2,933 matches
-
antichitate pe teritoriul Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani. Populație localizată de Herodot (IV;48) la izvoarele râului Maris. Același autor vorbește și de vecinătatea agatîrșilor cu sciții (IV; 100—IV; 125) ceea ce ar presupune situarea în afara arcului carpatic. Este de remarcat că cele două localizări ale lui Herodot provin din perioade diferite; prima relatează situația din momentul prezenței acestuia la Olbia (450 ien), a doua se referă la perioada războiului scito-persan (514 î.e.n.) , ceea ce ar presupune o restrângere
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
cu numeroase castre cum ar fi cele de la Inlăceni (Praetoria Augusta) și Sânpaul (jud. Harghita), Brețcu (Angustia) și Olteni (jud. Covasna) sau Brâncovenești și Călugăreni (jud. Mureș). Triburile maghiare au intrat în Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este situată Transilvania, spre sfârșitul secolului IX, în anul 896, când s-au stabilit în câmpia Panoniei. La mijlocul secolului al X-lea ei încep cucerirea Transilvaniei unde întâlnesc o puternică rezistență din partea formațiunilor statale conduse de Gelu, Glad și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
cu celelate populații "barbare", vecine și contemporane (sarmați, goți, vandali etc.), asimilând foarte multe elemente de cultură romană provincială. Cucerirea și anexarea zonei centrale a fostului regat geto-dacic nu însemna supunerea tuturor triburilor geto-dacice de la nordul Dunării și din Arcul Carpatic, o mare parte dintre acestea continuând să trăiască în libertate dincolo de Limesul nordic, răsăritean ori vestic ale provinciei romane (geto-daci si tracii liberi septentrionali: Costoboci, Carpi, Biefi, Arsietai etc.). Dacii liberi sunt numiți și „mărginași", vecini cu provincia daco-romană, cunoscuți
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
Slovacia etc.). Spre sfîrșitul perioadei antice, dacii liberi și ceilalți traci în nord-est au fost absorbiți de triburile sarmatice, germanice, iar în evul mediu de slavi. Însă o parte dintre ei (de prin Crișana, Maramureș, Moldova) au rămas fideli Daciei carpatice, amestecați cu geto-daco-romanii lăsați în urmă de armata și oficialitatea romană în 271/272. Acest fapt ar contribui la facilitarea muncii de explicare a „tracismului" mult mai pronunțat al dialectului român septentrional (așa-numita „daco-română") în lexic, față de dialectele sudice
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
fapte de cultură amintesc originea lor românească: tradiții, obiceiuri și cuvinte românești ("măgură", "vatră", "jântiță", "colibă", "baci" etc., multe din acestea de origine traco-dacă). În amintirea vechilor migrații păstorești din Carpați, în anul 2013, din inițiativă poloneză, este reconstituită transhumanța carpatică, începând din Rotbav (Țara Bârsei) și străbătând Carpații, prin , până în Moravia. Zakopane este situat în sudul Poloniei în apropiere de granița cu Slovacia. Acesta se află într-o vale între Munții Tatra și Dealul Gubałówka. Din Cracovia se poate ajunge
Zakopane () [Corola-website/Science/297820_a_299149]
-
și până la granița cu Slovacia aproximativ 80 km. Orașul este situat pe o linie de cale ferată electrificata care merge din Tarnow la Nowy Sącz și mai departe la granița polonezo-slovacă. Unitate administrativă este situată în partea Ciężkowice-Rożnów a regiunii Carpatice, prin care curge râul „Biała". Poziția orașului locație este foarte avantajos, la doar 16 km de Tarnów și 100 km de Cracovia. Arteră rutieră din Voievodatul Polonia Mică, care leagă Tarnów cu Krynica, trece prin oraș. Peisajul pitoresc care înconjoară
Tuchów () [Corola-website/Science/297824_a_299153]
-
stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m înalțime și diametre considerabile. De
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan superior este foarte variată în raport cu lumina, poziția și gradul de umiditate. Pe lângă cele mai răspandite specii, cum ar fi: ochii șoarecelui, odoleanul, păiușul, feriga de piatră, trăsnicul, există unele endemisme carpatice: micșandra de munte, ca și unele specii rare. Dintre speciile de licheni prezente în masivul Bucegi enumerăm reprezentanți din clasa Ascolichenes, ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
care aparține genului Juniperus din familia Cupressaceae. Fructele uscate de ienupăr (boabe mari, negre, zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment, în special în marinade, pentru vânat sau varză, și ca ingredient la fabricarea ginului. Specia crește în întreg lanțul carpatic la 700-1400 m, adesea în tufărișuri și pâlcuri, în poieni, pășuni, rariști, putând crește pe solurile cele mai sărace. Este recoltabil în mari cantități în Transilvania (mai puțin Sălaj și Satu-Mare), Muntenia (Argeș, Buzău, Prahova), Moldova (jud. Bacău, Neamț, Vrancea
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
72 p. • Pavăza credinței , Editura Omniscop, Craiova, 1994, 220 p. • Țara Sfântă, arena operei mântuitoare , Editura Universal Dalsi, București, 1994, 288 p. • Monahismul, chivotul neamului românesc , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 88 p. • Băseștiul și ilustrul său bărbat George Pop, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995, 160 p. • Mărturisirea nădejdii , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 220 p. • Împărăteasa cerului și Mama noastră , Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, 1996, 159 p. • Preoția și arta pastorală , Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1997, 130 p. • Cuvântul dragostei , Presa Universitară Clujeană
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
a fost reprimată de forțele germane la sfârșitul lunii octombrie, dar partizanii au continuat să lupte împotriva ocupantului până la sfârșitul războiului. În aprilie 1945, Armata Roșie i-a înfrânt pe germani și guvernul Tiso a căzut. URSS a anexat Rutenia Carpatică. Datorită faptului că Peninsula Coreea fusese ocupată de Japonia, guvernul provizoriu al Republicii Coreea în exil în China a fost recunoscut de Aliați după 1941 ca singurul reprezentant legal al poporului coreean. Guvernul provizoriu a declareat război împotriva Japoniei și
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
Pajiști aluviale din Cnidion dubii" și "Pajiști de altitudine joasă") ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Comisar Aliat pentru Austria. În 1946 este numit comandantul forțelor terestre sovietice și prim-adjunct al Ministrului Apărării al Uniunii Sovietice, în locul lui Jukov. A fost menținut în această funcție până în 1950, când a fost numit la comanda Districtului Militar Carpatic. Acest transfer a fost în mod clar o regresie pentru Konev și există speculații conform cărora a fost vorba de o politică deliberată a lui Stalin de îndepărtare a comandanților militari populari din al doilea război militar și plasarea lor
Ivan Konev () [Corola-website/Science/306984_a_308313]
-
simbolul BCC, având o capitalizare de 35 milioane euro în iunie 2013. Principalul acționar este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, care deține și compania Atlassib. Rețeaua BCC număra 139 de unități teritoriale în 2013. Active: Profit net: Grupul financiar Carpatica include: , societatea de brokeraj SSIF Carpatica Invest, societatea de administrare a investițiilor "Carpatica Asset Management".
Banca Comercială Carpatica () [Corola-website/Science/308418_a_309747]
-
35 milioane euro în iunie 2013. Principalul acționar este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, care deține și compania Atlassib. Rețeaua BCC număra 139 de unități teritoriale în 2013. Active: Profit net: Grupul financiar Carpatica include: , societatea de brokeraj SSIF Carpatica Invest, societatea de administrare a investițiilor "Carpatica Asset Management".
Banca Comercială Carpatica () [Corola-website/Science/308418_a_309747]
-
acționar este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, care deține și compania Atlassib. Rețeaua BCC număra 139 de unități teritoriale în 2013. Active: Profit net: Grupul financiar Carpatica include: , societatea de brokeraj SSIF Carpatica Invest, societatea de administrare a investițiilor "Carpatica Asset Management".
Banca Comercială Carpatica () [Corola-website/Science/308418_a_309747]
-
Maramureș și Bucovina). Termenul românesc "" este o adaptare la limba română a termenului german "Zipser", care vine de la comitatul Zips (atunci în Regatul Ungariei, azi Spiš, în Slovacia), ținutul de proveniență a acestui grup. Țipțerii au fost colonizați în Bazinul Carpatic în secolul al XIII-lea de regii ungari împreună cu sașii transilvăneni. Limba lor este foarte apropiată de dialectul săsesc transilvănean, o variantă arhaică a limbii germane de jos care s-a dezvoltat izolat de celălalte dialecte germane și din cauza colonizării
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
(în , , ), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate. Denumirea provine de la râul Bârsa /Bârsa Mare (în germană "Burzen"), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a
Țara Bârsei () [Corola-website/Science/303218_a_304547]
-
plazul plugului (var. bîrță) este cuvânt autohton De la Bîrsa, numele regiunii a cărei capitală este Brașovul (ambele nume având probabil aceeași origine ) a derivat bîrsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră (țurcană) Geografic, este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt. Locuită din vechi timpuri, în
Țara Bârsei () [Corola-website/Science/303218_a_304547]
-
(în maghiară : Kelemen-havasok) sunt parte integrantă a Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul carpatic, munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. sunt de origine vulcanică, cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor. Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce căptușește
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
se invecineaza cu: - teritoriul comunei Capu Cîmpului, la vest; - teritoriul comunei Paltinoasa, la nord; - teritoriul comunelor Cornu Luncii si Malini, la est; - teritoriul comunei Slatina, la sud. Comuna Valea Moldovei este amplasată la contactul a două mari unități morfostructurale: orogenul carpatic pe de o parte și Platforma Moldovenească pe de altă parte. În cadrul orogenului carpatic intră o mică porțiune din flișul neogen(Obcina Voroneț) o porțiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă între
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]