iași. Marcel și-o amintește pe Mirela la bucătărie, spălînd vase, făcînd mîncare și alăptînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
puși directori este vreunul? Ionel deschide ochii mari și rămîne cu ei așa. Nu te mira. Șeful tău a dat douăzeci, dar acum prețul este mai mare. Adică să dau... și să fiu șef?! Dacă vrei... Ionel face rapid un calcul. Auzise că șeful lui taxa orice serviciu și, chiar la prima vedere, iese bănet, nu glumă. Dar cum să... Te învățăm noi. Te întîlnești cu X care este la cataramă cu Y și spui direct. Ionel se foiește pînă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
iad: Liniște, vă rog! Iosif este convins că a perturbat gîndurile acelui om fioros și tremură. Cred că percepe și el ceea ce vreau eu să transmit și l-am supărat, concluzionează. Se resemnează și începe să facă tot felul de calcule. O să facă un împrumut și o să plătească o rată. Nu se moare din asta. Dacă îmi faci asta, se adresează în gînd președintelui, să dea Dumnezeu să te calce o mașină. Își dă seama că este cam mult pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
suportă sub rădăcinile limbii. Când s-a amestecat vinul cu apă în Cana Galilei, niciun nuntaș nu a deosebit gusturile însetărilor; când s-a turnat pelin peste mătrăgună, noapte peste furtună, lacrimă peste sticlă pisată, în evidențele lui Dumnezeu, mereu, calculele ascundeau complicitatea nepăsărilor sale. (Atotștiutorul s-a spălat pe mâini a opta zi.) Viața i-a fost ca o strujire de fiare vechi pe nicovala făurarului. Caii sălbatici se lăsau potcoviți doar în vreme de furtună. Petru împletea, noaptea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și ne-a cumpărat după cum îl ținea chimirul. L-au ajuns blestemele noastre! Doamne, pe ăsta nu-l aduna la sânul tău! Lângă clopotniță, maiorul, învelit cu o pătură, părea ostenit după o zi de anchetă; parcă dormea, parcă făcea calcule, parcă pândea; cu ochii închiși, maiorul veghea mai limpede turma; așa proceda tataia când gândea afaceri, așa lega ideile cel mai bine închidea ochii; se ferea să nu-i fie citite cifrele pe retină, să nu-i divulge cineva planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dedicată interesat doar tacticii militare de apărare și cucerire. Constantin, fiul faimoasei Zoe Carbonospina și a lui Leon VI, supranumit "cel înțelept", și care stăpînea atunci (sec. al X-lea) o parte din sudul Italiei, își concepe tratatul luînd în calcul geografia politică și forța principalelor puteri europene. Italia, cu regii și regiunile ei, ocupă un loc special. Imperativele succesului militar al principelui și mai ales monografia pe tema artei războiului scrisă de Machiavelli poate avea ca sursă, cel puțin în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în timpurile de prosperitate să te mîndrești cu ei, iar în vreme de primejdie să nu ai a te teme de nici unul. Dar atunci cînd cei mari nu vor să se angajeze de partea unui principe și procedează astfel din calcul și din ambiție, înseamnă că se gîndesc mai mult la ei decît la tine; iar de asemenea oameni, un principe trebuie să se ferească și să se teamă ca de niște dușmani fățiși, deoarece, în momentele grele, ei vor contribui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
optimă, pentru principe, de a evita situația frustrantă, generatoare de asemenea acțiuni. Alteori, cu o perfectă logică binară (ori/ ori), fie că este vorba de atingerea cauzelor unui eveniment (mai mult sau mai puțin important), fie că se iau în calcul soluțiile posibile la un moment dat, oferă soluții pentru ieșirea din impas. Privită sub acest aspect, această operă a lui Machiavelli, ca și Principele, se constituie și într-o alternativă a istoriei. Publicăm acum, pentru prima dată în versiune românească
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de calendar". El este legat de factorii care comandă repartizarea, pe parcursul vieții, a fertilității dorite. Analiza demografică încearcă să imagineze metode care să permită disocierea impactului respectiv al acestor trei efecte, cele mai importante fiind desigur primele două. În ceea ce privește mortalitatea, calculul importanței sale relative este analog: raportul dintre numărul anual total de decese (M), 538 000 în Franța în 1990, și populația de vârstă medie (Pm) din acel an (56 735 000), exprimat sub forma unei rate brute de mortalitate (m
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ambele sexe corespunzând la 330 308 femei având între 19 și 20 de ani împliniți, vom spune că aceste femei dețin o rată a fertilității generale de 66,1 ‰ (1 000 * 21 843 / 330 308 = 66,1). Să facem un calcul analog pentru fiecare an considerat fertil (între 15 și 49 de ani, prin convenție statistică internațională), apoi să aplicăm unei generații (persoane născute pe parcursul aceluiași an civil) fictive de 1 000 de femei, neglijând mortalitatea, la fiecare tranșă anuală de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
constitui descendența finală a generației fictive inițiale, din 1949. Ceea ce ne va conduce la a defini raportul: IFG = 2 965 / 1 000 = 2,965 ca fiind " Indicele (sau rata) fertilității totale" (IFG) al ansamblului femeilor din generația fictivă luată în calcul la un moment dat. Aceasta este măsurătoarea cel mai frecvent utilizată și publicată a fertilității, deoarece pentru aceasta putem obține cel mai ușor (sau cel mai puțin dificil) informațiile statistice necesare. Dar există și alte abordări, mai la vârf și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cel mai puțin dificil) informațiile statistice necesare. Dar există și alte abordări, mai la vârf și mai precise. Trecem astfel de la indicele fertilității totale (IFG) la "Rata brută de reproducere" (R) ținând cont doar de nașterile copiilor de sex feminin. Calculul este ușurat de faptul că în întreaga populație umană se numără mereu, la 1 000 de nașteri reușite, 488 fetițe și 512 băieței. ("Procentajul copiilor de sex feminin la naștere" TFN este egal cu 0,488). Utilizarea acestui coeficient ne
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
țară în plină dezvoltare... Or, ceteris paribus, este evident că orice câștig de o unitate în ceea ce privește mortalitatea infantilă înseamnă o naștere suplimentară (Sauvy, 1963 și 1992). Să prezentăm acum lucrurile dintr-un alt punct de vedere. Pentru a cita un calcul personal efectuat pe baza procentelor pe de-a întregul adeverite prezentat mai sus, să presupunem că, la un moment dat, un grup de 500 de cupluri franceze aflate la vârsta procreării se sfătuiesc și decid să aibă în total și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1965 1966 1974 1975 1994 1995 2003 232,02 190,11 15,19 53,36 223,35 112,38 41,93 18,35 71,77 65,53 303,75 14,72 38,50 27,13 15,56 5,45 Sursa: Calcule personale pe baza seriilor INSEE Comportamente demografice, istorie și conjunctură Observarea comportamentelor demografice arată foarte marea lor sensibilitate la marile accidente ale istoriei și, potrivit epocilor, la fazele fie de prosperitate fie, dimpotrivă, de scădere a activității economice. Ne vom
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vrem să facem o măsurătoare globală a unui fenomen social la un nivel complex, suntem tentați cel mai adesea să recurgem la artificiul cifrei unice (în mod general o medie), presupusă a rezuma fenomenul și a permite studiul evoluției lui. Calculul vârstei medii a unei populații, practicat destul de des, răspunde unei asemenea preocupări. Pornim de la statistica unei populații prezentând repartizarea sa pe vârste sau pe grupe de vârstă și îi facem media aritmetică (ponderată după vârste) a diferitelor efective observate. Tabelul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
17,04 100,00 35,70 1990 27,78 53,19 19,02 100,00 36,90 2000 25,56 53,81 20,63 100,00 38,70 2005 24,91 58,86 16,43 100,00 39,56 Sursa: Calcule personale efectuate plecând de la Pressat (1973, p. 239 și urm.) pentru anii 1775 și 1851, plecând de la Vallin (1973) pentru anii anteriori lui 1946, plecând de la publicațiile INSEE pentru anii de după 1946. Examinarea primelor trei coloane ale tabelului aduce de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fr/fr/ffc/figure/ NATCCF 03103.XLS 55,6 1975 97,1 1976 79,5 1975 82,5 1975 30,7 1998 94,3 2004 58,6 1994 74,0 1995 40,6 *** 96,0 *** 66,4 *** 76,5 *** Sursa: Calcule pornind de la INSEE, Anchetă asupra angajării 1975-2004. Fenomenele demo-economice de dependență Să considerăm pentru moment, pentru comoditatea raționamentului, șomajul ca nul și neglijabil. Populația activă N se confundă din acel moment cu locurile de muncă L. Să-i denumim cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]