7,311 matches
-
absolute în perimetrul vieții și care nu fac din viața proprie o strategie de întîmpinare la condiția finită a vieții. Rezultă că viețile care se rezumă la parcurgerea contingentă a traiectoriei comune dintre naștere și moarte nu se ridică la coerența și configurația unui destin și nici la splendoarea negativă a eșecului. Tot ce nu este destin sau maladie de destin cade în afara esenței umanului, adică în sfera pre-problematică a absenței dialogului dintre finitudine și libertate. Sub destin și sub maladiile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sens și că orice act se absoarbe în vanitatea lumii. Dacă este resimțită ca provocare, șansă și prilej, atunci ea poate fi folosită ca argument pentru faptul că fiecare clipă este importantă și că ea se înscrie și durează în coerența unui destin. Aceeași conștiință acută a finitudinii poate să genereze "nevroza dinamică" a destinului sau "nevroza depresivă" a unei maladii de destin. Din punctul de vedere al indivizilor (și nu al comunităților), destinul și maladiile de destin apar ca simple
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că ea nu poate primi certitudinea verificabilă a unui sens, menirea, în acest caz, nu poate fi cunoscută (prevăzută), ci doar recunoscută. Această recunoaștere se face într-un târziu și à rebours, când apare drept neplauzibil că felul în care coerența unui destin a umplut golul unor așteptări ar putea fi doar întîmplător. Tocmai pentru că menirea implică o necesitate postfactuală, nu se poate spune: aceasta îi este sau îi va fi menirea, ci doar: aceasta i-a fost menirea. O asemenea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
proiect unic, realizarea ei ca destin. Am fost oare capabil, prin suita alegerilor mele, să-mi creez o identitate satisfăcătoare? Am fost oare capabil, prin felurile succesive în care m-am de-finit, prin "hotarele" și hotărârile mele, să obțin coerența unui destin? Sânt mulțumit de felul în care am administrat lotul finitudinii mele, de felul în care mi-am onorat proiectele și mi-am realizat posibilitățile? Mi-am folosit oare toate posibilitățile și tot potențialul meu de libertate? Am devenit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lucrurile vagi. ANEXE SEMANTISMELE RADICALULUI *PER- ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în cea greacă în special, radicalul *per- deține un loc extrem de important. Dar în ciuda marii sale productivități, deci a diversității formelor create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-l ridice la înțelegere. Hermeneutica proastă are ambiția explicației, care ca explicație vrea să rămână singura, ratând adevărul în favoarea exactității. Hermeneutica bună se mulțumește cu înțelegerea și lasă astfel faptul deschis unei interpretări care se multiplică prin varietatea actelor înțelegerii. Coerența lecturii respective contează, o lectură care nu limitează categoric, ci doar propune. Dacă citesc de pildă Suplicantele lui Eschil interpretîndu-le ca întrupare a variantei proaste, negative, a devenirii întru devenire (refuzul feminității ca procreare, deci ca intrare în devenirea bună
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ins, mutând accentul de pe operă pe realizatorul ei. Cealaltă formă de neîmplinire - și care la noi dă regula - vine din absența unei conștiințe ferme a destinului propriu, adică din incapacitatea de a gândi fiecare gest cultural ca element al unei coerențe de ansamblu. Viciul este aici tocmai lipsa de "construit"; viața ta devine o scenă a întîmplării și a prilejului. Te lași dirijat din afară, fără să selectezi oferta în raport cu unica articulație a proiectelor proprii. Această pierdere în fapte mărunte și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dincoace de putința-de-a-fi pe care el a înțeles-o și, astfel, "să devină prea vârstnic pentru victoriile sale" (Nietzsche)." Cuvintele lui Heidegger sânt scrise toate "în cod": un set finit de concepte, reprezentând o premieră în istoria filozofiei, asigură textului coerența lui filozofică și totodată posibilitatea de a avansa pe "un drum al gîndirii" prin combinarea și reluarea la nesfârșit a termenilor care alcătuiesc setul. În numai două propoziții apar șase termeni "tehnici" heideg-gerieni: Dasein, Existenz, erschliessen ("a deschide" cu sensul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au desprins din mine, ființe din miere, carne și aur, care circulă printre ceilalți, ieșite de sub tutela "timpului meu" și revărsîndu-se peste ei? De ce nu mi-am trăit cele 14 600 de zile ale vieții mele de până acum cu coerența cu care am trăit zilele de aici, pentru a putea ieși din viață cu pas ușor și sufletul împăcat? 15 noiembrie Am observat că cei care utilizează constant "leftonul" încep să aibă un soi de instinct, ca animalele care amușină
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Maillochon, CNRS), pornografia (finanțată de Consiliul Superior al Audiovizualului) și telefonia socială (finanțată de Școala Părinților din Île-de-France)". În ce mă privește, rămân sceptic în fața acestei îngrămădiri, care mi se pare mai degrabă o încrâncenare de a ști decât o coerență tematică. Dar nu acesta-i fondul problemei: chestionarele de "delicnvență" autodeclarată de adolescenți se lovesc de numeroase reticențe (Zaubermann și Robert, 1995, p. 40), chiar dacă reprezintă o metodologie de mare valoare. Una dintre critici ține de declararea sub nivelul real
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și Gulag, e totuși cam îndrăzneț spus! Mor de rușine! Vom vorbi din nou în ultimul capitol despre acești anti-pedagogi à la française și despre efectele distructive pe teren ale discursurilor lor Pentru moment, să ne mulțumim cu a observa coerența extremă și simplitatea grosolană a analizelor. Violența școlară are o cauză, decadența pedagogică legată de laxismul spontaneist al noilor pedagogii, dar și de părinți, acei părinți care au fost copiii lui mai '68 și ai dezmățului său nestăvilit care se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la violența marginalizării lor sociale, iar personalului din școli i se cere pe nedrept să dezamorseze, să atenueze sau să împiedice această violență făcând apel la forțele de ordine. Faptul că școlii i se încredințează misiunea de a menține o coerență socială pe care statul n-o mai garantează nu poate s-o conducă decât la un eșec". Pe scurt, o dată în plus, dar din rațiuni opuse, este acuzat "pedagogismul". Acesta ar reprezenta aici gândirea prea limitată care concură la deturnarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe toți actorii, în măsura în care construcția fusese efectuată cu o contribuție minimă a echipei didactice. În fine, pensionarea fostei consiliere principale de educație și înlocuirea directorului cu o persoană cunoscută de profesori, care lucrase într-o școală din apropiere, au consolidat coerența echipei didactice". Debarbieux și Montoya, 2004. Efectul școlii menționat aici se explică deci în același timp printr-o politică națională ("Planul interministerial de combatere a violenței școlare", conceput de Claude Allègre și aplicat de echipa lui Jack Lang), prin investiția
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fără nici un fel de obiecții unor personaje care trăiesc la marginea limbii vorbite, sub sau dincolo de limba scrisă. Această limbă a lui Schwab a strâns în ea toate defectele lumii, este agramată, autistă, incoerentă sau mai exact se supune unei coerențe interioare, ignorând regulile lingvisticii, reguli pe care le înlocuitește parțial cu cele ale inconștientului abisal. Dar în mod miraculos, această limbă nu se transformă în ceva ininteligibil. Puterea ei de comunicare crește proporțional cu capacitatea ei de a fi obraznică
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
stupefiant și năucitor al expresiei lingvistice, vom descoperi o structură literară absolut coerentă, de o logică neîndoielnic carteziană, în care principiile verosimilității, unității psihologice și de caracter, al concordanței tematice și de mentalitate sunt cu multă acuratețe și acribie respectate. Coerența este o operă de o disciplină internă perfectă, nici un personaj nu se dezvoltă de capul lui, ci exact pe schema ecuației narative și teatrale prevăzută de autor, mai mult, verosimilitatea caracterologică și de mentalitate ia locul celei a realității materiale
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
disciplină mai incapabilă ca niciodată să ofere o imagine coerentă asupra ei însăși și a obiectului său. Introducerile în disciplina relațiilor internaționale se prezintă de obicei fie sub forma tratatelor teoretice tradiționale, fie sub forma unor manuale cuprinzătoare. Primele privilegiază coerența în dauna bogăției conținutului, în timp ce ultimele cuprind imensa varietate a cercetărilor, însă cu prețul coeziunii. Ambele strategii au, fără îndoială, valoarea lor. Dar studiul meu încearcă să găsească o cale de a îmbina varietatea și coerența, axîndu-se pe evoluția celei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
manuale cuprinzătoare. Primele privilegiază coerența în dauna bogăției conținutului, în timp ce ultimele cuprind imensa varietate a cercetărilor, însă cu prețul coeziunii. Ambele strategii au, fără îndoială, valoarea lor. Dar studiul meu încearcă să găsească o cale de a îmbina varietatea și coerența, axîndu-se pe evoluția celei mai influente școli de gîndire, pe criticile care i-au fost aduse și pe mediul ei instituțional. El a fost scris pentru cei care se simt dezorientați în urma repetatelor încercări de a pătrunde în domeniul relațiilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prin bombardamente masive. Dar, după cum se știe acum, această strategie militară nu a avut efectul scontat. În acest model, comportamentul individual trebuie să reflecte intenția. Comportamentul este necontradictoriu și explicabil. Interesul explicativ pe care îl prezintă acest model derivă din coerența sa logică, care are în vedere un singur actor, o singură acțiune rațională maximizatoare de valori (într-un singur moment) și îmbinarea dintre ceea ce actorul dorește să facă (obiectivele sale) și rațiunile pentru care vrea să facă acel lucru (motivele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ultimul principiu de procesare este coordonarea. Dacă organizările complexe tind către producerea unor decizii coerente, este necesar ca activitățile fragmentate să fie coordonate la un anumit nivel. Coordonarea nu înseamnă integrare, ci doar că procedurile de rutină au o anumită coerență logică. Totuși, din moment ce simplitatea deciziei individuale este necesară pentru procesarea informației, coordonarea este destul de rigidă, inflexibilă și puternic structurată. O dată instalate, aceste proceduri de rutină pot fi cu greu eliminate. Cuba: a doua interpretare La 24 octombrie 1962, existau șase
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
admis cu sinceritate într-o notă de subsol că: Există numeroase definiții ale paradigmelor, dar, pentru intenția noastră, cea mai importantă este noțiunea de funcție a lor. Ele sînt în mod esențial scheme selective, care impun o anume ordine și coerență într-un univers infinit de evenimente și date care nu au nici un înțeles prin ele însele... Sînt conștient că acest sens al termenului de paradigmă este mai îngust decît cel dezvoltat de Thomas Kuhn [...] În viziunea lui, paradigmele nu sînt
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
această alegere depinde de lucrurile disponibile în magazine. Pe baza acestor presupuneri se pot construi explicații la scară redusă, variind din punct de vedere al utilității, pentru aceste cazuri sau pentru altele asemănătoare. O analiză teoretică începe cu verificarea logicii, coerenței și plauzibilității unei teorii. Verificările empirice sînt necesare numai după ce prima verificare teoretică a dat rezultate pozitive (Waltz 1979: 16). Testarea reală a teoriilor "înseamnă întotdeauna a deriva din ele așteptări sau ipoteze și a le verifica" (Waltz 1979: 16
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1985). Definiția în cauză este considerată destul de largă încît să cuprindă cele trei modele ale viitorului într-o singură disciplină. Este ceea ce încearcă Gilpin să arate în tratatul său de mai tîrziu. Totuși, cele trei ideologii nu par a avea coerență internă. Dificultatea rezidă în modelul liberal. Există în cel mai bun caz o tensiune în soluția pe care Gilpin ne-o oferă. În cartea sa despre corporațiile multinaționale, modelul liberal este subsumat literaturii interdependenței. Principala susținere a acestei literaturi este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
numite aici matricea meta-teoretică. Matricea metateoretică înglobează două dispute majore din științele sociale: naturalism-interpretivism și acțiune-structură. În al doilea rînd, se va arăta că indiscutabila îmbunătățire a acestei matrici în comparație cu disputa paradigmelor s-a realizat plătind un preț destul de mare: coerența matricei a fost posibilă prin concentrarea exclusivă asupra chestiunilor epistemologice și metodologice, lăsînd cu totul deoparte aspectele normative ale disciplinei relațiilor internaționale. Această concentrare exclusivă asupra matricei a determinat neglijarea dezbaterilor normative - și, printre altele, a preocupărilor centrale realiste (clasice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
alte evenimente, comparabile cu acelea care dăduseră naștere legilor. Dacă testul reușește, atunci evenimentul este explicat prin subsumare la această lege generală. Dacă nu, legea trebuie să fie adaptată sau, dacă acest lucru nu se poate realiza fără a afecta coerența logică a legii, legea trebuie respinsă. În ultimul caz, se spune că legea a fost falsificată. De aceea, una din ramificațiile teoriei lui Weber dă naștere unei abordări naturaliste, care ar putea fi numită falsificaționism deductiv. O altă ramificație a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
construită, iar într-altul ea provine din teste neutre din punct de vedere valoric. Pentru a surmonta această contradicție, potrivit lui Jones, falsificarea trebuie să cadă și, împreună cu ea, "evidenta minciună pozitivistă a detașării și obiectivității științifice" (Buzan ș.a. 1993: 236). Coerența metateoretică este obținută prin concentrarea asupra constituirii sociale a cunoașterii și a rolului central pe care îl joacă limbajul în cadrul acesteia. Urmează resuscitarea scepticismului lui Carr și a teoriei sale materialiste asupra cunoașterii (vezi capitolul 2), îndreptate împotriva lui Waltz
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]