2,842 matches
-
de lacrimi...), am o meserieeee!!!, lux, arhitectă, proiecte, case, poți căuta pe Internet, dă motor de căutare Emma Serban și-o să vezi construcțiile mele, casele, mai ales, proiectele de la Bienala Arhitecților, putem să ne urcăm într-o mașină și să colindăm orașul ăsta minunat ca să-ți arăt casele proiectate de mine, asta-mi ia tot timpul, dar merită, îți spun că merită... Deși mai am puțin și fac 40 de ani, toate colegele de la firmă mă invidiază, ce noroc ai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ia locul memoriei, nu?)... se închină la crucea din fața bisericii, auzise că dedesubt e un mormânt, cine și-o fi îngropat acolo fericirile și nefericirile, și bunătățile, și cruzimile?, ce duh neliniștit se ridică noaptea, după douăsprezece, de aici, cine colindă văile și cine se ridică pe munți? Apusul roșu - în față, departe - Muntele Kogaion, îi vede pădurile pierdute în ceață, vârful e ascuns astăzi, întors spre ceruri, Sfânt e Domnul Nopții!, se închină, ca totdeauna, la Muntele lui. Lumea miroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pățit, e ca pierdut, nu?, pur și simplu, nu mai vorbește, îți dai seama că de la premieră, după premieră, de fapt, când a dispărut, s-a suit în mașină și dus a fost, de atunci, el și-a pierdut vocea, colindă ca un nebun orașul și o caută pe Tina, merge pe străzi la nesfârșit, își târâie picioarele prin campus, se așază pe o bancă, în fața clădirii teatrului nostru, acolo unde ea îl aștepta, stă ca un nebun acolo, cu spatele la Teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că li se vor lua banii, și la gândul că le vor fi ocupate locurile care cerșesc. Cel care Întinde mâna așteptând mila semenilor, e adesea un ,,excursionist,, care-și cară În rucsacul ponosit tot avutul. Cu el În spinare colindă orașul În căutarea hranei și adăpostului. Este un globe-trotter adaptat și rezistent, care-și păzește ,,agoniseala,, purtând-o cu sine demn. Două tinerele nostime și vesele distribuie pliante cu un salon de cosmetică. Râd și se amuză, se Îmbrâncesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Te duci la revelion? <maya>: nu <victor50>: este milenium. Data viitoare vom fi cu adevarat BATRINI! <maya>: da. Îmi tot zic că o fi ceva adevărat cu acel Y2K, să se ducă dracului toată șandramaua! <victor50>: acum ce faci, îmi colinzi? <maya>: mă simt mai bine, îmi venea să pling <victor50>: de ce? Uite citi sunt aici: 12...52 Fiuu! <maya>: 1252 de oameni singuri <victor50>: cu visuri <maya>: da. Care vor fi singuri de revelion <victor50>: nu neapărat. O mulțime de
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
răcoarea dimineții și mai ales în frumusețea peisajelor. Mi-au revenit în minte urcările pe munte când eram elev și student, împreună cu răposatul preot Sociu Ianuș, fost confesor la catedrala catolică din București, cu care în vacanțele de vară, am colindat majoritatea munților din România. Menționez că el plătea totul și mai menționez faptul că nu l-am văzut niciodată nervos, supărat. Am ajuns apoi pe un platou de pe care mi s-a deschis o perspectivă fără margini spre Montpeyroux, Le
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
nu se înfierbânte. La Revel mi-am cumpărat o pereche cu talpa groasă, moale pe interior, dar le-am abandonat căci erau din cauciuc și de la magazin până la casa pelerinilor, tălpile mele deja se înfierbântaseră. Luni, 20 august: Toulouse Am colindat tot orașul în căutarea sandalelor marca Geox și nu am găsit. Le-au scos din vânzare și se pregătesc să introducă încălțămintea de toamnă. Am găsit sandale no name la centrul comercial Leclerc din zona aeroportului, care aici se numește
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ghiduri bine realizate, cu tot felul de informații, culturale, religioase, istorice, geografice. După câteva mici localități, ajung la Larrasoaða, unde conform ghidului, ar trebui să fie mai multe posibilități pentru a mânca. Impreună cu un mic grup de limbă engleză, colindăm tot satul, fără a găsi nimic de mâncat. Peste tot este închis. Englezii vor neapărat o cafea, dar ne resemnăm cu ceea ce putem cumpăra de la un automat. Iar de aici până aproape de Pamplona, adică vreo 10 km, nu găsești
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și de-abia a doua zi pe la toacă m-am trezit sănătos, ca toți sănătoșii; Dumnezeu să odihnească pe moș Țandură și pe tovarășul său! Și vorba ceea: Lucrul rău nu piere cu una cu două". Pînî-n sară am și colindat mai tot satul, ba și pe la scăldat am tras o raită, cu prietenul meu Chiriac a<l> lui Goian, un lainic și un pierde-vară ca și mine. Dar tata nu mi-a mai zis atunci nimică; m-a lăsat în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mergând acolo, vom vedea la Întoarcere... Într-o situație precum cea de acum, nici un om civilizat nu mai poate da Înapoi... Dar nu toate sunt cum le crezi tu. Alexandru Stan, de pildă, nu are nevoie de invitațiile mele ca să colinde lumea, el Își reprezintă țara În cele mai Înalte foruri științifice. Nu știu cum sunt cei care Îmi scriu acum, din nenorocire, toți cei apropiați, așa cum chiar tu ai spus, nu mai trăiesc decât În mintea mea... Eu pot să mulțumesc lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Cine spunea că Buni era gravidă În patru luni când a lăsat-o? — În șase. Dar a pierdut sarcina, a căzut pe scară! — Acum Traian plătește că a lăsat-o pe Buni să-și crească copilul singură și el să colinde lumea... Spui prostii, Clementina e făcută cu altul (tonul vocii scăzut, ultimul cuvânt rostit În șoaptă), care a murit la Sighet. — Clementina a fost adoptată - uite-o colo! Dacă nu crezi, strig-o, să-ți spună. — Victor mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Într-o stare deplorabilă, mașinile de salvare Întârzie ore și ore. S-ar părea că făcuse de mai multe ori cerere să călătorească În Vest, dar... O iubești, pentru că n-a mai ajuns la Paris, așa cum plănuiați amândoi, ci a colindat orașul pentru lecții de pian particulare, cinci lei ora, și s-a Îngrijit de fata adoptată a vecinilor, arestați, amândoi, Într-o noapte, de vorbăreața... cum o chema? Clementina, parcă. O iubești pentru că degetele ei Îngroșate de reumatism, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Muntele Ava. Trăim într-o lume nouă, o lume de pelerinaje. Depozitul de materiale al bisericii vinde chiar și bocanci, special pentru asta. Carmelul există pentru a fi urcat. Biserica este tot una cu mișcarea necontenită, căci iată, Iisus Hristos colindă prin lume. în Biblia lui Doré nu există nici o biserică, am afirmat eu. Doar câte o sinagogă, dar nici o biserică. Sau catedrală. Este o omisiune regretabilă, mi-a răspuns el. Doré, am mai vrut eu să-i fac cunoscut, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
săptămână, după ce am revenit la școală, au început din nou să mă caute pentru a le comunica temele. Mergând după principiul „răzbunarea e arma prostului”, nu am zis nu. Și asta nu este prima trădare!. Trei veri la rând am colindat întortocheatele poteci ale pădurii din Bazoș. După orele amiezii, plecam împreună cu Iasmina și alți câțiva copii de vârsta noastră spre seculara pădure, întrecându-ne cu bicicletele pe o distanță ceva mai scurtă de 2 km. Vântul care mă răcorea în
ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
plopii luminii, ai dreptății, ai iubirii, Care îi ieșeau mereu fără soț. Au mai existat și niște tei, Și cei doi îndrăgostiți Care știau să le troienească toată floarea Într-un sărut. Și niște păsări ori niște nouri Care tot colindau pe deasupra lor Ca lungi și mișcătoare șesuri. Și pentru că toate acestea Trebuiau să poarte un nume, Un singur nume, Li s-a spus Eminescu. Moș Teacă, ultima nădejde Ultima nădejde a unui popor este armata. În acel scut al țării
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
seară, într-un loc mai neumblat. Acesta, avea un picior împleticit pe după un ditamai ciomagul de corn, și îl târa trudnic după el, cerșind ca și țigăncile, milă și pomană din partea călătorilor. Eram întru-câtva obișnuit cu amărâții lumii, care colindau trenurile așa că nu i-am băgat în seamă. Într-o zi când se apropia ora venirii trenului dinspre Huși, iar eu eram în drum spre ferma partidului, care era cam la un kilometru de gară, am dat nas în nas
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să dea o lecție stăpânului egoist. Copiii priveau, cu luare aminte, la pregătirile celor doi bărbați, îngânând colinde, învățate de la părinții lor: A veni de mult, de Sus Feciorul cel bun, Isus. El prin lume a umblat Locuri multe-a colindat... Eu am învățat la școală un colind nou, spuse, cu însuflețire, Ivan. Învață-ne și pe noi, se rugară ceilalți frați mai mici. Bine, dacă-l veți învăța, vom merge mâine cu Steaua! Steaua sus răsare Ca o taină mare
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fugă spre casă, se dezbrăcară și așteptau să sărute icoana, crucea sfântă și mâna părintelui, apoi cei mari să cinstească un cană de vin fiert, iar copiii să primească mere și nuci. Fetea, să nu uiți să veniți să mă colindați, spuse părintele, gustând din cana aburindă. Știi că și cucoana se supără! Dă, părinte, om veni și anul acesta, dacă Dumnezeu ne va ține până-n seară! se bucură gospodarul casei, cu gândul la plăcinta cu dovleac și la rachiul îndulcit
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Natalița, Ileana și Alyona, nevestele gospodarilor. Îndemnând caii, își amintiră că l au uitat și în acest an pe vecinul Maxim, un văduvoi roșcat, care ținea cu sfințenie toate sărbătorile, dar Dimitrie le spuse că vor avea vreme a-l colinda înainte de a merge la preot. Vântul le bătea din față, spulberând mantia de nea, cese așternuse pe spatele cailor. Copiii lui Fetea și a Nataliței se lipeau, înfrigurați, unul de altul, îmbodoliți în cojoace mari, cât de un stat de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
lopată lată, cu care făcuse loc altei pături de nea. Sara bună, gospodar! dădu binețe Fetea, smucind bucuros hățurile. Bună să vă fie, rusnacilor, răspunse țanțoș Ștefan, un muntean vânjos, venit de prin părțile Bucovinei. Dar devreme ați pornit a colinda? D-apoi, s-avem vreme să trecem pe la tine, răspunse una dintre femeile înfofolite din sanie. Ori n-ai vreme de oaspeți, Ștefane? se minună Natalița. Bucuros sunt totdeauna de așa oaspeți, îl auziră rostind pe Ștefan, în timp ce Fetea îndemna
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
întrebuințare: erau lăutarii din cătunul vecin, Pârcovaci, care merseseră, toată noaptea cu Bereza. Hăi, iștia-s rușii! N-ați mai terminat colindatul? O să-l terminăm astăzi, îngăimă, înțelept, Maxim. Și așa se întâmplă. Părintele a hotărât, drept pedeapsă, ca rușii să colinde numai în prima seară de Crăciun, pentru a-și ispăși păcatele. Și mulți ani după această întâmplare, se auzeau colinde în două zile diferite: în Ajun, colindau locuitorii din Ungureni, iar, a doua seară, gospodarii din Ruși. Anii au trecut
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Maxim. Și așa se întâmplă. Părintele a hotărât, drept pedeapsă, ca rușii să colinde numai în prima seară de Crăciun, pentru a-și ispăși păcatele. Și mulți ani după această întâmplare, se auzeau colinde în două zile diferite: în Ajun, colindau locuitorii din Ungureni, iar, a doua seară, gospodarii din Ruși. Anii au trecut, casele s-au înmulțit, flăcăii ruși au mers la pețit fetele din Ungureni, nepoții bucovinenilor s-au însoțit cu fete din Ruși, dar obiceiul a rămas neschimbat
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ținutul Vrancei este a doua casă pentru mine, deoarece sunt căsătorită aici cu un om deosebit, am trei copii minunați care mi-au dăruit cinci nepoți tare dragi sufletului meu și care �mi dau forță să merg �nainte. Ador să colind prin mijlocul naturii, �n orice anotimp, dar �n mod special iarnă, bucur�ndu-ma de albul imaculat, si toamnă - c�nd galbenul m�ng�ie zările. Adun cu nesaț momente și culori, apoi le aștern pe p�nza sau pe caiet
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
care le-am găsit după vreo două zile în zăpadă, nu se mai înțelegea dacă fuseseră curate sau murdare, oricum pe picioarele proaspăt spălate nu le mai putea purta, așa că a trebuit să-l înzestrăm cu o pereche de șosete. Colindând vastele apartamente, încerc să-mi imaginez, după ce s-a făcut liniște și doar picuratul grav al apei pe gresia din baie mai amintea ceva, ce-ar fi făcut Omul dacă nu l-ar fi scos mama așa din baie: și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fără un bănuț în buzunare - ia zi, ce mi-ai face tu cadou? Uitați, domnu’! râde Mihaela, sticlindu-și dinții conici în lumina felinarului. Un trandafir abia scăpat din boboc, vișiniu, cu coada sănătoasă... Am un motiv în plus să colind pe străzi, în căutarea unei insomniace frumoase căreia să i-l ofer, una care să mai umble și neînsoțită la ora asta din noapte - prea multe vreau și eu, dar și să mă întorc acasă cu floarea ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]