539,800 matches
-
obținute. Deși, starea de criză a economiei naționale cuprinseseră, până în 1990, toate domeniile vieții economice și sociale, Poșta și Telecomunicațiile din județul Suceava a reușit, deseori, nu fără eforturi deosebite, să obțină rezultate bune economico-financiare. Pe județ veniturile realizate acopereau cheltuielile efectuate pentru desfășurarea activității, datorită în primul rând realizării planului de prestații cu plată. În anul 1985, spre exemplu, în județul Suceava s-au prezentat 8.062.751 obiecte de corespondență, 1.184.837 mandate poștale și telegrafice, 403.303
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
8 la mandate și 8,0; 4,5 și 3,3 la mesagerii. Situația economico-financiară pe județ s-a înrăutățit datorită atât diminuării veniturilor din activitățile specifice subunităților poștale, ca urmare a scăderii numărului de prestații, cât și a creșterii cheltuielilor prin repetatele indexări la salarii, a sporirii costului materialelor, combustibililor și manoperei la unele servicii executate de către terți. În anul 1993, spre exemplu, pe județ s-a realizat un profit total de 71.741 mii lei, dar activitatea de bază
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încheiat cu 24.604 mii lei pierdere. Partea cea mai mare din profit a rezultat din dobânzile bancare, la fel ca și în anii precedenți și după 1993, iar din cauza indexărilor salariile au ajuns să reprezinte 89,0% din totalul cheltuielilor. Veniturile oficiilor din zona Fălticeni nu acopereau principalele cheltuieli decât în proporție de 87,4%(Anexa 22). La oficiile Slatina, Oniceni și Pleșești, cheltuielile depășeau veniturile cu 124,1%; 76,3% și 75,3%. Aceleași oficii figurau printre subunitățile cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai mare din profit a rezultat din dobânzile bancare, la fel ca și în anii precedenți și după 1993, iar din cauza indexărilor salariile au ajuns să reprezinte 89,0% din totalul cheltuielilor. Veniturile oficiilor din zona Fălticeni nu acopereau principalele cheltuieli decât în proporție de 87,4%(Anexa 22). La oficiile Slatina, Oniceni și Pleșești, cheltuielile depășeau veniturile cu 124,1%; 76,3% și 75,3%. Aceleași oficii figurau printre subunitățile cu cei mai mulți salariați 1,36 - 1,67 la 1000 locuitori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
precedenți și după 1993, iar din cauza indexărilor salariile au ajuns să reprezinte 89,0% din totalul cheltuielilor. Veniturile oficiilor din zona Fălticeni nu acopereau principalele cheltuieli decât în proporție de 87,4%(Anexa 22). La oficiile Slatina, Oniceni și Pleșești, cheltuielile depășeau veniturile cu 124,1%; 76,3% și 75,3%. Aceleași oficii figurau printre subunitățile cu cei mai mulți salariați 1,36 - 1,67 la 1000 locuitori, pe când media pe zonă înregistra 1,10 și pe județ 1,14(Anexa 23). Trebuia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
auto proprii, dar acest deziderat se opunea reglementărilor existente într-o economie centralizată. Un studiu efectuat în anul 1969, la DJPTc Suceava în acest sens arăta că, pe lângă îmbunătățirea timpilor de circulație a trimiterilor se realiza o reducere însemnată a cheltuielilor de transport, cu peste 445 mii lei anual. De asemenea, se crea posibilitatea folosirii judicioase a forței de muncă, conducătorii auto fiind angajați PTTR puteau îndeplini în multe cazuri și atribuțiunile însoțitorilor poștali. Abia în perioada de trecere la economia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciile prestate, ci de la editorii ziarelor. Sistemul s-a menținut o perioadă îndelungată, prezentând deopotrivă avantaje celor interesați. Poșta șia mărit veniturile, administrațiile ziarelor șiau sporit numărul cititorilor, iar publicul se putea abona în orice loc, fără alte formalități și cheltuieli în plus decât costul ziarului. Treptat, numărul abonamentelor a crescut, concomitent și vânzarea cu bucata, ajungându-se în anul 1938, să fie distribuite în toată țara 172.300.000 bucăți ziare și reviste. Între anii 1942-1948, numărul acestora s-a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
revenea inspectoratelor de control. Oficiul reședință Fălticeni, a aparținut pe vremea aceea Inspectoratului de Control Cernăuți. Cele zece Inspectorate PTT, în care a fost împărțit teritoriul țării, aveau și alte competențe: de angajare a personalului, de control și exploatare, ordonanțarea cheltuielilor, concesionarea serviciului de diligențe etc., mai puțin centralizarea veniturilor, care a rămas în sarcina oficiilor de reședință. Descentralizarea pe județe, deși a prezentat un mare avantaj, rapiditate în rezolvarea tuturor problemelor, totuși nu a dat rezultate, lipsind pe atunci personalul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de muncă (salarii, sporuri, premii, indemnizații etc.). Trebuie restituită contravaloarea bunurilor predate nelegal (cazarmament, uniformă, scule, dispozitive etc.). Plata serviciilor la care nu era Îndreptățit salariatul poate avea În vedere pe cele referitoare la cazare gratuită sau la tarife inferioare (cheltuieli de Întreținere, apă, iluminat etc.), transport gratuit ori cu tarife reduse cu autovehiculele unității ori Închiriate. În practica judiciară s-a statuat că obligația de restituire În legătură cu contravaloarea bunurilor sau serviciilor necuvenite privește exclusiv bunurile predate și serviciile prestate de către
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul; b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalitățile de Întârziere și amenzile administrative corespunzătoare; c) cheltuielile determinate de transferul plăților restante În țară În care persoana angajată ilegal s-a Întors de bunăvoie sau a fost returnată În condițiile legii. In cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la alin. 2 și 3 și la art. 264
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, În art. 143 prevede: ,,Completarea declarației nominale de asigurare de către funcționar cu date nereale, având ca efect denaturarea evidențelor privind asigurații, stagiul de cotizare sau contribuția de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește potrivit prevederilor Codului penal. PARTEA A II-A INSPECȚIA MUNCII CAPITOLUL V INSPECȚIA MUNCII 1. Natura juridică a Inspecției Muncii. Potrivit prevederilor Codului muncii, republicat
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
d) obligația mediatorului de a păstra confidențialitatea și decizia părților privind păstrarea confidențialității, după caz; e) angajamentul părților aflate În conflict de a respecta regulile aplicabile medierii; f) obligația părților aflate În conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului și cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii În interesul părților, precum și modalitățile de avansare și de plată a acestor sume, inclusiv În caz de renunțare la mediere sau de eșuare a procedurii, precum și proporția care va fi suportată de către părți, ținându-se
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
economice ca o condiție indispensabilă de adaptare a sistemelor tehnice și economice la o autentică economie de piață, de participare la relațiile economice internaționale în condiții de concurență și competitivitate. În economie, prin investiție, în sens larg, se înțelege orice cheltuială bănească făcută cu scopul de a obține profit. Sau altfel spus, investiția reprezintă orice utilizare a unui activ în calitate de capital pentru obținerea de profit. Activele sunt reale și financiare, investițiile, la rândul lor, pot fi reale sau financiare. Investiția reprezintă
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
producției naționale. În dicționarul de economie politică, investițiile sunt definite drept plasare de fonduri în industrie, agricultură, comerț și în alte ramuri cu scopul asigurării bazei materiale și a forței de muncă necesare desfășurării și lărgirii activității în aceste domenii. Cheltuielile cu investițiile reprezintă capital plasat. Conform Legii nr. 35 din 3 aprilie 1991, republicată, privind regimul investițiilor străine, prin investiții străine în România se înțelege: a) constituirea de societăți comerciale, filiale sau sucursale, cu capital integral străin sau în asociere
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
subiect, persoană fizică sau juridică care investește; - un obiect, care cuprinde obiecte sau mijloace în care se investește; - un cost, reprezentând mijloace financiare alocate investițiilor sau efortul făcut de investitor; - efectul sau valoarea economică, rezultată în urma investiției. Investiția reprezintă o cheltuială certă care va duce la obținerea de efecte viitoare. Aceste efecte trebuie considerate în condiții de risc și incertitudine. Prin investitori străini se înțeleg persoanele fizice sau persoanele juridice cu domiciliul ori, după caz, cu sediul în străinătate, care efectuează
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
intelectuală - brevete, licențe, know-how, mărci de fabrică și de comerț, dreptul de autor, traducător, editor, cunoștințe și metode de organizare și conducere; d) profituri în valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
know-how, mărci de fabrică și de comerț, dreptul de autor, traducător, editor, cunoștințe și metode de organizare și conducere; d) profituri în valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
comerț, dreptul de autor, traducător, editor, cunoștințe și metode de organizare și conducere; d) profituri în valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
autor, traducător, editor, cunoștințe și metode de organizare și conducere; d) profituri în valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de investiții sunt cuprinse
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și metode de organizare și conducere; d) profituri în valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de investiții sunt cuprinse și unele cheltuieli care
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
organizare și conducere; d) profituri în valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de investiții sunt cuprinse și unele cheltuieli care nu sunt de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
valoarea liber convertibilă și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de investiții sunt cuprinse și unele cheltuieli care nu sunt de natura investițiilor dar care prin rolul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și în lei obținute, în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de investiții sunt cuprinse și unele cheltuieli care nu sunt de natura investițiilor dar care prin rolul lor servesc procesul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în condițiile legii, din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de investiții sunt cuprinse și unele cheltuieli care nu sunt de natura investițiilor dar care prin rolul lor servesc procesul investițional. Acestea sunt: - cheltuieli
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
din activitățile realizate în România. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție: 1. Cheltuielile principale sunt cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achiziție, cheltuieli de producție. 2. Cheltuielile derivate sunt cheltuieli care nu sunt legate în mod direct de mijloacele fixe. În categoria cheltuielilor de investiții sunt cuprinse și unele cheltuieli care nu sunt de natura investițiilor dar care prin rolul lor servesc procesul investițional. Acestea sunt: - cheltuieli asimilate investițiilor prospecțiuni
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]