8,191 matches
-
Îndreptându-se către sediul central al poliției. Drumul fusese la Început unul de tranzit dar, cum orașul a suferit În timp o extindere, Începând treptat să umple golurile cu clădiri cenușii de granit rece, drumul era acum un soi de centură supraaglomerată Întinzându-se de-a curmezișul orașului. Era un adevărat coșmar În timpul orelor de vârf. Ploaia cădea În continuare, iar locuitorii Aberdeenului reacționaseră În felul lor obișnuit: câțiva se târau de colo-colo Înfășurați În geci impermeabile, cu glugi pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la baza tufelor, având o nuanță maronie bolnăvicioasă În lumina felinarelor. În mica anexă pe post de garaj de alături era un Renault Clio roșu-Închis. Logan Îl puse pe șofer să parcheze după colț. — Bine, le spuse agenților, desfăcându-și centura de siguranță, o vom lua ușurel. Voi doi mergeți În spatele casei. Îmi spuneți când ați ajuns pe poziții și noi sunăm la ușă. Dacă fuge, Îl prindeți. Se Întoarse către agenta din spate, mișcarea aceasta bruscă provocându-i o durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
George „Geordie“ Stephenson. Era un ajutor al lui Malcolm McLennan... — Malk Cuțitul? La naiba, nu credeam că face afaceri pe-aici. — Umblă vorba că Geordie a fost trimis să facă o Înțelegere cu departamentul de urbanism: trei sute de case pe centura verde. Tipul a zis nu și Geordie l-a Împins sub un autobuz. — Nu te cred, zise ea atât de uimită Încât Își scoase țigara din gură. Cineva de la urbanism să refuze mita? Logan ridică din umeri. — Mă rog, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
putut... N-am forțat-o... N-am putut s-o fac. O picătură mare, În formă de lacrimă, atârna de vârful nasului lui și ea o privi cum cade Încet, sclipind În lumina de după-amiază devreme. — Sus mâinile. Îi puse centura de siguranță, asigurându-se că poliția Grampian nu ajungea la tribunal apărându-se În fața unei reclamații de neglijență, În caz că loveau mașina. Când părul Îi atinse În treacăt fața, Îl auzi șoptind: — Nu voia să se oprească din râs... Lăsară pasagerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
a aruncat pe umăr sagum-ul. Sagum, un vechi cuvânt celtic, era mantaua grea, grosolană de lână pe care soldații din legiuni o purtau în timpul războaielor - devenise ea însăși un simbol al războiului. — Iar senatorii au văzut gladius-ul atârnat la centură. Printr-o fereastră pătrunse soarele ultimei zile de august. Însă Gajus, neîncrezător, îl întrerupse: — Intrase în Curie înarmat? Întrebarea era deconcertantă și reducea faimoasa lovitură de stat a lui Cornelius la o chestiune de protocol. — Întocmai, răspunse Macro violent, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și o distragere a atenției. Pentru că în timp ce voi vă uitați la ea, eu am luat asta. Iată. E important? Îi înmână Ameliei Sachs un încărcător pentru arma Glock; aceasta se încruntă și verifică atent dacă îi mai lipsea ceva de la centură. - Deci aceasta este maniera fizică de a induce pe cineva în eroare. Dar asta e un lucru relativ simplu comparativ cu cea psihică. Oamenii din public nu sunt proști. Ei știu că vei încerca să-i păcălești cu ceva. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu tine până acasă la Lincoln? - Salut, Rol. Bineînțeles că poți merge cu mine. De aia sunt aici. Detectivul Roland Bell, căci acesta era numele său. Își dădu jos sacoul, iar Amelia Sachs avu timp să arunce o privire înspre centura lui. Nici el nu avea vreo armă, după cum prevedea regulamentul, însă avea două tocuri de pistol, nu unul. Își aduse aminte că, pe vremea când lucrau împreună, discutau foarte mult pe marginea povestirilor despre „cuie zburătoare”, un regionalism sudist pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Du-i astea lui Rhyme, făcu ea un semn către indiciile adunate din cele trei locuri în care făcuse investigații. Zece secunde mai târziu, se afla deja în Camaro cu motorul ambalat. Își puse echipamentul de protecție și prinse pe deasupra centura de siguranță. - Amelia, așteaptă! strigă deodată Bell. Intervenția este pe drum. Singurul răspuns pe care Bell îl primi fu scârțâitul de roți și norul de fum albăstrui pe care cauciucurile Goodyear le lăsară în urma automobilului. Îndreptându-se către Central Park
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în mână și degetul pe trăgaci. Îl îndreptase spre tavan, spre podea, spre ei, ca un copil cu o armă de jucărie. Începu să râdă zgomotos de neglijența ei. În timp ce îl punea la loc în teacă, simți ceva tare pe centură. Se uită cu atenție și văzu că era o bucată de os cranian, plină de sânge. Îl aruncă deoparte și avu un nou acces de râs, precum fiica ei atunci când era gâdilată. Își scuipă în palmă și începu să și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cel acuzat de tentativă de omor la adresa lui Grady se dovedea a fi singurul în stare să afle unde se găsea adevăratul suspect. Privea în continuare în interiorul mașinilor pe lângă care trecea, al camioanelor, privea cu luare-aminte aleile, cu armele pregătite la centură. Bell se hotărâse că ipoteza cea mai logică era ca Grady să fie atacat aici, pe stradă, înainte de a intra în clădire, unde șansele de a scăpa teafăr erau mult mai mari. Avea îndoieli că oamenii aceia erau sinucigași: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
le făcu un semn cu mâna și, deși nu o cunoșteau, aceștia îi răspunseră la salut. Nimeni nu era la intrare, așa că pătrunse în cort și se îndreptă spre culisele scenei. Văzu un tânăr cu un dosar în mână. La centură, avea atârnat un ecuson de angajat al circului, întocmai cum avea Amelia Sachs tocul armei. - Mă scuzați, începu ea. - Da? răspunse el cu un puternic accent francez sau canadian. - Îl caut pe domnul Kadesky. - Nu e aici. Eu sunt unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pe secretara domnului Kadesky dacă vreți să îl întrebați ceva. După ce tânărul dispăru înapoi în cort, Kara așteptă câteva secunde și porni decisă spre intrarea angajaților. Îi zâmbi paznicului, care îi zâmbi la rândul său, privind doar în treacăt către centura ei, unde acum avea ecusonul angajatului francez sau canadian, pe care reușise să-l sustragă cu ușurință atunci când arătase spre acea rulotă și pusese întrebarea despre casa de bilete, întrebare prostească, dar cu care își atinsese scopul de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Roland, strigă Rhyme. Bell alergă în față și se puse ca o barieră în calea ei. Se rostogoliră către colțul încăperii. Era puternică, dar Bell reuși să îi pună cătușele. Apoi se ridică, gâfâind din pricina efortului, și își scoase de la centură telefonul Motorola pentru a solicita o echipă în vederea transportării unui prizonier în Centrul de Detenție. Cu o expresie dezgustată pe chip, lăsă deoparte stația și îi citi Karei drepturile. Rhyme oftă. - Am încercat să îți spun mai devreme, Sachs. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pasagerului cât de mult se putea înainte să cobor din mașină, așa că am putut deschide ușa pentru Stacey și să o ajut delicat să se urce fără prea multă jenă. M-am oferit s-o ajut să se încheie la centura de siguranță și spre surpriza mea a acceptat imediat și a stat pur și simplu lăsată pe spate ca un copil cât m-am întins și am prins-o. O atinsesem peste tot, mai puțin pe mână, și chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
exact unde. Sau preferi să te las la metrou? am adăugat, rugându-mă să refuze și sperând că asta o va face să fie și mai convinsă de bunele mele intenții. M-am strecurat la locul meu, mi-am încheiat centura de siguranță și am pornit radioul, ținându-mi respirația în așteptarea răspunsului ei. Mi-am ținut degetul o clipă sau două pe butoanele de presetare, agonizând indecis: oare să pun obișnuitele mele Radio 3 sau 4, în încercarea de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
că până și nebunul de Ben are destulă minte cât să fie atent, mai ales după prelegerile-șoc de groază, sumbre și întunecate, pe care ni le ținuseră mama și tata despre SIDA cu vreo doi ani în urmă. Cu asta, centurile de siguranță, țigări și droguri, mă mir că mai dorm noaptea de grija noastră: urăsc să le spun că Ben și cu mine am „experimentat“, cum zic ei mereu, cam tot ce se putea în termeni de stimulente - în limitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în biroul lui Henry și că vorbește cu unul dintre cei mai talentați scriitori ai secolului douăzeci și unu, și începu să turuie: — Articolul a fost de joasă speță, asta e sigur. A fost un gest de răzbunare, neprofesionist, o lovitură sub centură, ce mai. Astea fiind zise, cred că Ranchiuna a fost cel mai slab roman al dumneavoastă. Nu merita un articol ca ăla, dar n-a fost nici pe jumătate ca Luna năruită sau, bineînțeles, Deziluzia. Henry inspiră adânc și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
stomacul umflat, Întrebîndu-se dacă nu era vreo nouă boală americană provocată de prea multă mîncare. În acel moment, printre ramurile copacilor, văzu chipuri care se Întorceau spre el. Șase soldați chinezi trecură pe lîngă avioanele abandonate, mergînd pe drumul de centură. Erau chinezi din nord, Înalți, cu oase grele, purtînd ranițe pline și uniforme albastre, vătuite. Aveau la bonetele moi steluțe roșii În cinci colțuri, iar conducătorul lor avea o armă automată un model străin, cu un butoiaș cu răcire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aprinde În roșu, mama se Întoarce cu chipiul În mână, șterge cu dosul mânecii steaua de sticlă raster și Închide ușa, retezând roșul mantalei cu un scârțâit scurt. Iar el Îl vede pe tată-su, manta cu chipiu, Încliftat cu centură și cu pistolul la brâu, contur nesigur presărat În semiîntuneric, dispărând din cadrul ușii. „Pa, servus! Și fă o ciorbă de miel... Știi tu!” Bocăne repezit cizmele pe scările de lemn. „Trăiți!”, apoi portiera trântită și duruitul mașinii stingându-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu mai este.” Plâng amândoi, beți de secărică și udă cu lacrimile lor oasele capului de miel fiert. „Nu pot să cred că este mort.” „Circu’ mă-ti azi și mâine! De ce-ai furat banii, mă? Circ, ai? Rup centura pă tine, cum o rup și pe ăia care vând caramele pe stadion.” Promisiunile tatălui sunt sfinte, mai ales când este trist, și beat pe deasupra. „Fir-ar mă-ta a dracului de hoț” și-i trage nevesti-si o palmă, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
era ceva suficient de neplăcut; dar unul care mai era și excesiv de șarmant - sau, Doamne ferește, tânăr și arătos - ar fi făcut-o s-o ia la fugă imediat. Din cauza disconfortului ei În ceea ce privește bărbații ginecolog, doctorul care Îi examina zonele de sub centură În fiecare an era femeie. Jane Anderson era o femeie În jur de patruzeci de ani, vorbăreață, cu o mină maternă și păr dezordonat și cu o lipsă de pricepere vestimentară liniștitoare. Ruby nu putea zice că aștepta cu nerăbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și a luat examenul de pian din clasa a opta cu 10 cu felicitări?“ Cei patru urcară În mașina lui Sam - Buddy și Irene În spate, Sam și Ruby În față. —Știi, Îi spuse Irene lui Buddy, luptându-se cu centura de siguranță, murăturile de azi nu erau deloc rele. —Neah. — Nu ți s-a părut? Mie da. N-au fost destul de crocante. Ai o batistă, Irene? Curg apele pe mine. Era așa de cald acolo. Vouă nu vi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
sunt importante, dar, În ultimă instanță, doar două lucruri contează: consistența și aroma. Nu zic eu mereu, Irene - că o murătură grozavă e ca o partidă grozavă de sex? — Da, Buddy. Mereu spui asta. Irene se aplecă În față peste centură și Îi bătu pe Sam și pe Ruby pe umăr: — Mereu spune asta. Vedeți, spuse Buddy, totul depinde de raportul dintre zahăr și oțet. Greșiți aici și ați bulit-o. Am văzut bărbați În toată firea, murători profesioniști cu vechime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cu mutra la un centimentru de fața ei și zise: Nu uita, atunci eram falit, dar acum nu mai sunt. Tonul lui era amenințător. Acum sunt bogat din nou și dacă te pui cu mine am să dau lovituri pe sub centură și am să-ți fiu un adversar redutabil. În mintea lui Ruby nu Încăpea nici o Îndoială de asta. Capitolul 17tc " Capitolul 17" Când ajunse acasă, Ruby Încă mai tremura de șoc și de furie. Se gândea și la Sam. Refuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
spirit. Trebuie să fii leal, să respecți mișcările și partenerii, fie ei băieți sau fete. Te-am luat de mânuță, ți-am cumpărat papuci și te-am dus în sala aceea de la subsol. Și iată-te acolo cu judocanii și centura rigidă la brâu. Luptai fără plăcere, și numai dorința de a nu fi pusă la pământ te făcea să reziști. Luptai pentru mine, care veneam să te privesc. Luptai să nu ajungi la covor, să nu simți cum te izbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]