7,304 matches
-
de gătit, spun într-un final. Extrem de specializată. — Și ce se face cu ea ? Trish mă fixează cu ochii cât cepele. Arată-mi ! Îmi întinde mânerul. — Ei bine. Iau obiectul din mâna ei. E un fel de... se amestecă... mișcare circulară.. ții încheietura ușoară... Bat aerul rapid de câteva ori. Cam așa ceva. E greu să vă arăt cum trebuie fără... îhm... trufe. Trufe ? De unde mi-o fi venit chestia asta ? — Când o folosesc, vă anunț, adaug, apoi pun iute obiectul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
etajul unsprezece. În fața ușii lui e un birou, dar nu văd nici urmă de vreo secretară, așa că mă duc direct la ușă și ciocănesc. — Intră. Deschid prudentă ușa. Încăperea e imensă, luminoasă și lambrisată, iar Jack stă la o masă circulară, Împreună cu alte șase persoane, așezate pe scaune. Șase oameni pe care nu i-am mai văzut niciodată, Îmi dau brusc seama. Cu toții au În mînă foi de hîrtie, iar atmosfera pare destul de Încordată. I-a adunat pe toți aici ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ai fost bine Înmuiat și săpunit, lama râcâitoare Îți smulge perii și fața te ustură. I‑am comunicat surorii că o aștept pe soția mea, Rosamund, la ora patru, dar era trecut de patru, după cum arăta ceasornicul mare cu cadran circular. - Unde crezi că suntem? Sora nu mi‑a putut răspunde. Părerea mea era că ne găseam sub Kenmore Square, În Boston, și dacă s‑ar fi oprit sforăitul acela lenevos al motorului am fi putut auzi metrourile de pe Green Line
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
se afla la picnic cu familia sa“, era singurul lucru pe care-l spunea fișa. Fișa nu spunea nimic nici despre tratamentul care i se aplicase copilului În Germania. Luă plicul și-l examină. Timbrele erau anulate de-o ștanțare circulară care purta, Înăuntrul ei, cuvintele „Sistemul Poștal Militar“ și data de sâmbătă. Așadar, cândva vine sau sâmbătă, Peters pusese plicul În cutia poștală pentru el, apoi Încercase să-l sune. Nu fusese „Basta“ sau „Pasta“, ci „Posta“ cuvântul care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
colțurile rotunjite și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești) ori cu colțurile rotunjite iar laturile neregulate. În interior, adăposturile aveau podeaua amenajată prin bătătorire și erau dotate cu vetre, de la cuptoare din piatră sau lespezi de gresie, de formă ovală, circulară sau dreptunghiulară (L1-L6, Dodești), puternic arse datorită intensei utilizări. Potrivit poziției vetrei, locuințele erau orientate pe axa nord-sud (L1-L6, Dodești, B2-Gura Idrici). De regulă, cuptorul din piatră era situat într-unul din colțurile camerei. Cuptoarele aveau sau nu boltă, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind de 4,10 m lungime x 4,50 m lățime. Majoritatea dispuneau de cuptoare din piatră, aflate în fața intrării și care serveau la încălzirea adăposturilor și prepararea ori încălzirea hranei. Aceste cuptoare aveau o vatră, de formă ovală ori circulară (diametrul de 0,60-0,80m), formată dintr-o lipitură, înconjurată cu pietre de râu sau gresii locale. Intensa înroșire sau înnegrire a vetrelor (de 3-5cm) sugerează folosirea lor îndelungată. De cele mai multe ori, bolta cuptoarelor nu s-a păstrat, însă cantitatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la o anumită distanță de aceștia, deoarece intrarea dinspre sud ori vest avea nevoie de un acces larg. Locuința-atelier dispunea de un cuptor special (cu diametrul de 0,80 m x 0,90 m), situat nord-est, dotat cu o vatră circulară și prevăzut cu o boltă de lut (diametrul de 0,50 m). Grosimea lipiturilor vetrei (8-9 cm) implică o puternică și îndelungată utilizare, iar deschizătura de pe latura sa vestică indică locul prin care erau băgate tuburile de suflat, cu scopul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
copt pâine sau pentru uscat ori prăjit cereale (cazul cuptorului 4 din L13-Dodești), cum sunt cele trei de la Gura Idrici, Chircești-Miclești și Dodești (un al patrulea cuptor fiind găsit în interiorul L13). Aceste cuptoare din lut dispuneau de câte o vatră circulară (cu diametrul de 1-1,20 m), constituită din lipituri succesive, groase de 3-5 cm. Datorită intenselor utilizări, vetrele erau ușor albiate și puternic arse de foc, înroșite sau înnegrite pe o grosime de 6-10 cm. Inițial, acestea au dispus de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în așezarea descoperită la Gura Idrici (punctul Vatra satului), unde s-a identificat un alt cuptor de pâine. Posibilitatea găsirii unor stațiuni, în ultimele trei puncte semnalate, este susținută și de prezența numeroaselor fragmente ceramice aflate în apropierea cuptoarelor circulare de copt pâine, din cele două localități (Banca și Gura Idrici). Viitoarele sondaje arheologice vor confirma sau infirma aceste ipoteze. 1.5. Dispunerea locuințelor. Raport statistic case-membri Printre așezările în care locuințele sunt oarecum grupate și nu dispuse aleatoriu, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diverse din lut și piatră: 16 fusaiole de lut (o excepție, una din plumb, decorată cu două cruciulițe), cute (9), două creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de podoabe, pietre de ascuțit (9), două râșnițe circulare din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor ceramice cu altele, din diverse stațiuni arheologice, că vasele au parcurs o anumită evoluție, efect remarcat și la obiectele metalice. Armele (vârfuri de săgeți și un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca; cuptorul din B1, de la Roșiești-Gară, avea dimensiuni mai mari decât cele obișnuite), a cărui vatră era tot de formă ovală ori circulară (de 70-90cm diametru), formată dintr-o lipitură de lut (groasă de circa 2-5cm), așezată direct pe podea și ușor albiată. Vetrele erau de regulă înconjurate de un parament din pietre de râu și plăci de gresie locală, prinse între ele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și plăci de gresie locală, prinse între ele cu lut. Un caz aparte a fost semnalat la Gara-Banca (L21) unde pereții cuptorului erau făcuți din piatră, asemănător situației de la Mănăstirea-Delești (pl. XLVII/1). Uneori, în preajma instalațiilor de foc existau gropi circulare umplute cu cenușă (L5, L6-Dodești). Resturile de cărbuni din lemn au indicat utilizarea lemnului de esență moale (plop și arin), ca materie primă la treburile casnice dar și la construirea locuințelor. În complexele de locuire din Moldova, de tip Dridu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lor, cuptoarele au servit în scopuri diverse: pentru prepararea ori încălzirea hranei, la arderea ceramicii sau pentru activități meșteșugărești (reducerea minereurilor din fier). În primul caz, cuptoarele erau făcute din lut, dotate cu bolți, având aspectul unor potcoave. Vetrele erau circulare, groase de 4-5cm și puternic arse, datorită intensei utilizări, în scopuri casnice (coptul pâinii, prăjirea cerealelor). De regulă erau amplasate în apropierea caselor (C1, C2-Dodești, cele de la Gara-Banca ori la Simila-Zorleni) și serveau membrilor comunității respective. Similitudini certe la Dridu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În acest fel puteau fi utilizate în dublu sens, în interior pentru copt, iar la exterior pentru prăjitul semințelor sau coptul turtelor de pâine. Un astfel de exemplar s-a descoperit la Bârlad-Prodana, mai exact o vatră-portativă (B3), de formă circulară (1,20m diametrul), ce avea în mijloc un horn, de 0,15m înălțime și 0,20m în diametru (focul se făcea într-o altă vatră, situată sub cea principală, iar fumul era dirijat prin horn) și putea fi întrebuințată atât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din cuprinsul căreia s-au extras două eșantioane cu semințe carbonizate (mai multe amănunte la corpus-ul descoperirilor), printre care se numără orzul și secara. Un caz aparte a fost surprins la Bârlad-Prodana, unde o groapă de provizii, de formă circulară, era amenajată special, fiind căptușită cu o gardină din nuiele, cu scopul rezistenței la umezeală și a păstra intact conținutul. Aceste dovezi arheologice confirmă menținerea agriculturii și a creșterii animalelor ca ocupații principale pentru membrii așezărilor amintite, fapt semnalat încă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmentele de tăvi, din lut, de formă patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința pentru umeri, gât, și partea superioară în general a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate, în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tot ca motive decorative sunt întâlnite liniile punctate orizontal, în zig-zag ori dispuse în formă de crenguță (Dodești) - pl. LVI. Canelura, element de veche tradiție locală, se regăsește în cultura Dridu, fiind redată prin lățime (Dănești, Gara-Banca, Dodești), mai îngustă, circulară sau continuă, în spirală. Rar, este combinată cu alte elemente. Combinarea a trei-patru decoruri pe suprafața unui vas conferea acestuia grație, suplețe și, totodată, indica nivelul ridicat de măiestrie a olarilor autohtoni. În afara motivelor incizate, ceramica fină are și ornamente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și diferă de la mormintele de înhumație, cu schelete în decubit dorsal (0,10-0,90m), la cele cu defuncții chirciți (0,50-1,10m), fiind mai mare pentru cele cenotafe (1,20-1,90m). Mormintele de înhumație erau situate în gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale, ultimele constituind un grup aparte în cadrul zonei funerare. Acest ultim amănunt indică gruparea mormintelor pe criterii familiale. Analiza antropologică a indicat o rată ridicată a mortalității infantile, 22 de copii și adolescenți, restul fiind adulți. O parte din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a descoperit o vatră-portativă de formă circulară, prevăzută cu un horn central, care putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități casnice (copt, prăjit ș.a.). Din punct de vedere al structurii locuințelor, în așezarea de la Dodești, s-a constatat gruparea unor locuințe ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea superioară a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a precizat, fiind de obicei rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești, Hansca-Căprăria și Cordon - Basarabia), dar existau și gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale (Hansca-Căprăria). Pentru mormintele izolate creștine sau păgâne acest amănunt nu a fost amintit, exceptând descoperirea de la Matca - Galați, unde groapa era rectangulară. Adâncimea gropilor: diferă în funcție de amplasarea siturilor și implicit de forma de relief. Spre exemplu, în zona
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsesc în textul capitolelor III-IV), a căror varietate tipologică și materială impune o selecție și, totodată, o dispunere pe categorii: Obiecte de podoabă: cercel de tip bizantin din argint, lucrat în tehnica filigranării (Dumești - Vaslui); inele din bronz cu chaton circular, uneori decorat (Oncești - Bacău și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 41-42. d) La Conac: în apropierea conacului vechi din localitate s-au identificat fragmente de vase borcan modelate la mână și la roata înceată, specifice veacurilor VIII-IX. Totodată, într-o ruptură de mal s-au găsit resturile unui cuptor circular, de copt pâine, datat în același interval. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie Iași Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41. e) La Imaș: la aproape 2,5 km
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311, 615 (pl. CCXXXIX/16); Coman 1980c, p. 56, nota 5. f) Vatra satului: în marginea estică a satului au fost depistate mai multe cuptoare circulare, pentru coptul pâinii, cotlonite în pământ și lutuite, însoțite de numeroase fragmente ceramice lucrate la roată și decorate cu incizii, caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vas întreg și numeroase fragmente de recipiente făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]