3,531 matches
-
iar fata i se lumină brusc în bătaia luminii. -Am fost student în România, continuă el în cea mai curată limba română. Am studiat medicină la Iași... -Acum, cu ce te ocupi, îl întreba Lăură, putin cam indiscreta. -Sunt medic chirurg la spitalul mare din Beirut, dar fac un doctorat tot în România. Am venit aici pentru o viză, stii, ziua plec foarte greu de la serviciu... Își schimbară rapid numerele de telefon, Lăură gândindu-se parcăƒ să evite un eventual pericol
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
propriul lui farmec, propria putere de seducție, siguranța de sine și mai ales un misterios mod de abordare a dragostei, arabii fiind bărbați extraordinar de temperamentali. În noaptea aceea Lăură rămăsese ,,să-și facă cumpărăturile" în camera de gardă a chirurgului libanez, fără a se gândi câtuși de puțin la consecințe. El n-a sunat-o, n-a deranjat-o câtuși de puțin, fiind cât se poate de inteligent, așa cum îl consideră pe bună dreptate Lăură. Decizia ei venise că o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fond era tânără Lăură, ambițioasă și promitea să devină nu o mare ,,curva," ci o strălucită profesionistă, deoarece își alegea cu stil bărbații din viața ei și totodată cu ,,interes" profesional. Devenise foarte pragmatică în timp și vroia să aibă: chirurgul cel mai bun, ginecologul cel mai bun, dentistul cel mai bun, chiar dacă pentru asta ar fi trebuit să colinde întreaga lume. Bărbații pe care ii cunoștea în intimitate îi deveneau de îndată prieteni devotați, atât pe plan sentimental, cât și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
rău că nu există încă o uniformă de agent secret.Ea era totuși o sentimentală în adậncul ființei ei și de aceea nu continuă să se mai gậndească la orașul ei. Era mậndră de el, crezuse că este un bun chirurg, dar regretă faptul că erau atật de departe unul de celălalt. El are profesia lui, prietenii lui, isi spunea ea.Eu am rămas doar cu amintiri, care acum o bậntuiau și mai puternic, pentru că începuse să aibă grețuri, indispoziții inexplicabile
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
prin studiile sale referitoare la sistemul nervos și prin tratatul „Anatomie pathologique du corps humain“ (1829-1842). A întreprins studii aprofundate asupra inflamațiilor vaselor sanguine, în particular asupra flebitei, pe care o considera cauză generală a majorității inflamațiilor. Karl Thiersch (1822-1895), chirurg german. Tatăl său a fost educatorul Friedrich Thiersch, iar tatăl său vitreg, renumitul chimist Justus von Liebig. A funcționat ca profesor de chirurgie la Universitatea din Erlangen (din 1854) și Leipzig (din 1867). Și-a susținut doctoratul la Universitatea din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
înscriu într-o expansiune clonală ca rezultat al activării protooncogenelor și inactivarea genelor tumoral supresoare“. 1.2.2. Carcinogeneza cu factori chimici Prima semnalare a implicării unor substanțe chimice în apariția neoplaziilor maligne îi aparține lui Percivall Pott (1714-1788). Acest chirurg a descris cancerul pielii scrotului la coșari, ca boală profesională provocată de gudroanele din fum, depuse pe suprafața interioară a coșurilor de la sobele cu cărbuni. Reproducerea experimentală a carcinogenezei chimice a fost comu nicată în 1915 de către japonezii Katsusaburo Yama
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Important de reținut este că acest complex TF II H desfășoară ADN-ul pe o întindere de 20-30 perechi de baze. Rezultă un „câmp operator liber“, adică firul (catena cu leziune) este separată de cealaltă și deci pregătită pentru „enzimele chirurgi“, care vor acționa în continuare, excizând și eliminând zona de nucleotide alterată. „Chirurgii moleculari“ sunt nucleazele XP-6 și complexul proteinic XPF/ERCC1, care efectuează operația de eliminare a leziunii ADN. Nucleaza XP-G clivează în 3', iar XPF/ ERCC1 face același
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
5. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general 39 J. C. Carrington and V. Ambros, Role of microRNA in plant and animal development, Science, 2003, 301, pp. 336-338. Acest pri-miARN suferă o primă clivare executată de un „chirurg enzimatic“: ARN-aza III numită și Drosha,41 taie o parte din moleculă, o scurtează aproape de nivelul buclei, lăsând un mic ARN dublu catenar de numai 60-70 de nucleotide care a primit numele de pre-miARN și care ulterior este exportat în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un por al membranei nucleare. Expulzarea pre-miARN din nucleu către citoplasmă este catalizată de o enzimă care, datorită rolului pe care-l joacă, a fost numită exportină-5 (C. Gwizdek și colab., 2003). În citoplasmă, pre-miARN este așteptat de un nou chirurg enzimatic numit Dicer, care îi am putează partea de buclă, lăsând o moleculă mic șorată de miARN dublu cate nar (de numai 22 nucleotide), gata de acțiune. Toate aceste evenimente sunt sche ma tizate în fig. 5-18. 5.3.4
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
făcut omul și ce devine după ce dă ortul popii." "Pari dezabuzată..." "Eu? Câtuși de puțin, îmi iubesc meseria. După mine, nu există nimic în afară de trup și eu fac efortul, pe măsura posibilităților mele, să-i alin suferințele. Soțul meu era chirurg, și credincios. Deschizi în fiecare zi un organism omenesc, îi spuneam, ai găsit ceva care să aducă a suflet? Până la urmă am divorțat, de altfel familia lui mă detesta. Nici mama nu aproba căsnicia mea, deși acum o regretă. Din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
unui loc de unde curge un firișor de lichid slab colorat. I s-a pus un pansament mic pe care îl poate schimba singură, dimineața, după duș. Se întoarce la spital pentru chimioterapie, ocazie cu care cere să-l vadă pe chirurgul care a operat-o. Acesta e un astru în ascensiune și, ca atare, foarte ocupat. Promite să treacă s-o vadă și nu trece. În ultima zi a spitalizării, soțul ei reușește in extremis să-l aducă pe asistentul medicului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai tare: "O să vă operez imediat." Pentru început, o recoltare de sânge, evident. Se așteaptă rezultatul. Vine Georges. Acum sunt aici amândoi, băieții ei, la fel de preocupați să-și ascundă neliniștea. Dimineața la 2, patul ei e dus la blocul operator. Chirurgul așteaptă în fața ușii. Are părul cărunt și un mic zâmbet trist. Câtă omenie în omul ăsta! Urmează un mare gol negru și se trezește în serviciul de chirurgie. E patru dimineața. Somnolează până când începe ritualul cotidian: temperatură, tensiune, toaletă. Fără
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să poată profita la maximum de vacanță. În zilele următoare, febră, pusee de tensiune și dureri pe care numai morfina le calmează. O infirmieră, care vine să-i schimbe pansamentul, se miră când îi vede cicatricea: Știți ce-a făcut chirurgul?" Nu, de unde să știe? "A refăcut toată cusătura, dar trecând firul prin vechile găuri, fără să mai împungă din nou." Haute couture, în fond. Măcar să afle cum îl cheamă pe medicul ăsta... Doctorul R., excelent chirurg și bărbat chipeș, care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Știți ce-a făcut chirurgul?" Nu, de unde să știe? "A refăcut toată cusătura, dar trecând firul prin vechile găuri, fără să mai împungă din nou." Haute couture, în fond. Măcar să afle cum îl cheamă pe medicul ăsta... Doctorul R., excelent chirurg și bărbat chipeș, care face precis ravagii prin partea femeiască, dar e mereu grăbit, îi prescrie o centură de susținere abdominală pentru a evita un nou accident. Chimioterapia caldă, peritoneul care nu mai există, sau prea puțin, toate astea i-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
n-a voit să iasă pe teren, de unde a rezultat că a trebuit să ies eu. Martorii mei ereau Vintilă Rosetti și Constantin Mille, martorii lui Xenopolu: C. Calligari și d. Corneliu Manolescu-Râmniceanu. și mai eram asistați de cei doi chirurgi ai zilei: doctor Demetrescu Severeanu și Asachi. Ne-am bătut la Hipodrom. Un număr de prieteni: Nicu Filipescu, Alecu Balș, Henri Cazes, Alexandru Davila etc., cari cunoșteau locul și ora întâlnirii au venit pe câmp, s-au cățărat pe uluci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. știrbei-Vodă, 32; Demarat, Z., profesor, str. Antim, 45; Demetrescu, Angel, profesor, str. Regală, 4; Densusianu, N., avocat, licențiat în Drept, Calea Victoriei, 105; Dianu, Gr., publicist, Calea Plevnei, 10; Dimitrescu, I. Procopie, avocat, director la Banca Națională, F. Altarului, 6; Dimitrescu-Severeanu, chirurg, str. Batiște, 4; Dimitriade, C., artist dramatic, str. Vântului, 3; Dissescu, C., avocat, profesor la Facultatea de Drept, membru al Consiliului municipal, str. Luterană, 9; Djuvara, Tr., magistrat, Hotel Petersburg, Calea Victoriei, 140; Dobriceanu, judecător de Instrucție, str. Tudor Vladimirescu, 9
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
N., grefier la Curtea de Conturi, str. Măgureanu, 15 bis; Tocilescu, G. Gr., profesor la Facultatea de Litere, secretar general al Ministerului Instrucției Publice, str. șelari, 11; Török, M., proprietar, Calea Victoriei, 37; Triandafil, Gr., avocat, str. Fântânei, 3 bis; Turnescu, chirurg, profesor la Facultatea de Medicină, Calea Moșilor, 55; Urechia, V. Alexandrescu, profesor la Facultatea de Litere, fost ministru, senator, str. știrbei-Vodă, 66; Uziel, I., medic, str. Olteni, 43; Văcărescu, M. (Claymoor), Calea Victoriei, 176; Văcărescu, Th., ministru plenipotențiar la Bruxelles, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ferlendis (profesor de pian); F. Ferlendis (profesor de vioară) (pp. 346- 347). Case de sănătate: Caritas, ospiciu, Calea Buzești; Caritatea, casă de sănătate și ospiciu de alienați, str. Plantelor, 1; Casa de sănătate, str. Teilor, 31 (p. 348). Medici și chirurgi: Alexianu, G., medic legist al Capitalei, profesor la Facultate; ore de consultații, în fiecare zi, de la ora 1, str. Colței, 62; Alinescu, I., str. Principatele Unite, 26; Anastasievici, Leonte, str. Domnița Anastasia, 3; Andrițianu, Nichita, str. Pescăria-Veche, 2; Antonescu-Remuș, C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
consultații de la 4 la 5 1/2, str. Renașterii, 3; Cuciu, A., str. Bibescu-Vodă, 6; Cuțarida (domnișoara), doctor în medicină, str. Cosma, 16; Darvari, str. Calomfirescu, 7; Demosthene, A., str. Regală, 9; Dimitrescu, A., Calea Călărași, 3; Dimitrescu Severeanu, C., chirurg, profesor la Facultate, str. Batiștea, 4; Dimitrescu, șt., str. Apolodor, 10; Drăghiescu, D., medic la addenda 307 Maternitate, str. Victoriei, 119; Drasch, A., str. Bibescu-Vodă (hotel Avram); Fichenbaum, S., str. Corbu, 12, Erdreich, H., str. șelari, 9; Felix, I., profesor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
5, str. Popa Herea, 11; Stăuceanu, C., str. Piața Amzii, 2; Steiner, B. (senior), str. Spaniolă, 4; Steiner, S. (junior), str. știrbeiVodă, 14; Stoicescu, G., medic-șef al Spitalului Colentina, doctor laureat al Facultății din Paris, fost medic internist și chirurg al spitalelor din Paris, consultații de la 2 la 4 și de la 4 la 6, str. Corabia (lângă Episcopie); Suțu, A., str. Plantelor, 1; Theodorescu, Dim., Calea Călărași, 13; Theodorescu, Florea, str. Scaunele, 38; Theodori, I., doctor în medicină al Facultății
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regele și Regina, profesor la școala de Medicină, inspector general al Serviciului Sanitar al celui de al treilea Corp de armată, consultații de la 5 la 6 seara, intrarea Rosetti, 7; Trandafirescu, M., str. Olari, 5; Turnescu, N., profesor la Facultate, chirurg, Calea Moșilor, 55; Uziel, I., str. Olteni, 43; Vasilescu, P., str. știrbei Vodă, 74; Whertheimer, M., Calea șerban-Vodă, 42; Westfried, Fr., str. Lipscani, 78; Ziteos, C., str. șelari, 2 (pp. 349-350). Monetăria Statului: șoseaua Kisseleff. Director: M.C. Pilidi (p. 353
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a părăsit medicina pentru ziaristică, apoi pentru stenografie și pentru avocatură. Sabin, doctor, actualmente la R. Vâlcea, Nae Tomescu, distins medic de copii, mort după război, luat de un erizipel. Manicea a murit fără să ajungă doctor; Chiriac Ionescu, actualul chirurg, a fundat sanatoriul din strada Sft. Ionică. Popovici cred că a murit undeva prin Moldova. Bianu, fratele d-lui I. Bianu de la Academie, mai târziu doctor. Bianu era umoristul bandei. Cuvântările sale comice de la diferitele agape înveseleau și plăceau mult
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cunoscut, era farmacistul Spitalului de copii. Neavând bacalaureatul, nu putea obține doctoratul în Medicină. Era numai licențiat în Medicină și în Farmacie. Dar a trecut examenul de bacalaureat și a devenit doctor. în aceeași categorie era și Chiriac Ionescu, actualul chirurg, doctorul Chiriac. Când l-am cunoscut, era telegrafist și licențiat în Medicină. Căci n avea bacalaureatul. Mai târziu s-a pus în regulă cu regulamentul Facultății de Medicină și a putut lua doctoratul. Mai tânăr puțin era și Obreja și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
putrede din visare "poezia ta seamănă cu bîtlanii!" este ora buletinelor de știri tot mai lungi ora colindelor închise în cuști florile cresc numai în minți te zbați viața nu este un psalm în fiecare zi te oferi cuțitului de chirurg și în fiecare zi ai timp să fugi de acolo "eu merg împotriva morții" (din ce evanghelie?!) greșelile se hrănesc cu cuvinte poezia e un zar aruncat în memorie rîd! plîng! se întorc păsările din țările calde le vedem numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Psalm 37) La atâta amar de lume te așteptai să fie o vânzoleală de nedescris: larmă multă și strigăte disperate, îndelungi, sfâșietoare. Nu! În această muțenie generală doar ochii "vorbeau" cu o intensitate de laser și cu o precizie de chirurg oftalmolog. Cuvântul rostit de toate privirile acestor oameni era: "Teama". Era o teamă paralizantă, cu efecte inhibitorii asupra sistemelor locomotor și comunicațional. Oameni stătea pe loc fără să-și vorbească, frânți, cu privirea pierdută în gol. Ne duc în Siberia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]