2,856 matches
-
dramă de renaștere Într-un mediu oriental. Omul este, realmente, Înspăimîntat, umilit, fără mari speranțe de a fi salvat. Scrie prietenului și protectorului său fără să se gândească la eleganța stilului ceremonial, sau cel puțin așa spune: „Nu scriu cu ceremonial [...] deoarece nu mai am nici cap, nici stare trupească, scriu tu durere nemaiauzită către singurul acela pe care Îl știu că ține la mine cu tot sufletul! Boierule vistier, sînt pierdut și să faci cum știi.“ Totuși Alecos, sclavul (...) nenorocit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cap, nici stare trupească, scriu tu durere nemaiauzită către singurul acela pe care Îl știu că ține la mine cu tot sufletul! Boierule vistier, sînt pierdut și să faci cum știi.“ Totuși Alecos, sclavul (...) nenorocit și sărman, nu renunță la ceremonialul adresării. În disperarea cea mai neagră, el caută comparații de preț și găsește cu ușurință un stil flatant. Ca lebăda, zice el, care cîntă cu plăcere Înainte de moarte, el, sărmanul, exilatul, cîntă și scrie cu mare poftă despre nenorocirile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
îl conduce pe nefericitul ei amant undeva, într-o odaie mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas bun așa cum se cuvine unei femei îndrăgostite, gata să consimtă la marea jertfă. Preliminariile actului amoros repetă ceremonialul cunoscut: Veronica îi sărută mâna "de vlădică", apoi "se sculă de pe scaun și i se așeză pe genunchi, mângâindu-l, sărutându-l pe gură cu desperare", până când, dominatoare, femeia îi poruncește răspicat: "-Sunt a ta; ia-mă!", iar poetul se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
revenirii în țară a Principelui Carol împreună cu Principesa Elena”. Momentele erau marcate prin oficierea „unui Serviciu Divin, la Biserica Sfântul Nicolae, cu onoruri militare obișnuite”. Obligația prezenței revenea în special prefectului județului și membrilor administrației orășenești. Conform uzanțelor protocolare, pe lângă ceremonialul obișnuit - un Te-Deum la biserica Catedrală, urmat de un program în sala Ateneului -, primăria trebuia să trimită la Palatul Regal din București o delegație, ce prezenta „Regelui și Altețelor Regale telegramele de felicitări”. În general, acestea nu erau înmânate direct
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
căutare erau și „reprezentațiile de teatru optic, de ilusiune și magie, de scamatorii și danțuri, de cinematograf”. Dar, atingerea acestor „destinații” - locuri dedicate exclusiv consumului, în primul rând, de bani și de timp - nu reprezenta altceva decât finalul unui întreg ceremonial de „expunere publică”. Văduviți de sentimentul apartenenței - în mod real - la o comunitate, locuitorii au simțit acut nevoia de a-i cunoaște pe „ceilalți”, de fapt, de a ști ce loc ocupă în ierarhia comunitară. De aceea, în absența cadrului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
omagiul slugarnic al coborîrii velei gabier, din partea nesfîrșitului alai de corăbii care, de cîteva secole încoace, trec zi și noapte printre insulele Sumatra și Iava, purtînd în cală încărcături grele și scumpe, aduse din Orient. Dar, deși renunță la acest ceremonial, nu renunță cîtuși de puțin la un tribut substanțial, în schimbul dreptului de trecere prin strîmtori. Din vremuri imemoriale, pirogile piraților malaiezi, pitulate la umbra țărmurilor joase ale golfurilor și insulițelor Sumatrei, s-au abătut asupra corăbiilor în trecere prin strîmtoare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e rezultatul epurării spectacolului de artificii complementare. Minimalismul nu e aici expresiea sărăciei de fantezie și mijloace, ci a tanscenderii dramei lui Caragiale, acuzată de critici precum Pompiliu Constantinescu ca fiind un abuz de clișee literare, într-un registru de ceremonial tragic prin condensarea în interior a unor nuclee conflictuale explozive. În sfârșit, a treia etapă, ultima ce o remarc, o reprezintă tipul de relație stabilit cu actorul. Acesta, perceput ca un mecanism forte al metaforei scenice, nu interpretează personaje, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spectacole, dar niciunul la Sibiu. De ce tocmai acum ați ales teatrul de aici? Sunt în premieră. Am văzut ediția de anul trecut a Festivalului Internațional. Am fost cucerit de tot ce se întâmplă aici, de civilizarea și înnobilarea orașului prin ceremonialul teatral. Îl cunosc pe Constantin Chiriac de când era student, îi cunosc harul și energia. Am vrut să lucrez în teatrul lui, în această direcție exemplară de management. I-am spus: "Ai spectacole extraordinare, recunoscute în întreaga lume... Vreau să încerc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de această problemă recomandă ca soluție binefăcătoare, ritualizarea doliului perinatal, chiar dacă într-o manieră simplificată. Astfel, trupul neînsuflețit al copilului este îmbrăcat cu hăinuțele pregătite pentru naștere și fotografiat. De asemenea, părinții pot să-l vegheze și în urma unui eventual ceremonial religios, chiar să-l înhumeze. Se apreciază că prin acest efort minim de valorizare a micuțului defunct, de tratare a sa ca o ființă umană, și nu ca pe o măsea cariată, părinții au parte de un real suport în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autentică, aflat în aceste zile printre invitații de sînge și de rang ai reginei-mamă.) Albionul își omagiază, în persoana originalei regine-mamă, însăși istoria. Ne-o imaginăm pe nobila sărbătorită, care și-a dus viața în seninătate și modestie, contemplîndu-și fastuosul ceremonial cu detașata-i exclamație predilectă: vai, ce hazliu! Zaiafetul mergea bine. Lume multă, bucate alese pe masa care se-ntindea pînă dincolo de odăi, în veranda cu vitrouri. Taifasurile erau în voia lor, dulce-moldovenească. Pînă în momentul cînd... cineva pomeni de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al unui paranoic de data asta de geniu pictorul Dali. Ceaușescu n-a mai avut nevoie de Canal (decît doar cosmetizîndu-l), de Pitești, de Gherla, reușind performanța de a transforma întreaga țară într-o închisoare. De altfel, liber consimțită. Grandiosul ceremonial al diversiunii staniolate a indus "maselor" în ciuda cumplitelor condiții de trai patologia că totul e înfloritor. (Clișeul consumat recent în Irak, cel cu dărîmarea statuii monstrului, traduce din arabă în română/ din română în arabă același lugubru capitol.) Vrînd-nevrînd, scenariul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din Iași, subiectul atacat (cvasinecunoscutul filozof Alexandru Dragomir) a îmbrăcat același costum de Ianus bifrons. Liiceanu, știind exact ce va face Pleșu după el, își îngroașă nota gravă, catedratică, a lungilor sale perioade, rezervîndu-și doar aplauzele finale; Pleșu, debutînd cu ceremonialul imensei batiste albe, antisudorifice, declanșează, la tot cîteva minute, ropotele sălii. Rîsul lumii. De curînd, invitați fiind de unu' care-și zice, de ce?, Nașul, joacă aceeași scenetă în dublă mască, lăsîndu-l cinic pe moderator să-și facă, și el, numărul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și în realizările cărora nu v-ați băgat "nasul berjerac"; și să zgîriați cu pixul o limuzină nouă? Gabriela ȘERBAN" (care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu dispariția acelei distinse Românii călcată de tancurile calmuce. Cu pana sau cu tocul, persoane calme se așezau la biroul (pentru corespondență) și-și transmiteau gînduri cum n-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
legate de relația cu alteritatea (forme care fixează în memoria colectivă experiența istorică); reperele vieții spiritual-religioase (calendar, figuri sacre, narațiuni, ritualuri, imagini, simboluri etc.); un program politic structurat, cu câteva mari teme mobilizatoare în momente de criză, susținut public de ceremonialurile puterii (spectaculoase și persuasive în raport cu simplitatea vieții cotidiene); o mitologie dominată de modelele rezistenței creștine împotriva "păgânilor" (spre exemplu, împăratul Constantin I sau Ștefan III al Moldovei) ori "creștinate" imaginar (precum Alexandru Macedon), dar și de imagini ale unor forțe
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teoretic (abordări cunoscute, dar și o interpretare pe care o propun plecând de la ele), cât și asupra unor analize punctuale dedicate fenomenului medievalității românești (o vom numi convențional astfel, pentru că referințele - prin exemplele selectate − sunt reprezentate de mentalități, comportamente colective, ceremonialul puterii și creații culturale din Țările Române, din secolele XIV-XVIII). Ce semnificație are însă cuvântul speculum din titulatura capitolelor acestui volum? Din definiția oglinzii, răzbate aici doar funcția de redare (optică), de preluare a unei informații exterioare și de reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reflectându-i "povestea" și conferind creațiilor sale sensul major. În baza relației dintre imaginar și reprezentare, se va obține în studiul de față o schemă a rolurilor simbolice, relevante în cadrul unor structuri spațio-temporale specifice (spre exemplu, un domnitor surprins la ceremonialul de înscăunare sau ca erou pe câmpul de luptă; un tânăr care parcurge drumul inițierii și etapele de purificare, pentru ca la final să acceadă la statutul de voievod sau de sfânt). Aceste conglomerate simbolice cristalizează în imaginarul colectiv registrele existenței
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
astfel cele mai expresive interpretări și proiecții simbolice. Cercetarea exploatează și dimensiunea antropologică a simbolismului spațio-temporal, păstrat în imaginarul medieval și reflectat în text și în imagine, dar și de organizarea planului cetății sau a târgului (spre exemplu, în topografia ceremonialurilor). Tot o dimensiune antropologică voi pune în lumină și în relația dintre imaginar și ideologia puterii medievale românești de influență bizantină, aspect fundamental pentru strategia după care se memorează istoria și după care se combină credința creștină cu mitologia locală
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și să fi fost eficient în condiții de disparitate socială și de slabă comunicare? Ne pot oferi un prețios instrumentar de analiză a unităților generative (arhetipurile) care sprijină procesul de memorare colectivă atât antropologia, cât și teoria simbolului și studiul ceremonialului. Imaginarul are o "gramatică" proprie, care devine vizibilă pentru că, spre exemplu, "sintaxa" imaginarului este asigurată, datorită dimensiunii lor temporale, de modelele și de narațiunile exemplare din componența unor structuri mitologice (din credințele populare) sau religioase (din discursul clerical); sau pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
coroana. (Imaginarul medieval 446) Sugestia pe care o face Le Goff, amintindu-l pe Robert Folz,4 este că nu numai textele sprijină sondarea gândirii puterii în perioada medievală − înțelese și ca o putere simbolico-religioasă −, ci și studiul instituțiilor, al ceremonialurilor și al artei sacre. Mai mult chiar, dată fiind apartenența sa la gruparea adeptă a "noii istorii", Le Goff critică moderat "disprețul" pe care fondatorii școlii de la Annales (Lucien Fevbre, Marc Bloch și Fernand Braudel, continuatorul din generația imediat următoare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu autoritate științifică internațională − este tocmai reevaluarea documentelor oficiale ignorate de maeștrii săi, pentru că, numai împreună cu acestea, obiectele-mărturii − subiectul predilect de studiu al istoricilor de la Annales - pot da o imagine completă a lumii medievale. Spre exemplu, atunci când a fost necesar, ceremonialul de curte, simbolicul și ritualul au sprijinit întărirea regalității în cadrul sistemului politic al societăților cu o economie de tip feudal. Conform viziunii lui Le Goff, pentru o mai bună cunoaștere a epocii respective, documentele care vorbesc despre aceste lucruri trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oricărui mod de a proiecta imaginativ. Ea alcătuiește nu doar "canavaua imaginației", ci și a imaginarului. Nu o consider doar un reflex colectiv inconștient, non-rațional, nici doar un simbol funcțional, ci și o matrice pe care se pot fixa, prin ceremonial și prin memorarea istoriei, diferite forme și structuri, precum și substanța imaginarului colectiv. Îl urmăm pe Durand atunci când adaugă faptul că schema este încarnată în reprezentare, dar ne situăm diferit de el spunând că ea nu se reduce la această ipostază
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
curând de vocabularul politic al spațiului profan (nu doar secularizat, mă refer la putere în general), în timp ce unitățile mitologice, religioase, credințele au în comun faptul că spațiul la care trimit (cadrul narativ) sau în care sunt manifeste (cadrul ritualic sau ceremonial) stau obligatoriu sub semnul sacrului. Am introdus la acest nivel structurile derivate cu ajutorul miturilor, care, la rândul lor, se pot încadra în mai multe serii, după anumiți factori. În funcție de referința lor, pot fi: generale (cosmogonice și ontologice) și particulare − miturile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Al treilea nivel al sistemului este cel în care putem grupa unitățile morfologice, caracterizate fiecare de o figură de stil, sub raportul funcției sale. Codurile, de orice tip, construite pe baza unei relații (interne) de tip metaforico-simbolic, sunt: ritualice sau ceremoniale (dacă au și o relevanță politică); de asemenea, ele includ regulile și normele sociale ("eticheta de curte"), politice (codul vasalității), culturale și spirituale (canonul ortodox). Un alt exemplu îl constituie "complexele": pentru că sunt stări trăite în situații-limită, fundamentale pentru definirea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
conținut, mai bogat în semnificații (sceptrul este un icon simbolic în heraldică sau în imaginea plastică a autocratului înscăunat etc.). Cu semnul, în schimb, relația ei este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată joacă un rol relevant în ceremonial, de aceea ea se manifestă deplin în texte și în programele iconografice, în mărturiile care descriu ceremonialurile de consacrare a puterii sau care redau portretul identitar; ea provoacă imaginația intelectuală, se bazează pe coduri culturale și pe cunoaștere; imaginea-semn are
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]