2,820 matches
-
Te legi acolo de-un banc: "Ce-i taică-tu, băi?" "E agricultor". Dă-l la Infanterie!" "Ce-i taică-tu?" "Manager". Dă-l la Cercetare!" "Ce-i taică-tu?" "Medic stomatolog". "Dă-l la Transmisiuni!" "Și ce face acolo?" Cică: "Pune dinți la greblă". Deci, erau repartițiile astea, le mai făceau și aleatoriu, și-atunci n-aveam ce spune. Dar, din cauza sărăciei și a nevoilor, dom'le, soldatul venea cu o vază, cu mai știu eu ce. S. B.: Era
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
avea autoritate în fața ofițerilor. M. M.: Câștigată prin altceva. Partidul era tare. Eu îmi amintesc că la noi partidul conducea. Eu eram membru în Biroul Consiliului politic. Așa, ca să vedeți cum vedeam noi atunci partidul, circula un banc în unități. Cică pe la Cluj un ofițer, nu-i dau numele (a murit, Dumnezeu să-l odihnească, a fost avansat general), s-a dus la aplicație cu corpul. Atunci făceau aplicații, cu Tratatul de la Varșovia, cu corpuri de armată, pe trecătorile din Bulgaria
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
armată, pe trecătorile din Bulgaria. La aplicație, în Bulgaria acolo, l-au retrogradat colonel. A venit în țară, iar l-au făcut general. S. B.: A făcut o boacănă acolo? M. M.: Probabil, nu știu. Dar a apărut un banc. Cică respectivul era pe hol și trece un tinerel din ăsta, ca mine, și îl întreabă: Ce faceți tovarășu' general?" Zice: "E ședința Biroului Consiliului politic" "Păi, de ce?" Zice: "Mă iau în discuție". "Cu ce?" "Păi, au spus că m-am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
M. M.: Mai erau unii și mai comentau. S. B.: Nu circula bârfa? M. M.: Se mai bârfea, se mai discuta, dar, vedeți dumneavoastră, eu îmi amintesc că atunci apăruse un banc despre Ceaușescu, unul din bancurile bune despre el. Cică a fost o consfătuire la Moscova cu toți șefii de state din țările socialiste, și la sfârșit au primit câte o haină de piele cadou. S-au întors acasă, l-a sunat neamțul: "Băi, Niculae, păi haina mea e scurtă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
spus lui Viorel: "Bă, Vasile, vezi ce faci!" S. B.: În perioada în care dumneavoastră ați fost plecat, căpitanul Vasile, Șeful de Stat major de la Regiment, a mai venit pe la unitatea noastră și știu că circula o istorioară în legătură cu el. Cică a venit la Bateria I, la locotenentul major Preda, și l-a întrebat: Dom'le, ați tras în elicoptere?" "Da!" "Le-ați găsit?" "Acum plecăm!" "Le-ați văzut?" "Nu!" " Vedeți că e un elicopter negru. De acum, trageți în tot
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un pluton trimis de acolo să păzească stația de apă de sus de la Leu. Au stat zece zile acolo. Știți că la Leu e apa pentru București, e stația de filtrare. Comandantul Diviziei mi-a cerut să-i trimit că cică ar fi fost teroriști pe acolo. S. B.: Să vă citesc o declarație a unui anume Savin Chirițescu: "Vreau să arăt că subsemnatul și mai mulți colegi din aceeași unitate de tancuri [UM 01060 București- Pantelimon] am capturat teroriști arabi
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și au plecat apoi spre Piață. M. M.: Stați să vedeți ce am pățit cu ei! În Piață, la un moment dat, îmi spune cineva: Domnule, se trage din spatele nostru!" " Băi, cum să se tragă? De unde? Ia identificați!" Îmi spune, cică: De undeva, de la balcon sau etajul doi sau trei, de la Hotelul Ambasador". Că ați văzut că în fața Ambasadorului, chiar pe mijloc, e o stradă care merge și pătrunde până în piață (vezi foto 8). "Ce facem?" Nu deschideți focul, deocamdată mergeți
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mustăcioară. M. M.: Îl știu. S. B.: Încă trei militari erau de la Geniu. În total, eram șase militari în termen și doi ofițeri: Bratu și Dumitrescu. Ne-am pus în dispozitiv de tragere și ne-am dus să vedem, că cică s-ar fi tras de undeva de sus din moara aia o clădire din lemn, cu trei niveluri. Cum stăteam noi acolo, deodată s-a auzit o împușcătură și, lângă mine, în partea stângă, a sărit cimentul, căci era o
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Se sfădesc care bară, unde să fie pusă, de la vale sau de la deal. Iar cei doi care se odihnesc, s-au întins pe bănci cu burta în jos și se pare că au adormit. Acum ăștilalți critică pălăria unuia. E, cică, pălăria de-o poartă toți. E! S-au înmulțit. Au mai venit să dea o mână de ajutor încă vreo trei care stăteau cu alte treburi mai subtile pe margine. Erau îmbrăcați mai frumușel. De ce or fi venit că aici
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mai de curând lansatele Sao Conrado și Barra da Tijuca. Analiștii brazilieni spun că în Rio plajele au un rol de "egalizator" social, pe malul oceanului, sub soarele arzător, costumat în slip, tanga sau bikini, barierele de avere și poziție cică ar dispare. E ceva adevăr pe aici, dar nu cred că săracii din favele vin la Copacabana să se bronzeze, ci ca sa vândă articole de plajă sau droguri, să intermedieze "relații" sau să profite de gură-cască pentru a-i lăsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
incriminând", conform propriilor declarații, "ambasadele ce nu se ocupă". Care le era "story-ul"? Plecaseră să cunoască lumea, de la București poposiseră la Istanbul și de acolo, via Roma, la Caracas. Din Venezuela au vrut să treacă în Columbia, dar la frontiera cică li s-au furat banii și pașapoartele. Fără documente și bani, au străbătut jungla, au ajuns la frontiera cu Brazilia și brazilienii, oameni inimoși și sensibili la amor, le-au facilitat călătoria până în minunata lor capitală. Aici, după interviuri generoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970ă, Sub semnul curajului (1971ă, Cică un motan tărcat (1974ă, apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980ă. A îngrijit ediția critică Trecute vieți de doamne și domnițe de C. Gane (1973ă, iar în colaborare cu Natalia Cantemir
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de râu, îl cântărește în mâini și râde: Lasă bădie: nădușești cu folos! Ce folos?! Ce folos?! Până ne belesc turcii, ne belește Vodă! S-au încins zalele pe mine ca pe frigare și n-avem îngăduință să le scoatem. Cică tot "călire-i" și chinul aista! Tataie, folosu-i că te călești! Vodă zice că aiasta a învățat-o de la Cezar, împăratul romanilor! El, în timp de pace, își oțelea cohortele cu greutăți atât de mari și marșuri atât de lungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai vorbim?! Un coate-goale! Un sărăntoc! Un măscărici obraznic!... Auziți: "Moșia mea e spada!" Unde s-a mai pomenit boier fără moșie?! se slobozește Negrilă. Îi mai smintește mintea și grecoteiul de Zamblako Comnenul, cum că niște "înțelepți din vechime" cică ședeau într-un butoi și propovăduiau că toți oamenii, ar fi chipurile egali! scuipă Isaia cu scârbă. Grecoteiul aista nu-i întreg la minte. Îl smintește și pe Vodă, parcă nu-i el smintit îndestul. Aiștea-s nebuni de legat! întărește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
2008, care le lua "ghilotina", transferând decizia finală, așa cum e normal într-un stat de drept, tribunalelor. Îmi amintesc de un caz întâmplat după al Doilea Război Mondial într-o țară nordică și ăștia tot cu ochi albaștri, da' benigni! -: cică au descoperit, prin munți, un cioban analfabet, unicul analfabet al țării, s-au speriat și imediat au dat o lege specială în Parlament și l-au băgat pe "mioritic" la studii-alfabetizare, studii medii, superioare, masterat și doctorat! Așa mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
servită la o bodegă de lângă Minister fiind inițiat cu acest prilej în degustarea ciorbei de burtă și a tuzlamalei un coleg de birou m-a inițiat și în "tainele șefilor", nu direct, ci prin intermediul unui banc, valabil pentru orice administrație: cică un individ intră într-un magazin unde se vindeau animale de companie, dorind să cumpere un papagal vorbitor. Vânzătorul îi arată mai mulți papagali, de diverse culori, clientul întrebându-l: Cât costă ăla verde? 200 de lei. De ce-i atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe salarii, tehnică sofisticată... se cheltuiau "din banii poporului". (Apropo de "ascultători", la televizor s-a comentat recent o intenție a ministrului justiției de a interzice pe viitor înregistrarea convorbirilor telefonice, intenție salutară "condimentată" de un prieten cu o glumă: cică la un neurochirurg este trimis, pe vremea lui Ceaușescu, un "Cooperator" care acuza violente dureri de cap. Se hotărăște operația, i se decupează calota craniană și înăuntru gol! Doar un fir subțire care traversa "peștera" dintr-o parte în alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
S-o facem, scriu. Două exemplare la "Palate". Exemplare pierdute. De ce la "Palate"? Păi să vadă și ei cum și ce, să nu se mai repete povestea. Nu se spune că "peștele de la cap se... fezandează"? Bine, bine, dar unu cică are pe birou de 8 ani o carte și de abia a ajuns la pagina 7. Minciuni ale opoziției! Mai departe. La ministere. La care? Păi vreo 20 la Externe Centrala, misiuni, Academia Diplomatică... Două cu dedicație pentru Ambasadele Salcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
televiziunile occidentale cu strâmbe la adresa noastră, cu lovituri de stat, pupături cu rușii și chinezii... și nimenea nu ia măsuri. Să-i umfle UM-urile, să le facă Dosare de urmărire informativă și CNSAS-ul să-i prelucreze la Tribunal. Cică e un tartor pe la München, care tot bate darabana că nu ar fi nici o diferență între biata noastră țărișoară și Germania ăluia cu mustață mică. Am notat. Câte un exemplar cu dedicație pentru fiecare UM. Păi după Revoluție parcă au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
biata noastră țărișoară și Germania ăluia cu mustață mică. Am notat. Câte un exemplar cu dedicație pentru fiecare UM. Păi după Revoluție parcă au fost desființate. Ai auzit melodia aia care făcea furori "Jana nu e moartă, Jana se transformă"? Cică suntem țara din UE cu cele mai multe "servicii" 7! Deci să recapitulăm din Dosar: UM 0920, UM 0185, UM 0195, UM 0544, UM 0601, UM 0625, UM 0629, UM 0639, UM 0800, 2 și un sfert... Le trimitem pe vechile adrese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
reușit", că lucrează la un atelier. "N-a avut noroc, sărăcuța. Și ce frumoasă era, pe vremea când erați prieteni, la Gura Raiului... dacă nu am avut mijloace s-o dau la carte, mai departe. Și m-au dat afară... Cică beam, molfăia moșneagul. Fiecare cu soarta lui... dumneata, te văz, te știe lumea, domnule încoace, domnule încolo." * Mă gândesc și-acum, deseori, la Severina. Da, da... fiecare cu soarta lui... Și ce nume frumos, Severina... Nici măcar nu am visat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Sandu, dar nu reușește. Îl poreclește "Napoilă", îl califică, peiorativ, "Ultra-retrogradul", dar la urma urmei ni-l înfățișează, fără să vrea, ca pe un om serios, de bun-simț. Mai mult: Alecsandri, după obiceiul său, vorbește el prin gura acestui "ultra-retrograd": "Cică-s patrioți, liberali, progresiști, naționali, demagogi... dracu-i mai știe!, că deodată au răsărit în țară pozderie" etc. Conștient, se pune să scrie o bucată contra reacționarismului. Instinctiv, izbutește să facă o bucată antiliberală, o caricaturizare, nu a "ultra-retrogradismului", cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e "comuna" de care vorbește Răzvrătescu, îi răspunde Gheorghe: "- Adică cum una, cum alta! tot ca una, fata mea", atunci Alecsandri face iarăși critică socială, bazîndu-se pe neînțelegerea limbii. Și mai departe, când Gheorghe zice: "- Vasile, măi frate, d-apoi cică-i pentru binele nostru"... iar Veveriță răspunde: "- Se poate, cumătri; însă vina noastră-i dacă nu-i pricepem? Ei ne grăiesc într-o limbă străină, parcă noi am fi pricopsiți ca dînșii..." -, e clar că Alecsandri pune mai ales pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
camerele În care ați stat? Era Constantin Bogos... Coca Îi ziceau ăștia, tot moldovean, de prin Bacău. Păcat de el, că spuneau moldovenii lui de-acolo, care-l cunoșteau, că venea dintr-o familie de intelectuali... Eu așa rețin... Că cică tată-său era profesor, mamă-sa nu știu ce era... Și el aicea era un..., cum să spun? Era ca un vierme din ăla care se bagă În sufletul oamenilor. O și murit unul din cauza lui acolo, la Gherla. Ne-o scos
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
terminase colectivizarea, și-apoi vroiau să le educe pe țărănci să meargă să accepte colectivul, că foarte multe dintre ele s-o bătut cu cei care-o venit să le oblige să dea pământul. I-o bătut... Ce știu eu? Cic-o fost și crime... Care erau condițiile la Arad? Acolo iar o fost tare bine... Că eram duse dimineața și băgate În camerele unde Împleteam coșuri, și până la amiază nu mai venea nimeni să ne vadă. Atunci veneau să ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]