2,870 matches
-
obicei, Salazar nu scrie decât atunci când are ceva de spus într-o problemă de actualitate, discutată de cele mai multe ori anapoda sau în necunoștință de cauză. La 4 iulie 1924 se deschide, la Braga, primul Congres Euharistic Național. Gonçalves Cerejeira - fostul camarad de studenție, acum coleg de profesorat la Universitatea din Coimbra - inaugurează ședința solemnă printr-un discurs, urmat de conferința lui Oliveira Salazar: "Pacea lui Hristos și proletariatul". Este una din cele mai importante conferințe ale sale, căci aici își expune
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
rațiune de-a fi sub vechiul regim democratic, când trebuiau încercate toate compromisurile pentru a asigura un minim de libertăți religioase. Revoluția națională acordând aceste libertăți, rațiunea de a fi a Centrului Catolic dispare, și Salazar își îndeamnă foștii săi camarazi de luptă să renunțe la organizația politică și să transforme Centrul într-un "vast organism dedicat acțiunii sociale". Este încă o dovadă a independenței spirituale a lui Salazar, care nu acceptă să se lase condus de nici o alta dogmă în afară de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-l imaginez pe tânărul RÎleev În desișul verde al pădurilor noastre, plimbându-se În timp ce citea o carte, activitate ambulatorie tipică pentru epoca lui, la fel de ușor cum Îl pot vizualiza pe neînfricatul locotenent sfidând despotismul În mohorâta Piață a Senatului față de camarazi și de trupele nedumerite; dar denumirea acelei lungi promenade „pentru oameni mari“, atât de căutată de copiii cuminți, n-a fost asociată niciodată În mințile noastre de adolescenți cu soarta nefericitului stăpân al moșiei Batovo; vărul meu, Serghei Nabokov, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
prin acel voal. Din acel bovindou am urmărit, câțiva ani mai târziu, când a izbucnit Revoluția, diversele Încleștări și am văzut primul mort din viața mea: era purtat pe o targă și din piciorul care-i atârna peste ea, un camarad cu Încălțări jerpelite se lupta să-i scoată cizma, În ciuda ghionturilor pe care le primea de la brancardieri - și toate acestea se petreceau Într-un mers destul de rapid. Dar pe vremea lecțiilor cu Mr. Burness, n-aveai ce să vezi În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cătușe?“. Câteva zile mai târziu, maestrul Bătucitu mi-a povestit ce făceau bătrâneii aceia acolo. Sărbătoreau întoarcerea în țară a lui Trombă. „Ăla de v-a arătat belitoru’ era barosanu’. ’Cea că venea din Germania și venise să-și vadă camarazii prieteni. Ciocănari ca el. Mi dădui seama după ce vorbea. Barosani și ăia. La unu’ îi zicea «popo, te-am făcut om, bă Țandără», că-l răspopise pe unde fusese. L-a scos din popie și l-a băgat la afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a întrebat dacă vreau să fiu naș. — Ești singura noastră opțiune, mi-a spus el. Pentru servicii îndeplinite mai presus și dincolo de datorie. Pentru curaj exemplar în focul bătăliei. Pentru că ți-ai riscat viața și integritatea corporală ca să salvezi un camarad rănit de sub tirul inamic. Pentru că l-ai îmboldit pe același camarad să stea pe picioarele lui și să intre în această uniune conjugală. Ca semn de recunoaștere pentru aceste acte de eroism și pentru binele viitorului nostru urmaș, meriți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mi-a spus el. Pentru servicii îndeplinite mai presus și dincolo de datorie. Pentru curaj exemplar în focul bătăliei. Pentru că ți-ai riscat viața și integritatea corporală ca să salvezi un camarad rănit de sub tirul inamic. Pentru că l-ai îmboldit pe același camarad să stea pe picioarele lui și să intre în această uniune conjugală. Ca semn de recunoaștere pentru aceste acte de eroism și pentru binele viitorului nostru urmaș, meriți să porți un titlu mai adecvat rolului pe care îl joci decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Leningrad" numai cu șapte clase elementare, fără a avea școala medie terminată. Era greu de crezut așa ceva. Într-o zi Bidaru s-a convins când, într-un muzeu al armatei dintr-o localitate învecinată, a citit din întâmplare, împreună cu alți camarazi, impresiile acestuia scrise cu litere aproape de tipar: treizeci și ceva de cuvinte cu treizeci și ceva de greșeli. Acest lucru, pe atunci, constituia un secret militar și, ca orice secret, care ar fi pus în pericol soarta patriei, divulgarea sau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
școală medie. Pe măsură ce timpul trecea, prietenia dintre ei se consolida. Gicu, fostul lui confident, cu care schimbase primele impresii despre noii colegi, despre profesorii din liceu și pentru puțin timp coleg și de cameră la Nea Laie, cu toate că era un camarad de nădejde, cu care puteai pleca la luptă fără teama că vei fi lovit din spate, era greu de înțeles, uneori controversat, nu datorită defectelor sale, ci datorită faptului nu puteai ghici niciodată ce ghinion îl paște peste câteva momente
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acasă niște decorații ca mărturie a virtuții sale militare și un proces postbelic pentru un obuzier fără culată, ruginit și scos din uz, pe care l-au aruncat într-o prăpastie, tot în Munții Tatra, ca să poată salva viețile puținilor camarazi rămași încă vii. În urma unor bătălii, după moartea comandantului său direct Gică Cernat, în viața civilă tot învățător, subunitatea decimată a cărui comandant devenise, deși avea un amărât grad de sergent, a rămas într-un teritoriu inamic înconjurat de germani
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nevoie de trei- patru martori. Teoretic nu era mare lucru. Atunci pe front, toți cei douăzeci și ceva de combatanți căliți în lupte, autori neînfricați a nenumărate fapte de eroism, gata oricând să-și jertfească viața pentru a-și salva camaradul și onoarea țării, puși în fața unor funcționari care puteau să rotunjească cu penița literele mai frumos și mai abil decât ei, s-au recunoscut înfrânți. Din acest motiv familia "comandantului", a vândut casa și alte obiecte de valoare pentru a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
singur leu. Bidaru, neavând ce face și ca să se afle în treabă, neștiind că scopul ascuns al acelei adunări era de ai intimida pe săteni și de a opri cu orice preț construirea noii biserici, văzându-și fostul coleg și camaradul de oaste la loc de cinste în prezidiu, iritat că nimeni nu se înscrie la cuvânt și din dorința de a ieși cât mai repede la lumină din acest cazan în care clocoteau mocnit atâtea nemulțumiri, a ridicat mâna cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
altora ca el a fost în zădar, adică s-a dus pe apa sâmbetei, era cât pe ce să se ciocnească de un bărbat ce venea din sens opus cu soția la braț. Nu era altcineva, decât Dumitru Ploscaru, fost camarad de serviciu militar, în cele șapte sute treizeci și una de zile petrecute împreună, în slujba patriei. Salut, omule, era să ne ciocnim ca două trenuri pe aceeași linie! Și după șaptezeci de ani mai ești îndrăgostit? Bună seara! Chiar că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Neculai din urmă! Petrecere frumoasă și la mulți ani! După despărțirea de soții Fănica și Dumitru Ploscaru, printre altele, îi veni în minte una din bravurile lor, săvârșite cu mult timp în urmă, la care, probabil, se referise fostul lui camarad de arme, mai precis, când amândoi își satisfăceau serviciul militar, în urma căruia s-a și ales cu o olteancă de pe Jiu pe care aluat-o cu el și cu care împreună, cu aproape doi ani în urmă, când au sărbătorit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
unul singur, cu o teslă în mână, cioplea o scurtătură de lemn în apropierea unui godin încins. Acesta, ca un bun cunoscător în ale milităriei, încă din prima secundă, ordonă dezechiparea. În timp ce el se străduia să ațâțe focul, Bidaru și camarazii săi au spânzurat hainele pentru a se usca, care pe unde a reușit să improvizeze câte o agățătoare. După ce s-au convins că hainele se vor usca în cel mai scurt timp, toți trei, în jurul godinului, dârdâind de frig, în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
știind fiind faptul că Mirela era căsătorită, divorțată și recăsătorită și, s-ar putea să fi fost deja și mamă. Nici el nu mai avea nimic pentru ea însă, în costum de baie ținându-l de braț, producea impresie asupra camarazilor lui: Bravo, ești un bărbat norocos, te pricepi la femei! Cu asemenea frumusețe de fată nu te faci de râs! Iar el culegea roadele cu toate că, și acum la șaptezeci de ani ai lui, îl vedea în fața ochilor și-l auzea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
astfel de întâlnire prietenească, a fost invitat și Bidaru. Cu două pâini calde, frământate de mama lui, abia scoase din tăvi și o cutie cu capsule pentru sifon, intrase în camera în care locuia pe atunci locotenentul Petru Cârlan împreună cu camaradul său de arme locotenentul Burlacu Victor fără nici o problemă, deoarece ușa era, ca și la camerele vecine, deschisă larg. La masa acoperită cu ziare pe care se aflau și câteva cutii de conservă cazonă, jucau table cei doi subofițeri, vecinii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la tălpi cu vâna de bou, nu ca să spună ceea ce nu știa, cum ar fi fost normal, ci pentru că îndrăznise să scrie în declarație Washington cu „w de la veceu”. Și pentru că, la disperare, îi aruncase mai mult în joacă, celuilalt camarad legat și el de patul de lemn, Mortua est. Atâta ne-a trebuit-râdea nenea Epa amintindu-și toate astea cu lux de amănunte - se uitaseră ofițerii prosovietici unul la altul, iar unul din ei, cu mustață neagră, scos din minți
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu-l auzi, surdă la semnificația oricărui cuvânt pe care-l spunea el. Îl privea acum ca pe unul din oamenii aceia neîngrijiți care defilau duminica după-amiaza prin Trafalgar Square, purtând pancarde oribile: „Proletari din toate țările, uniți-vă!“, „Vechii camarazi ai lui Walthamstow“, „Filiala Balham a Ligii Tineretului Muncitoresc“. Veșnic supărații care voiau să-i spânzure pe cei bogați, să Închidă teatrele de varieteu, s-o ducă În sinistrele tabere de vară unde se practica amorul liber și după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
traversă linia și dispăru În direcția unei barăci. — Se duce să ia prânzul, spuse cu invidie tovarășul lui Ninici. De când sunt aici, n-am auzit niciodată o locomotivă atât de zgomotoasă, spuse Ninici. Apoi luă seama la ce-i spuse camaradul. — Maiorul are parte de-o masă caldă, adusă de la cazarmă, zise el. Dar nu-i spuse prietenului său că venea șeful poliției de la Belgrad. Păstră aceste informații pentru soția lui. — Ești norocos. Întotdeauna am crezut că-i un lucru bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
noapte, nici unul dintre ei nu mai avu vreo îndoială cu privire la fidelitatea pasionalei Maiana. Petrecură restul nopții vorbind, cântândși râzând, ca și cum nu ar fi fost vorba despre o femeie exuberanta și de trei tineri îndrăgostiți de ea, ci de patru buni camarazi. Spre seară intrară în apă și înotară până la reciful de corali, de unde băieții contemplară un ultim apus de soare pe insula în care se născuseră, în care trăiseră până în acea zi și în care, poate, n-aveau să se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ar fi numit, era important. Pentru el așa fusese întotdeauna, pentru că nu voise niciodată să le reducă la un simplu act fizic, la o descărcare animalică. Tânăr fiind și apoi în armată, se minuna de naturalețea cu care mulți dintre camarazii lui umblau în căutarea unei femei oarecare, se culcau cu ea, se simțeau satisfăcuți, le dădeau niște dolari și se îndepărtau fără să le mai revadă, fără să-și amintească numele lor, fără să le mai acorde nici măcar un gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
În Stéphanie un dosar despre prietenia băieți-fete. Abordând chestiunea prietenului din copilărie, revista dezvolta o teză extrem de nesuferită: foarte rar se Întâmplă ca prietenul din copilărie să se transforme În iubit; destinul lui firesc e mai curând să devină un camarad, un camarad fidel; ba chiar, adesea, poate servi drept confident și sprijin cu ocazia tulburărilor emoționale provocate de primele flirturi. În secundele ce au urmat acelui prim sărut, și În ciuda afirmațiilor din revistă, Annabelle se simți Îngrozitor de tristă. Ceva dureros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un dosar despre prietenia băieți-fete. Abordând chestiunea prietenului din copilărie, revista dezvolta o teză extrem de nesuferită: foarte rar se Întâmplă ca prietenul din copilărie să se transforme În iubit; destinul lui firesc e mai curând să devină un camarad, un camarad fidel; ba chiar, adesea, poate servi drept confident și sprijin cu ocazia tulburărilor emoționale provocate de primele flirturi. În secundele ce au urmat acelui prim sărut, și În ciuda afirmațiilor din revistă, Annabelle se simți Îngrozitor de tristă. Ceva dureros și nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
despărțitor, fiindcă el e băiat, iar ea e fetiță - și se izolează de lumea exterioară. Rainer scrie poezii pentru ca izolarea să funcționeze și mai bine. Adesea vede chipuri în copaci care‑l îndeamnă la asta, nebunul. N‑are prieteni, doar camarazi, care se poartă adesea necamaraderește cu el, care disprețuiește din principiu camaraderia. Când Rainer compune poezii, n‑o face cu gestul grațios al peștelui care sare argintiu din apă, așa cum se întâmplă atât de frecvent la scriitorul Musil. Este mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]