8,276 matches
-
cei doi) Poate că-l conving și pe Ilie să meargă. (intră Ilie și Ștefan) Ștefan: Sărut mîna, Mina! (studiind-o) Da' pleci undeva? Mina: De ce? Ștefan: Păi doar n-o să-mi spui că asta-i rochie cu care prăjești ceapa! Vera: Nu, dragul meu. Asta-i rochia cu care-și așteaptă bărbatul. Ștefan: Întotdeauna am spus că Ilie ăsta a avut noroc. Vera:... Că tu ai avut ghinion. Ștefan: Nu... dar dacă n-am avut, nu-i meritul tău, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
două coarne sau Crai Nou, este benefică pentru semănatul plantelor care cresc și rodesc "în sus" (secara, grâul, porumbul), dar și pentru vrăji și descântece. Luna Plină sau Luna Veche reprezintă timpul favorabil pentru semănatul plantelor care rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea), dar și pentru in, cânepă, grâul de toamnă; la Lună Veche se vopsește lâna și este bine de tăiat lemnul din pădure care se va folosi la construcția caselor.178 În calendarul tradițional românesc, există 17 sărbători nocturne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ascensiune a morților la cer (pe Calea laptelui), credința în vârcolacii care mănâncă trupul lunii, vrăji, selenomancie, rituri de trecere.182 Calendarul popular se întemeia la trecerea dintre ani: în seara spre Sf. Vasile, se iau 12 felii de ceapă, se pune sare în fiecare felie, se "botează" fiecare felie, după numele lunilor, iar a doua zi dimineață se poate ști dacă luna va fi ploioasă sau secetoasă, după apa pe care a lăsat-o sarea în feliile de ceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceapă, se pune sare în fiecare felie, se "botează" fiecare felie, după numele lunilor, iar a doua zi dimineață se poate ști dacă luna va fi ploioasă sau secetoasă, după apa pe care a lăsat-o sarea în feliile de ceapă dacă a lăsat prea multă apă, luna va fi ploioasă, dacă sarea nu s-a topit deloc, va fi secetă, iar dacă e pe jumătate umedă, luna va fi schimbătoare. O altă îndeletnicire magică, din seara Sfântului Vasile, pentru "rodnicie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deținuții trebuiau să facă norma care era deosebit de mare pentru niște oameni nemâncați, care arătau ca niște schelete și aproape toți bolnavi de diferite boli. Iosif Schwartz povestește că într-una din zile a găsit în pământ niște căpățâni de ceapă, rămase probabil din anul trecut, a mâncat din ele și și-a mai păstrat câteva pentru a doua zi. La întoarcere în lagăr, la percheziție, drept pedeapsă, celor cărora li s-a găsit chiar și o ceapă, li s-a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
niște căpățâni de ceapă, rămase probabil din anul trecut, a mâncat din ele și și-a mai păstrat câteva pentru a doua zi. La întoarcere în lagăr, la percheziție, drept pedeapsă, celor cărora li s-a găsit chiar și o ceapă, li s-a retrimis pachetul familiei cu răspunsul că “destinatarul nu-și poate prelua pachetul”. Familiile care au primit astfel de pachete au crezut că cei cărora le erau destinate pachetele au murit între timp. Aceasta a fost o altă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sacră, dar păstrând substratul păgân. Realizează o lume de portrete și descrieri dimensionate cosmic, cu un anumit echilibru și măsură: toate proporțiile date de dinainte. Poetul atinge arta, nu fără a beneficia de experiența artistică a lui Tudor Arghezi: Pe când ceapa încordată ca un bolovan de minereu/ cutremurată se cuprinde de veghe/ cracii cărnoși ai rădăcinilor ei de animal marin/ umblă prin pământ, înoată și sapă/ Câtă vreme carnea albă ca floarea de crin/ se îndestulează lacom de apă." Sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de odinioară: "La noi muierea pupa mâna bărbatului... și din dumneata nu-l scotea niciodată". Oamenii din Bulzești cred în descântece și în farmece (unde se sparge gălbenușul acolo este junghiul pe care îl tratează cu tutun și cu muștar, ceapă, ulei, din care se face un "bleasc" "și se pune pe locul ăla să tragă durerea" ("Junghiul"). Oamenii cred în vise, dintre care unele reflectă groaza de secetă ("Apele creșteau și Țața Maria se temea de sfârșitul lumii"), cred în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alcătuirii lumii, asupra tainei și a echilibrului existenței. Un univers solar cuprinde "Laudele" închinate fructelor ce ascund în ele tainele lumii. De-altfel, poetul este obsedat de misterul creației la nivelul micro și macro universului. Așa cum Anton Pan a cântat ceapa, I. Voronca dedică un imn cartofului, M. R. Paraschivescu închină laudă tomatei. În "Tristele" reînvie universul bucolic; "Pan", "Două octave", "Bucolică", "Mărul", " Privește acest mar e mai aprins/ decât obrazul tinerei fecioare/ și arcuirea lui ce dinadins/ a rotunjit ispita
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și el a fost gândit a se desfășura pe parcursul a cinci ore. Metode utilizate: discuția problematizantă, dezbaterea, interacționarea, jocul de rol BIBLIOGRAFIE: Basarab Nicolescu:Transdisciplinaritatea Manifest, Editura Polirom, Iași, 1999 Friedrich Dürrenmatt: Fizicienii, Editura pentru literatură, 1965 Günther Grass: Decojind ceapa, Editura Polirom, 2007 Nicolae Paulescu: Wikipedia, Selecții din presa internațională SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema: Fața nevăzută a omului Resurse didactice: o imagine, fișe de lucru, creioane colorate, marker Momentul de încălzire: 10 min. Se captează atenția elevilor prin povestirea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
reflexivă filosofii, psihologii și socio-antropologii au elaborat două modele teoretice cu privire la noțiunea de eu: i) modele de tip prună-caisă concep eul ca un soi de "nucleu dur", unic, unitar, irepetabil și persistent în timp ii) modele de tipul bulbului de ceapă, corolei trandafirului consideră eul un ansamblu de proprietăți emergente care provin dintr-o suprapunere de stări, activități și influențe diverse, atât biologic, cât și socio-culturale. b) "autenticitate" caracteristică a diferitelor conținuturi psihice (dorințe, trebuințe, sentimente, impulsuri, convingeri, vise) sau a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
acestuia, până în pragul demenței. Când până și viscolul ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului bătrân. Alexa Visarion aplică nuvelei-sursă același tratament ca și "năpăstuiților" din piesă: toate detaliile pitorești sunt îndepărtate rând pe rând, precum foile de ceapă, până la miezul esențializat. Măreția simplității. Filmul reprezintă o mărturie a propriilor obsesii ale regizorului, după cum recunoștea într-un interviu. Privit din acest unghi, pare a fi opera unui moralist clasic, presupunând o acută conștiință a eului, dar și practica absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că-i rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de a rîndul, în trei zile lunea dimineață să azvîrle cîte-o ceapă pe fereastră, astfel: să se pună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de a rîndul, în trei zile lunea dimineață să azvîrle cîte-o ceapă pe fereastră, astfel: să se pună cu spatele la fereastră și, azvîrlind cu mîna dreaptă, să zică: „Cine mă bîntuie pe mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a rîndul, în trei zile lunea dimineață să azvîrle cîte-o ceapă pe fereastră, astfel: să se pună cu spatele la fereastră și, azvîrlind cu mîna dreaptă, să zică: „Cine mă bîntuie pe mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este păcat a da cu ceară pe-n case, la podeală sau ceruit. E mare păcat să calci ceara ori s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se zice „crasnic“* și care chiar din timpul apariției în cepe a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jăratec mult; apoi îl iau la goană prin casă, pînă cînd, neavînd alt loc de scăpare, țîșnește în sobă; se astupă la gură și se arde. Astfel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci din coate, că te va durea mijlocul. Cînd mănîncă stăpînul casei, să nu lucre nime’ în casă, că nu-l va lua nimene într-o seamă cînd vorbește în adunări. Nu-i bine să mănînci la straturi, că face ceapa sau usturoiul viermi. Dacă vreun copil mic se îneacă cu vreun fel de bucate sau băutură, e bine a zice: „Gîtlejul lupului, firul macului“, și nu-l va strica nimica. Cînd cuiva îi scapă de la gură o bucată de mîncare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
născut a plînge e semn bun. Cînd se naște un copil, i se pune în gură o bucățică de măr muiat în vin, ca să fie voinic și vesel. în luna a noua, mama îngreunată să nu mănînce nici ouă, nici ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau se împlîntă cu un ac o strămătură* roșie (Moldova), sau se împlîntă în pragul ușii un cuțit, iară în leagăn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi, ai să plîngi. Ochiul drept de ți se bate e a bine. Nu e bine să spui nimănui cînd ți se bate ochiul, că și el multe vede și nu spune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pun pe masă două pîni, sare, pește, grîu și un pahar cu apă; se crede că noaptea vin familianții morți și mănîncă din acele bucate. în ziua de înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezîndu-se că în acea zi se înalță sufletele lor la cer și să aibă merinde pe drum. Sufletul e chiar suflarea. Cînd omul moare, iese pe gură și umblă prin casă nesimțit de nimeni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă, purecii afară!“ Urzica apără de trăsnet și se poartă de noroc. (Gh.F.C.) Usturoi Dacă sameni usturoi într-un an, apoi trebuie în fiecare an să sameni, că pe urmă nu-ți merge bine. Cine nu mănîncă usturoi și ceapă trei ani va vedea cămările vîntului. Dacă-ți vine miros de usturoi pe cîmp, să știi că i vreun șerpe prin vecinătate. în ziua de Sf. Andrei se ung țîțînile ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile necurate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]