2,672 matches
-
dunărene și a câmpiei, Lupul pentru zonele deluros-muntoase etc.) din Matcă în sacrul Munte / Cogaion (Kogaion), trece prin Gura de Rai („andreonul“ zalmoxian), unde-i Creierul Muntelui, de-aici înălțându-se (grație "Bradului / Axis Mundi", ori păsărilor psihopompe, "Măiastrele - Privighetoarea, Ciocârlia, Pajura" etc.) în Lună "(Sora Soarelui / Spuma Laptelui)", pe fața-i nevăzută, putându-se metamorfoza și în Vârcolac (cf. Romulus Vulcănescu, "Mitologie română," București, Editura Academiei Române, 1985, p. 303). În poemul - ce dă titlul primului ciclu din volumul publicat de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
2010, 748 p. Ediții postume 35. "Păsările noastre și legendele lor", Editura "Socec et CO", Biblioteca pentru toți, București, 1931, 125 p. 36. "Păsările poporului român", ediție îngrijită de Ion Pillat, Editura "Cartea românească", București, 1942, 48 p. 37. "Legenda ciocârliei", redactor responsabil I. Ricus și ilustrații de Popescu Udriște, Editura "Tineretului", București, 1964, 48 p. 38. "Legendele păsărilor", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Editura "Junimea", Iași, 1975, 171 p. 39. "Basme din Țara de Sus", ediție îngrijită
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului Județean Sibiu este
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
catedra de armonie a Conservatorul din București. Mircea Chiriac a fost licențiat și în drept (1943). Consilier muzical la Radiodifuziunea Română (1941-1947); Director al Ansamblului CFR-Giulești (1948-1949); cercetător științific la Institutul de Folclor din București (1949-1953); consilier muzical al Ansamblului „Ciocârlia” din București (1950-1955); profesor la catedra de armonie a Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1962-1975). La vârsta de 56 de ani Mircea Chiriac a fost pensionat, deoarece a refuzat să devină membru de partid. A susținut conferințe și a publicat diverse articole
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
lor, Corina Chiriac, a realizat o variantă vocală a acestei serenade, în orchestrația autorului, exact în tonalitatea în care a fost compusă "Serenanda". Anii afirmării componistice, când a activat în calitate de cercetător la Institutul de Folclor, apoi consilier muzical al Ansamblului „Ciocârlia”, i-au întărit convingerile privitoare la valențele izvorului artistic popular, valorificat cu consecvență în opusurile sale, fără să le preia direct, printr-o prismă idolatrizatoare. Chiriac - gânditor al artei sunetelor, cu mari disponibilități în planul travaliului simfonic - a abordat sugestiile
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
politologi, artiști plastici, muzicieni, lideri de opinie, între care îi aminitim pe Adam Michnik, Andrei Pleșu, Joshua Muravchik, Horia Roman Patapievici, Pawel Huelle, Daniel Dăianu, Grendel Lajos, Gabriel Liiceanu, Grzegorz Musiał, Octavian Paler, Roland Chojnacki, Adrian Cioroianu, Alfonso Caputo, Livius Ciocârlie, Vesna Vašková, Alex Ștefănescu, Pascal Coulan, Adriana Babeți, Szasz Zoltan, Cătălin Avramescu, Paul Wingrowe, Liviu Rotman... Centrul Cultural Județean Arad este angajat într-o rețea densă de parteneriate instituționale locale, naționale și internaționale: Institutul Polonez, Centrul Ceh, Centrul Cultural Francez
Centrul Cultural Județean Arad () [Corola-website/Science/315506_a_316835]
-
Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). La capătul rezervației se află Iazul Valea lui David (2 ha), unde pot fi zăriți mulți pești din soiul "crap silezian", bibani, șerpi lungi cam de jumătate de metru, vineți pe spinare și albicioși pe burtă
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
verbele. Unele s-au format prin derivare regresivă de la verbe ("korty" „înghițitură de lichid” ← "kortyol"), altele prin creare conștientă din verbe ("zörej" „zgomot” ← "zörög"). Unele nume de animale s-au format prin imitarea sunetelor scoase de ele: "kakukk" „cuc”, "pacsirta" „ciocârlie”, "rigó" „mierlă”. O categorie aparte o constituie cuvintele folosite pentru chemarea, mânarea sau alungarea unor animale: "cic" „pis” (pentru chemarea pisicii), "csi" „pui” (pentru chemarea puilor), "hess" „hâș” (pentru alungarea păsărilor), "sicc" „zât” (pentru alungarea pisicii). Unele nume de animale
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
uneori țipă puternic.Cu cât ritualul este mai lung, cu atât legătura dintre parteneri va fi mai strânsă. Alte păsări oferă în timpul ritualurilor și veritabile reprezentații de zbor. Nagâții încearcă să-și impresioneze perechea printr-un zbor descendent curajos.Masculul ciocârliei de câmp atrage atenția femelei asupra sa, zburând din ce în ce mai sus, în timp ce cântă puternic. Multe păsări răpitoare își curtează perechea prin dovedirea abilităților de vânătoare, simulând atacuri în aer. La șoimii călători femela zboară frecvent pe spate, sub mascul, iar perechea
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
renumitul țimbalist Lică Ștefănescu. Tot de la acest țimbalist a învățat și rivalul lui Mitică Ciuciu, viitorul mare compozitor și interpret de țambal Gheorghe Pantazi. În 1936 debutează la casa de discuri Electrecord cu piesele "Hora lui Fănică" și "Doina Oltului „Ciocârlia”", cântând cu tarafului vioristului Fănică „Chioru” Vișan. În 1944 concertează la Viena cu taraful lui Grigoraș Dinicu unde interpretează muzică lăutărească și muzică „națională” (populară) românească, dar și muzică internațională de café-concert. În 1945 este solicitat de compozitorul Mihail Jora
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
cel mai mare din RSSM, combinatul de carne, de spirt și zahăr, de produse de panificații; fabrici de vinuri și coniacuri, de bere de produse lactate, de pâine), industria ușoară (combinatul de blănuri, fabricile „40 de ani ai RSSM”, și „Ciocârlia”), industria constructoare de mașini și electrotehnică (uzina de mașini agricole, electrotehnică, de armaturi electrice pentru iluminat), industria materialelor de construcție (fabrici de piese prefabricate din beton armat și de panouri mari, de ghips, de materiale de construcție). La Bălți funcționează
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
și ienupărul. În pășunile alpine se găsesc plante din genurile "poa", "meconopsis", "pedicularis", "primula" și "Aconitum". În anotimpul de creștere care durează patru luni, cresc cu abundență rogozuri și plante medicinale care acomodează insecte, erbivore domestice și sălbatice, cinteze și ciocârlii. În Sanctuarul Alpin Kyongnosla se află orhidee de pământ rare și rhododendroni răspândiți printre ienuperi înalți și brazi argintii. Nu există așezări umane permanente de-a lungul trecătorii, dar un număr mare de militari din forțele de grăniceri ocupă permanent
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
V-NV, coborând ușor, după care urcă de-a coasta și iese pe un tăpșan, unde întâlnește drumul ce vine din stânga, dinspre Piatră Arsă (timp de la canton, 10—15 min). Din acest punct spre dreapta (marcaj bandă galbenă), pe sub Vârful Ciocârlia (2056 m), drumul trece curând pe la obârșia Văii Urlătoarea Mare, apoi continuă spre nord, în urcuș ușor peste Platoul Jepilor Mici. După cca. 20 min de mers pe acest podiș înalt și monoton ajungem într-o să largă, la o ramificație
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
lor, stolurile rozalii de flamingi se îndreaptă și ele spre apele bogate în minerale ale lacului. Zborul lor este însoțit de o largă și multicoloră diversitate de alte păsări: gâște egiptene, sfrâncioci cu creastă purpurie, șoimi, vulturi, turturele, ploieri și ciocârlii. Negustorul american Gerald McKiernan descria în 1876 o astfel de migrație ca „acea Africă despre care am citit în cărțile de călătorii...toate menajeriile din lume la un loc nu se pot compara cu ce am văzut eu în ziua
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
milioane de păsări migratoare care toamna părăsesc Europa îndreptându-se spre Africa, iar primăvara vin pe un traseu invers. În kibuțul Lotan se află un centru de observare a păsărilor migratoare. Între păsările caracteristice regiunii se pot menționa prigoria orientală, ciocârlia deșertului (Ammomanes deserti), pițigoiul trâmbițător )(Rhodopechys) ,ce poate fi văzut adăpându-se în zori sau la apusul soarelui în perimetrul unor kibuțuri, păsărica soarelui sau de nectar, în varianta palestineană (Nectarinia osea), ciocârlia cu creastă (Alaemon) etc. Animalele care se
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
caracteristice regiunii se pot menționa prigoria orientală, ciocârlia deșertului (Ammomanes deserti), pițigoiul trâmbițător )(Rhodopechys) ,ce poate fi văzut adăpându-se în zori sau la apusul soarelui în perimetrul unor kibuțuri, păsărica soarelui sau de nectar, în varianta palestineană (Nectarinia osea), ciocârlia cu creastă (Alaemon) etc. Animalele care se întâlnesc în Arava sunt lupii, vulpile, hiena vărgată, gazelele, capre sălbatice, pisica sălbatică africană, diverse specii de rozătoare precum șobolanul de nisip (în zonele bogate în ierburi), gerbilul (în locurile stâncoase), șoarecele piramidelor
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
presura de munte ("Emberiza cia"), pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), pițigoi mare ("Parus major"), aușel cu cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură ("Motacilla alba"), corcodel ("Podiceps auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră ("Ambzstoma maculatum"), broasca cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis").
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
apus"), fașa de munte ("Anthus spinoleta"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârliea de câmp ("Alauda arvensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
sunt reprezentate prin nevăstuica (Mustella nivallis), dihorul (Mustella putorius). Rozătoarele au ca reprezentanți: șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) și iepuri (Lepus europeus). Păsările sunt reprezentate printr-un număr mare de specii dintre care citamxiocanitoarea, sticletele (Carduelis carduelis), mierla (Turdus philomelus), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), guguștiucul (Ctreptopelia decaocto). Cu frecvență deosebită întâlnim cucul (Cuculus canorus), graurul (Sturmis vulgaris), vrabia (Passer domesticus) și rândunica (Hirundo rustica). Amfibienii sunt reprezentați de broască de pădure (Rană temporalia), broască râioasa bruna verde (Bufo viridis). Nevertebratele
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
în pădure, de capul nostru, fără radio, fără televizor, si se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) - o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
prima sa nuntă cu acordeonul. În 1954 este angajat la Orchestra ansamblului de muzică populară „Flacăra” a Filarmonicii din Ploiești, dirijor fiind, în perioadă, violonistul Nicu Beliguță, unde învață notele muzicale. În perioada 1956-1960 cântă în numeroase restaurante din Ploiești („Ciocârlia”, „Bulevard” sau „Crama Tunel”), alături de Constantin Văduva (nai), Ion Bolozan (contrabas) și Ionuț Vasilescu (pian, nepotul compozitorului Ion Vasilescu). În 1961 își formează un taraf cu care cântă la nunți, alcătuit din Grigore Prican (vioară), Tache „Oaie” (țambal) și Ștefan
Ștefan Tudorache () [Corola-website/Science/323343_a_324672]
-
ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), presura de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau ciocârlie urechiată balcanică ("Eremophila alpestris balcanică"); toate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis , știuca (Esox lucius). "Solurile" sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea au că diagnostic orizontul ( B+) îmbogățit
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), cuc ("Cuculus canorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), cristelul de câmp ("Crex crex"), huhurez-mic ("Strix aluco"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), aușel ("Regulus regulus"); Reptile și amfibieni: șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Anguis fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]