14,490 matches
-
Pe măsură ce trăsura înainta, drumul devenea tot mai pustiu și casele se împuținau. L-am întrebat pe așa zisul majordom unde mergem, el m-a asigurat că totul este în regulă. Am ajuns pe un domeniu imens, în mijlocul căruia trona un castel medieval. Nu se putea intra decât trecând peste un pod.Dacă e bal...bal să fie! Rochia lungă era asemeni celei purtate de Audrey Heburn în "Pygmalion"...argintie, urmând armonios linia trupului, era despicată până la jumătatea coapsei stângi. Parul...ehhh
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
intervenit intrându-și în rol. Recunoscător, dirijorul Athur Nikinski i-a sărutat mâna la sfârștul spectacolului, mulțumindu-i în felul lui. Prin intermediul lui George Enescu a cântat Schuman și Schubert în salonul muzical al reginei Elisabeta - poeta Carmen Sylva, la castelul Peleș. A cântat prea frumos, fiind invitată apoi la o recepție la palat. A devenit Doamna de Onoare a Reginei Elisabeta, care o prețuia și pentru cunoașterea limbii germane. Ar fi trebuit să aibă un lung turneu în America, dar
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
fostul său premier, iar asasinarea lui a fost realizată prin intermediul agenții Mihail Moruzov.’’ După alții, există foate multe acuzații în ceea ce o privește pe Veturia. Chiar în anul morții lui Octavian Goga, când încă se mai putea plimba prin grădina castelului de la Ciucea, poate prevestindu-și sfârșitul apropiat, a hotarât împreună cu soția sa să-si doarmă somnul de veci acolo. Castelul, acum muzeu memorial, fusese cumpărăt de Octavian Goga în 1920 de la văduva fostului său prieten, poetul maghiar Ady Endre, deși
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
ceea ce o privește pe Veturia. Chiar în anul morții lui Octavian Goga, când încă se mai putea plimba prin grădina castelului de la Ciucea, poate prevestindu-și sfârșitul apropiat, a hotarât împreună cu soția sa să-si doarmă somnul de veci acolo. Castelul, acum muzeu memorial, fusese cumpărăt de Octavian Goga în 1920 de la văduva fostului său prieten, poetul maghiar Ady Endre, deși era într-o avansată stare de degradare, deși Veturia nu prea era de acord. Cu timpul, s-au obișnuit acolo
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
Lucia Olaru Nenati trebuia sa se nască în Roma antică, să se îndrăgostească de ea Ovidiu și apoi să o cânte în versuri din îndepărtatul său exil. Sau, să treacă cu pași melancolici, coborâți din alte lumi, pe culoarele vreunui castel medieval, dându-le în șoapte, trubadurilor plămadă visurilor de iubire, făcând astfel zidurile cetății să se îndrăgostească de umbra iubitei lor. Dar a fost așa, să se nască în România, cu sufletul acesta dincolo de timp. Și atunci, i-a fost
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
a XXII-a. Un alt premiu pentru poezia românească, și care se datorează și traducerii de calitate prestată de Luca Cipolla, este cel de semnalizare pentru poezie în limbă la XVII Edizione del Premio Internazionale "ARTE E CULTURA 2013" din Castel San Giorgio (SA) - Italia; Luca Cipolla a obținut, cu poeme personale scrise în în limba română, Premiul III pentru poezie la Concursul Internațional de Poezie și Proză “Limba noastră cea română-Starpress 2013”, organizat de revista româno-canado-americană “Starpress” cu ocazia Zilei
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
noi există o legătură cu kor “soare” în didinga, Sudan, si cu akerta, astrul zilei în yupik, Alaska. 32) - 33) Bordei, origine necunoscută, este explicat de noi prin comparație cu barg “soare” în limba lak din Daghestan, de unde și burg “castel” în germanice plus suf. - ei, borgei, varianta existența în Banat, în nordul Olteniei (confirmare telefonică academician Grigore Brâncuș, București) apoi cu g/d s-a ajuns la bordei. Acest tip de locuință avea baza rotundă și amintește de forma astrului
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
Strofe > Introspectie > SE PURIFICĂ PĂMÂNTUL ! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se purifică Pământul ! Din înaltul blând, ceresc, Cad petale dintr-un nor! Peisajul îngeresc, Dă trăirilor fior! Portocalii din castele Și cireși de luna mai, Plini de gânduri și mistere, Plâng spre noi cu flori din Rai! Se purifică Pământul! Se îmbracă-n haina albă! Amorțește-ncet cuvântul, Admirând podoaba dalbă! Orizontul înfrățește Albul cu un cer senin, Semn că
SE PURIFICĂ PĂMÂNTUL ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352234_a_353563]
-
-o dinspre Fort Larnaca, am putut observa distanțarea netă a acestei moschei de altele, văzute în Limassol sau la Episkopi, prin stilul arhitectural și prin măreție, nu degeaba este numită „Marea Moschee..” Câte legende n-o mai ascunde și aceasta... Castelul medieval - Fort Larnaca Situat în capătul sudic al bulevardului care străjuiește coasta marină, cunoscut sub numele „Phinikoudes”, castelul medieval, după însemnările aceluiași Giovanni Mariti care a studiat istoria locurilor în timpul șederii sale aici, la mijloc de secol XVIII, a fost
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
la Episkopi, prin stilul arhitectural și prin măreție, nu degeaba este numită „Marea Moschee..” Câte legende n-o mai ascunde și aceasta... Castelul medieval - Fort Larnaca Situat în capătul sudic al bulevardului care străjuiește coasta marină, cunoscut sub numele „Phinikoudes”, castelul medieval, după însemnările aceluiași Giovanni Mariti care a studiat istoria locurilor în timpul șederii sale aici, la mijloc de secol XVIII, a fost construit de către turci, deși, se pare că acesta ar fi fost deja într-o stare dezastruoasă la venirea
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
între zidurile lui funcționând, o bună bucată de vreme, garnizoana turcă. Surse mai vechi susțin însă datarea fortului dintr-o perioadă anterioară, din timpul domniei regelui James (1382-1383) - după Florius Boustronius și Jauna - dar date despre planurile de construcție ale castelului nu există azi. Sursele citate afirmă că ridicarea castelului aproape de mare fusese gândită strategic, pentru apărarea portului orașului care, după ocuparea Famagustei de către turci a fost principalul port al insulei. A treia ipoteză asupra anului în care a fost construit
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
garnizoana turcă. Surse mai vechi susțin însă datarea fortului dintr-o perioadă anterioară, din timpul domniei regelui James (1382-1383) - după Florius Boustronius și Jauna - dar date despre planurile de construcție ale castelului nu există azi. Sursele citate afirmă că ridicarea castelului aproape de mare fusese gândită strategic, pentru apărarea portului orașului care, după ocuparea Famagustei de către turci a fost principalul port al insulei. A treia ipoteză asupra anului în care a fost construit fortul are drept referință perioada dinainte de anul 1625. Ceea ce
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
otomane a fost construită, în partea de nord a fortului, o clădire cu două nivele, lucru confirmat nu numai de stilul arhitectural al acesteia, dar și de plăcuța inscripționată în turcă deasupra intrării. Aripile de est și de sud ale castelului au fost construite anterior. „În perioada ocupației germane fortul a servit drept închisoare iar pe timpul administrației britanice - ne spune unul din ghizii care conduceau tocmai un grup de români prin fort -, odăile situate în aripa de vest, la parter, erau
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
mea și ea la mine ca și cum ne-am fi spus: „acolo nu-i de mers!” Ne-am desprins de grupul de români cu care am schimbat cateva fraze și ne-am îndreptat spre muzeul amenajat la catul al doilea al castelului: trei încăperi, situate chiar deasupra intrării, unde am putut admira diverse exponate antice, provenind din monumentele creștine timpurii, bizantine și postbizantine din Cipru alături de fotografii reprezentând picturi murale din secolele XI-XVI, precum și piese de ceramică medievală din secolele XII-XVIII, ustensile
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
timpurii, bizantine și postbizantine din Cipru alături de fotografii reprezentând picturi murale din secolele XI-XVI, precum și piese de ceramică medievală din secolele XII-XVIII, ustensile de gătit, arme din metal, coifuri și săbii. Interesantă este una dintre camere, în partea estică a castelului, transformată cu ajutorul unui mobilier apropiat de cel al secolelor XVIII-XIX, într-un „ontas” otoman. Amplasarea castelului-fort pe țărmul Mediteranei deschide o panoramă uluitoare spre mare, dar în aceeași măsură și spre orașul modern de azi; am rămas pe meterezele cetății
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
la prima vizită făcuta aici, în 2007, nu-mi spunea mare lucru. Era destul de înaintat timpul și noi mai aveam în vizor încă cel puțin două locuri de vizitat, așa că, după ce am servit masa, în fugă, la o tavernă din apropierea castelului câte-o salată grecească am plecat spre Muzeul Pierides, un muzeu privat, despre care citisem și auzisem, ar fi fost păcat să nu-l vizităm. Pierides - cel mai vechi muzeu privat din Cipru Unul dintre punctele tari ale Larnacăi, privit
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
prietenii lui, prichinduți și prichinduțe, pe Alice în Țara Minunilor, pe Vrăjitorul din Oz, Mary Poppins pe Prințul Fericit, Mica Sirenă, Fetița cu chibrituri și pe atâția alții. Tărâmul poveștilor lor era înțesat cu simboluri neînțelese ale ctitoriilor victoriei socialiste. Castelele din basm nu era decât palatul republicii spre care nu aveau dreptul să arunce nici măcar pe furiș o privire, pentru că niște oameni mari, în uniforme foarte albastre, îi dirijau pe alte străzi, alte trotuare, pentru a nu fi orbiți de
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
spre care nu aveau dreptul să arunce nici măcar pe furiș o privire, pentru că niște oameni mari, în uniforme foarte albastre, îi dirijau pe alte străzi, alte trotuare, pentru a nu fi orbiți de lumina stânjenitoare. Ei bine, aceste palate și castele nu erau deloc locuite de prinți și prințese, de crai și de crăiese, împărați și împărătese, ci doar de doi căpcăuni urmați de o suită interminabilă de slujitori, cu spinările ajunse, de atâtea temeneli, ca niște veritabile semne de întrebare
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
îi surâdea Anei, așa măcar nu se va pierde, dar va vedea și locurile cele mai importante din această capitală impunătoare. Băiatul s-a împrietenit ușor cu ea și conform promisiunilor, a însoțit-o la Dunăre, muzee, galerii de artă, castele, biserici. În locurile însemnate a făcut poze cu ea, ca să aibă amintiri. Zilnic o însoțea acasă, ușurându-i astfel circulația, fără ca ea să aibă vreo problemă de orientare într-un oraș atât de aglomerat. Îi plăceau mult plimbările lungi asemeni
SOLDATUL CU PĂR ROŞU de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356307_a_357636]
-
a fost regina Maria, pe când ședea la Bran, pentru că suverana era urmașă a familiei Basarabilor. Se spune că de multe ori regina a fost surprinsă vorbind cu cineva, pentru că în surdină vocea Doamnei lui Vlad Țepeș se auzea însă slujitorii castelului nu au îndrăznit niciodată să o întrebe pe suverană cu cine vorbește și nici să spună altora de ceea ce se întâmpla la castel. Vă spun toate astea pentru că buna mea a fost bucătăreasă la castel, iar regina o cunoștea și
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
fost surprinsă vorbind cu cineva, pentru că în surdină vocea Doamnei lui Vlad Țepeș se auzea însă slujitorii castelului nu au îndrăznit niciodată să o întrebe pe suverană cu cine vorbește și nici să spună altora de ceea ce se întâmpla la castel. Vă spun toate astea pentru că buna mea a fost bucătăreasă la castel, iar regina o cunoștea și avea mare încredere în ea și în toți slujitorii ei”, spunea localnicul, care făcu la un moment dat o pauză, privind în larg
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
Țepeș se auzea însă slujitorii castelului nu au îndrăznit niciodată să o întrebe pe suverană cu cine vorbește și nici să spună altora de ceea ce se întâmpla la castel. Vă spun toate astea pentru că buna mea a fost bucătăreasă la castel, iar regina o cunoștea și avea mare încredere în ea și în toți slujitorii ei”, spunea localnicul, care făcu la un moment dat o pauză, privind în larg muntele abătut de nevoile timpului, șoptindu-mi apoi: „de când regina a plecat
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > FEMEIA MUNȚILOR Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu-ți umple inima cu iubire femeie,! Sunt un castel șlefuit din gheață Privește cum mă ascund de căldură și ploi, cu tâmpla lipită de vârful muntelui. Vântul mă acoperă cu ninsori în somn și după iarnă mă dezmorțesc topit sub piele, gata de plecare pe văile timpului înapoi. Sunt
FEMEIA MUNŢILOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356392_a_357721]
-
chemarea din larg este precum cea a sirenei, unduioasă, tulburătoare, irezistibilă, dar cu atâta tristețe patetică-n glas!... În răstimpul peregrinării terestre, fiecare își deapănă povestea sa, cu parfum de mărgăritar, precum menestrelul medieval, cu lira lui, la poarta unui castel. Însă rar se găsește o poartă deschisă, fiecare stă ferecat în propriul ziggurat, cu obloanele trase: “Prea rar se găsește deschisă o poartă” - spune poeta (Atâta tristețe). Nedumerită de prefacerile din afară și dinlăuntru, poeta se întreabă: “Ce va să
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Ce lin s-a făcut urcușul cărării, / Pe margine flori vestesc întronarea, / O doină la nai va face strigarea, / Deschide-se-vor hotarele zării. / O șoaptă aud, alung întrebarea, / Vin îngeri cântând, e clipa visării, / Aleasă voi fi Regina Iertării / Castelul e-n veci, mi-așteaptă intrarea. Mi-am prins la ureche cireșe de mai, / In plete crâmpei din soarele verii, / Din toamnă cules-am întregul alai. / Alerg să mă prind de frâiele serii, / Dar cântecul mierlei îmi spune: Mai stai
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]