2,739 matches
-
48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1 altă naționalitate); 295 din aceștia aveau religia greco-catolică, 11 erau ortodocși, 5 romano-catolici, 8 reformați, și 10 erau
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
în arendă. La 1897, în Marin erau 40 de atelaje, dintre care 11 cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși în localitatea Călacea. Viticultura - nu se bucură de o exploatare controlată. Zootehnia - ramură cu potențial dar neexploatată (animalele sunt prezente doar la nivel de gospodării) - există 4 puncte de colectare/prelucrare a laptelui. Drum public: Infrastructura tehnico-edilitară:
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate soiurile
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă, lână sau alte munci
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
și structural. Prin poziția sa în latitudine teritoriul comunei Adâncata se situează în condițiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
Cireșu este un sat în comuna Stroești din județul Vâlcea, Oltenia, România. Etimologia numelui este botanica de la cireș sau prunus avium pe numele științific probabil fie prin numărul mare de cireși existenți sau prin obiceiul că cel care întemeiază o localitate să planteze un pom...În secolul 19 hartă topografica realizată de topografi austrieci în timpul războiului Crimeii când
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Cireșu este un sat în comuna Stroești din județul Vâlcea, Oltenia, România. Etimologia numelui este botanica de la cireș sau prunus avium pe numele științific probabil fie prin numărul mare de cireși existenți sau prin obiceiul că cel care întemeiază o localitate să planteze un pom...În secolul 19 hartă topografica realizată de topografi austrieci în timpul războiului Crimeii când Țara Românească a fost ocupată de Austro Ungaria arată satul delimitat astfel Un
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Temperatura medie anuală este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
de multe ori prin localitățile din zona de pește Dunăre.Când apele Dunării au înghețat un anume tunar, pe nume Stan, fără să îl înștiințeze pe domnitor, a plecat cu bateria să de tunuri ( construite cu țevi din lemn de cireș ) spre malul Dunării, unde între Calafat și Ciuperceni, a început să tragă cu ghiulele în oastea otomană care se îndrepta pe Dunărea înghețată spre teritoriul românesc. Spărgându-se gheață, turcii s-au înnecat în apele reci ale Dunării. Domnitorul Mihai
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte păsări domestice pentru ouă și carne
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
dar, cu toate acestea, îndeletnicirile nu au lipsit. Principala preocupare a locuitorilor acestei zone a fost agricultura. S-au cultivat cereale: porumb, secară, orz, grâu, dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
pajiști alpine și fânețe. Făgetele constitue formațiunea dominantă și anume de 80%. În afară de masa lemnoasă sunt produsele nelemnoase cum sunt fructele de pădure. În compoziția arboretelor existente în teritoriul, pe lângă făgete se mai întâlnesc și următoarele specii : carpen, paltin, plop, cireș, meri, salcie, tei, etc. Subarboretul este compus în special din păducel, măceș, alun etc. În ultimii ani pe teritoriul așezării s-au efectuat împăduriri puține, în timp ce tăierile au fost imense. Fauna este reprezentată prin numeroase specii de animale ca: iepuri
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
la Varatec, îi văd turlele cum se ivesc peste livezi și peste holde, văd alături Filiorul, dealul rotund ca un arici și purtând pe el stejari în loc de țepi, văd căsuțele albe ca omătul risipite larg printre sutele de nuci și cireși, văd biserica Sf. Ioan, mormântul Veronicăi Micle (...) și de prin prejur dealuri de aluni și de mesteacăni, văi albite de romaniță, zidurile negre ale pădurilor de brad”".
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
de carpeni, 200 de ulmi, 300 de paltini, 400 de jugaștri, 400 dealuni, 400 de bucăți de lemn câinesc, 100 de călini, 300 de sângeri, 100 de stejari (cu o lungime de șase palme), 100 de clocotici (sunătoare), 300 de cireși, 300 de dârmoji, 100 de frasini, 200 de soci, 100 de fagi, 100 de iove (o varietate de salcie), 400 de mălini, 500 de trandafiri sălbatici, 500 de bucăți de tamariscă (cătină), alături de meri,peri și vișini sălbatici. Același raport
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
continuat să sustragă în timpul nopții "„leațuri sau nuiele din gard”". În august 1852 Alecu Russo, director al Departamentul Lucrărilor Publice, a continuat noua serie de plantări începute în acel an, solicitând în plus circa 8.000 de arbuști de ulm, cireș, paltin, jugastru, carpen, alun, corn, alături de 1.400 de arbori mari. În această perioadă, parcul devenise deja o locație populară, unde „se adunau toate clasele capitalei spre plăcută petrecere, în mijlocul frumuseții naturii și a armoniei produse de banda (fanfara) militară
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]