5,159 matches
-
adesea asociată splenomegaliei, necesită timp de evoluție și nu apare de la început. e. Afectarea hematologică, mai ales trombopenia periferică, se poate integra în cadrul unei coagulopatii de consum (CID). f. Afectarea neuropsihică se manifestă sub formă de agitație, confuzie, delir, somnolență, comă. g. Afectarea digestivă, se exprimă adesea prin hemoragie digestivă superioară (leziuni „de stress”). Este de reținut, rolul afectării digestive în autoîntreținerea SIRS. h. Afectarea metabolică se evidențiază prin hiperglicemie insulinorezistentă, sugestivă mai ales în absența unui diabet preexistent, precum și prin
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
el este necooperant, nu poate fi mobilizat sau reprezintă o urgență de reanimare și/sau chirurgicală. Unele asocieri lezionale pot masca date clinice foarte importante realizând adevărate capcane de diagnostic: contractura abdominală poate lipsi la bolnavii cu TCC aflați în comă, un pacient cu tamponadă cardiacă și hemoperitoneu masiv nu va mai prezenta jugulare turgescente, etc. În același timp, trebuie avute în vedere și asocierile lezionale care generează semne clinice false (contracturi abdominale în leziunile vertebro-medulare; ileus în hematoamele retroperitoneale). În
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
justifică efectuarea unei cistografii. Dacă cistografia este normală se impune urografia pentru decelarea leziunilor renale. f. Examenul membrelor: Examenul membrelor poate evidenția clinic focare de fractură, leziuni vasculare sau nervoase. Datele clinice pot fi uneori modificate din cauza șocului sau a comei, iar examenele radiologice sunt de mare ajutor. Prezența unei fracturi reclamă imobilizarea provizorie (pentru cele deschise, aceasta se face după toaleta chirurgicală a plăgii și sutură). 13.5.1. ESALONAREA TRATAMENTULUI În urma primului bilanț lezional pot fi constate două eventualități
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
insulină. 3.5. COMPLICAȚII ALE TERAPIEI NUTRIȚIONALE Complicațiile metabolice mai frecvente în cursul nutriției parenterale sunt: insuficiența aportului de calorii sau principii nutritive (inaniție, malnutriție proteocalorică), hiposau hiperglicemia, hiperlipidemie sau deficit de acizi grași esențiali, dezechilibre ale profilurilor unor aminoacizi, comă hiperosmolară noncetozică, precipitarea insuficienței hepatice, renale, respiratorii. Dezechilibre ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic: exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
a miocardului, intoxicație care este urmată rapid de tulburări severe cardio-respiratorii. Simptomele și semnele intoxicației cu substanțe anestezice loco-regionale evoluează în 2 faze. Substanța anestezică loco-regionalăXILINA, NOVOCAINA 1. Faza de stimulare(excitare)2. Faza de depresiune (paralizie) SNC•Pierderea conștienței, comă•Paralizie motorie și senzorială•Paralizia funcției respiratorii SN vegetativ•Transpirații abundente•Relaxarea sfincterelor Sistem cardio-circulator•Bradicardie•Hipotensiune•Paloare•Stop cardiac SNCSN vegetativSistemcardio-circulator•Logoree, neliniște, nervozitate•Respirație neregulată și rapidă•Spasme și/sau contracții musculare•Transpirații•Greață•Vărsături•Tahicardie•HTA•Congestia
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în cazul supradozării. Manifestările toxice dispar în funcție de tipul de înjumătățire specifice fiecărui anestezic loco-regional și de doza administrată. Primele simptome de toxicitate se manifestă prin: • parestezii ale limbii și buzelor • amețeli, senzație de "plutire" • tulburări de vedere • convulsii tonico-clonice generalizate • comă profundă • apnee. Toxicitatea anestezicelor locale este exacerbată de hipoxie și acidoză, ambele fiind favorizate de apariția convulsiilor. Toxicitatea cardio-vasculară se manifestă la doze mult mai mari decât la dozele convulsivante. Ea determină scăderea contractilității și conductibilității miocardului și vasodilatație periferică
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în cazul sincopei, iar dacă simptomatologia nu se remite, va fi solicitat serviciul de Ambulanță În cabinetul stomatologic, în timpul îngrijirilor de specialitate, pot surveni o serie de tulburări ale stării de conștiență, care variază de la o stare confuzională minoră până la comă. Aceste perturbări ale conștientului pot dura de la câteva secunde la un status permanent, ele traducând o suferință cerebrală severă. Perturbările stării de conștiență au un tablou clinic polimorf, ele fie că preced, fie însoțesc sau urmează dereglărilor funcției respiratorii și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
inferioare, ale feței, hipotonie • tulburări de motricitate (tremurături ale feței, convulsii generalizate sau localizate) • alte simptome și semne - dezorientare temporo-spațială, tulburări de echilibru - vertije, tulburări de vorbire - dizartrie, afazie; tulburări de sensibilitate - anestezii, hipo sau hiperestezii, parestezii etc • pierderea conștientei (comă). Pentru a aprecia obiectiv profunzimea comei (superficială = vigilă, medie, profundă) și mai ales pentru a urmări evoluția sa spre agravare sau vindecare trebuie cunoscută "scala Glasgow" asociată cu "scorul Pittsburg". ReflexPrezentAbsentCiliar21Cornean21Oculo-vestibular51Pupilar la lumină -dreapta, stânga21De tuse21 5 puncte = gravitate maximă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
motricitate (tremurături ale feței, convulsii generalizate sau localizate) • alte simptome și semne - dezorientare temporo-spațială, tulburări de echilibru - vertije, tulburări de vorbire - dizartrie, afazie; tulburări de sensibilitate - anestezii, hipo sau hiperestezii, parestezii etc • pierderea conștientei (comă). Pentru a aprecia obiectiv profunzimea comei (superficială = vigilă, medie, profundă) și mai ales pentru a urmări evoluția sa spre agravare sau vindecare trebuie cunoscută "scala Glasgow" asociată cu "scorul Pittsburg". ReflexPrezentAbsentCiliar21Cornean21Oculo-vestibular51Pupilar la lumină -dreapta, stânga21De tuse21 5 puncte = gravitate maximă 13 puncte = alterare minimă Terapia de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sau corpi străini în căile respiratorii. Pacientul va fi readus în poziția de decubit dorsal ( supinație) numai dacă se impun manevrele ABC- ului resuscitării. În tratatele de medicină internă mecanismele care produc pierderi ale conștientului (come) se clasifică astfel: 1. Come neurologice (cerebrale) 1.1. Accident vascular cerebral (atac de apoplexie) 1.2. Epilepsia 2. Come metabolice 2.1. Coma diabetică 2.2. Coma hipoglicemică 2.3. Tetania 2.4. Coma hipercapneică 3. Come endocrine 3.1. Coma tireotoxică În continuare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
supinație) numai dacă se impun manevrele ABC- ului resuscitării. În tratatele de medicină internă mecanismele care produc pierderi ale conștientului (come) se clasifică astfel: 1. Come neurologice (cerebrale) 1.1. Accident vascular cerebral (atac de apoplexie) 1.2. Epilepsia 2. Come metabolice 2.1. Coma diabetică 2.2. Coma hipoglicemică 2.3. Tetania 2.4. Coma hipercapneică 3. Come endocrine 3.1. Coma tireotoxică În continuare , vom trece în revistă doar câteva dintre urgențele cerebrale, urgențe excepționale dar posibile cu care
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ale conștientului (come) se clasifică astfel: 1. Come neurologice (cerebrale) 1.1. Accident vascular cerebral (atac de apoplexie) 1.2. Epilepsia 2. Come metabolice 2.1. Coma diabetică 2.2. Coma hipoglicemică 2.3. Tetania 2.4. Coma hipercapneică 3. Come endocrine 3.1. Coma tireotoxică În continuare , vom trece în revistă doar câteva dintre urgențele cerebrale, urgențe excepționale dar posibile cu care se poate confrunta medicul stomatolog în practica lui de cabinet. 9.1. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC) Această urgență
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
tensiune arterială crescută și scleroza vaselor cerebrale. Cauzele sunt multiple dar în practica de medicină dentară sunt incriminate frecvent: • creșterea instantanee a TA • emoția • teama durerea • în special anestezicele loco-regionale cu soluții cu vasoconstrictor (Adrenalină). Debutul AVC este brusc prin comă, semne neurologice cu leziune de focar (hemiplegie, deviația conjugată a ochilor și capului de partea opusă leziunii = "bolnavul își privește leziunea"), paralizie facială de tip central, afazie, pierderea conștientei. Cefaleea, vertijele și voma sunt prodromul unui accident vascular cerebral . Accidentul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de rău epileptic (“status epileptic”s, “atacul epileptic”). În „status epilepticus” : • crizele se succed la intervale foarte scurte de timp, subintrante • respirația devine stertoroasă • febra crește peste 40° • pulsul se accelerează • limba devine uscată • reflexele sunt abolite, bolnavul intră în comă și poate muri prin insuficiență cardiacă acută sau apnee prea îndelungată în timpul accesului. Apariția stării de rău epileptic este favorizată de surmenaj, infecții acute, ingerare de alcool, sau suprimarea bruscă a medicației anticonvulsivante. Tratamentul profilactic • Anamneză corectă din care se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Hipertensiunea arterială este de asemenea un factor de risc semnificativ la mulți pacienți diabetici. Deși sunt urgențe excepționale, urgențele metabolice specifice pacientului diabetic sunt posibile în practica de medicină dentară . Acestea sunt: • Coma hiperglicemică • Coma hipoglicemică Pentru neavizați termenul de comă poate părea pretențios și cu o aură de dramatism. Nouă nu ni se pare exagerată această etichetare deoarece semnele prodromale (specifice comei hiperglicemice) dar și debutul fulgerător (specific comei hipoglicemice) nu sunt ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
diabetic sunt posibile în practica de medicină dentară . Acestea sunt: • Coma hiperglicemică • Coma hipoglicemică Pentru neavizați termenul de comă poate părea pretențios și cu o aură de dramatism. Nouă nu ni se pare exagerată această etichetare deoarece semnele prodromale (specifice comei hiperglicemice) dar și debutul fulgerător (specific comei hipoglicemice) nu sunt ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de declanșare a unei urgențe metabolice, necunoașterea măsurilor de prim ajutor dar și minimalizarea profilaxiei acestor urgențe( ignorarea istoricului medical, evaluarea incompletă a
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
dentară . Acestea sunt: • Coma hiperglicemică • Coma hipoglicemică Pentru neavizați termenul de comă poate părea pretențios și cu o aură de dramatism. Nouă nu ni se pare exagerată această etichetare deoarece semnele prodromale (specifice comei hiperglicemice) dar și debutul fulgerător (specific comei hipoglicemice) nu sunt ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de declanșare a unei urgențe metabolice, necunoașterea măsurilor de prim ajutor dar și minimalizarea profilaxiei acestor urgențe( ignorarea istoricului medical, evaluarea incompletă a pacientului) duc la dispariția graniței dintre starea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de declanșare a unei urgențe metabolice, necunoașterea măsurilor de prim ajutor dar și minimalizarea profilaxiei acestor urgențe( ignorarea istoricului medical, evaluarea incompletă a pacientului) duc la dispariția graniței dintre starea precomatoasă și instalarea comei propriu-zise. De aceea pentru a veni în sprijinul practicianului de medicină dentară, considerăm necesară revizuirea unor date importante de etiopatogenie a diabetului zaharat. Diagnosticul diabetului simptomatic nu este dificil. Când un pacient se prezintă cu simptome și semne ce pot
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
susceptibilă HLA DR 4. ASPECTE CLINICE Manifestările diabetului zaharat simptomatic variază de la pacient la pacient. Cel mai adesea, simptomele sunt date de hiperglicemie (poliurie, polidipsie, polifagie) dar uneori prima manifestare clinică poate fi o decompensare acută metabolică ce duce la comă diabetică. Ocazional expresia inițială este o complicație degenerativă cum ar fi neuropatia, în absența hiperglicemiei simptomatice. Tulburările metabolice din diabet sunt datorate deficienței relative sau absolute de insulină și excesului relativ sau absolut de glucagon. • Diabetul insulino-dependent Diabetul insulino-dependent debutează
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
mari, în termeni absoluți deci ele sunt mai mici decât cele prevăzute pentru nivelul glucozei plasmatice, adică este prezent un deficit relativ de insulină. Din motive necunoscute, pacienții cu diabet non-insulino-dependent nu dezvoltă cetoacidoză dar sunt susceptibili la a dezvolta comă hiperosmolară, noncetonică. O ipoteză care să explice absența cetoacidozei în timpul stressului este aceea că ficatul este rezistent la glucagon, inhibând oxidarea pe cale cetogenetică a acizilor grași. Astăzi nu există UN SINGUR „diabetic“ sau o SINGURĂ „terapie“ . Terapia medicală nutrițională pentru
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
un teren diabetic. continuarea tratamentului. 9.3.1.2. COMA HIPOGLICEMICĂ Scăderea rapidă a valorii glicemiei sub valoarea de 40 mg/100 ml sânge duce la o deprivare acută a celulelor celulare de materie nutritivă și consecutiv la instalarea unei come hipoglicemice. La pacienții diabetici principalele cauze ale inducerii comei hipoglicemice sunt : doza inadecvată de insulină ( crescută) renunțarea la un prânz efortul fizic prelungit și exagerat stress-ul, angoasa stress-ul chirurgical. Debutul este brusc, fără stare precomatoasă, manifestat prin: pierderea conștienței hiperexcitabilitate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
COMA HIPOGLICEMICĂ Scăderea rapidă a valorii glicemiei sub valoarea de 40 mg/100 ml sânge duce la o deprivare acută a celulelor celulare de materie nutritivă și consecutiv la instalarea unei come hipoglicemice. La pacienții diabetici principalele cauze ale inducerii comei hipoglicemice sunt : doza inadecvată de insulină ( crescută) renunțarea la un prânz efortul fizic prelungit și exagerat stress-ul, angoasa stress-ul chirurgical. Debutul este brusc, fără stare precomatoasă, manifestat prin: pierderea conștienței hiperexcitabilitate musculară transpirații reci tahicardie, aritmie hipoglicemie, absența glicozuriei și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
palpitații, uneori hipertensiune arterială. Ea poate să apară la pacienții diabetici inadecvat tratați dar și la persoanele sănătoase la 1,5-3 ore după o masă glucidică sau după un post prelungit. Tratamentul profilactic La pacienții diabetici se poate face profilaxia comelor hiper- sau hipoglicemice prin: • Dozarea preoperatorie a glicemiei, glicozuriei; corpilor cetonici • Colaborarea obligatorie cu medicul diabetolog • Recomandări asupra alimentației pre- și postoperatorii • Planificarea tratamentului în cursul dimineții Atitudinea de urgență în cabinetul stomatologic Administrarea de glucide, care se vor menține
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
tisular celular. Furnizarea de O2 la nivel tisular celular este elementul principal în declanșarea, evoluția și tratamentul șocului, deoarece O2 nu poate fi stocat. În lipsa măsurilor terapeutice adecvate, odată cu instalarea anoxiei celulare, șocul devine refractar apoi ireversibil, cu stare de comă și prăbușirea tuturor elementelor biologice ale organismului. În șocul decompensat - cu prăbușirea con- sumului de O2, apar diverse forme ale insuficienței de organ: plămân de șoc, ficat de șoc, insuficiență renală acută, coagulare intravasculară diseminată, activare largă enzimatică, alterări metabolice
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
severă (până la 20 de bătăi / minut) • aritmii cardiace ( salve de extrasistole) • tahicardie severă (peste 150 de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]