8,996 matches
-
România are ca obiectiv global, după cel de Aderare la UE atins la 1 ianuarie 2007, . Conform estimărilor, România ar putea recupera până în 2013 10% din decalajul privind PIB/locuitor. Acest obiectiv se sprijină pe alte trei obiective specifice: creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești; dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază; perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. Prioritățile naționale pentru perioada 2007-2013 sunt: 1. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere; 2
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
se sprijină pe alte trei obiective specifice: creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești; dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază; perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. Prioritățile naționale pentru perioada 2007-2013 sunt: 1. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere; 2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; 3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului; 4. Dezvoltarea resurselor umane si capacității administrative; 5. dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol 6. Diminuarea disparităților
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și servicii, existenței în calea inovării a unor obstacole ce trebuie înlăturate, necesității inovării în întreaga economie și societate. UE recomandă creșterea implicării sectorului privat, promovarea parteneriatelor, tehnologii înalte și îmbunătățirea funcționării pieței capitalului de risc. Lucrările mai recente privind competitivitatea internațională subliniază localizarea activităților, inclusiv CD&I sub formă de clustere, definite ca aglomerări complexe de activități economice, științifice, educaționale pe anumite teritorii restrânse, mai ales ân țările centrale dezvoltate. Aceasta a fost explicată prin teoria înzestrării cu factori productivi
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
prin programe proprii, pe tematici, ONGuri, tineri (Leonardo da Vinci), cercetători (EP7), agricultori, prin APIA (fermieri și dezvoltare rurală), organisme publice (programele Jessica și Jaspers, alte subvenții). Sumele ce pot fi accesate în perioada 2007-2013 pot favoriza următoarele domenii: 1A Competitivitate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă, 1B - Coeziune pentru creșterea economică, 2. Conservarea și gestionarea resurselor naturale, 3A - Libertate, securitate, justiție 3B - Cetățenie, 4Uniunea Europeană ca un partener global, Alte instrumente. Se impune rezolvarea problemei decalajelor și a
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de la utilizarea ei nu poate fi exclus nimeni sau nu există rivalitate în consum. Toți utilizatorii au acces la teorii, formule, algoritmi de calcul, idei, creații, proiecte. Pentru a stimula dezvoltarea cunoașterii și contribuția acesteia la creșterea economică și a competitivității trebuie aplicate anumite politici, sistem de brevetare și finanțări, de atenuare a caracterului public al acesteia. Societatea cunoașterii evoluează din societatea actuală. Evoluția normală este introducerea tehnologiei informației și a comunicațiilor TIC, pornind de la necesitățile și oportunitățile existente, Internetul emanația
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
cadru multianuale și în acest sens, în anul 2007 a fost lansat al saptelea program cadru. Obiectivele acestor programe sunt în concordanță cu evoluția resurselor, cu starea economico-socială a țărilor europene, cu noile cerințe impuse de globalizare și de ridicarea competitivității diferitelor sectoare economice. Astfel s-a format un sistem comunitar de inovare. Până în anul 1990 s-au finanțat proiecte ale “marii științe” și cercetarea precompetitivă din marile întreprinderi. S-au obținut puține rezultate, ceea ce a produs o nouă orientare în
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
întreprinderi. S-au obținut puține rezultate, ceea ce a produs o nouă orientare în politica economică a inovării. Noua doctrină susținea stimularea cererii de tehnologie, adică creșterea rolului pieței și al utilizatorului obținându-se succesul tehnologic, dar și economic, definit prin competitivitate și profit. Gradul insuficient de finanțare și variatele obstacole fac ca decalajul nivelului CD&I să se adâncească față de SUA și Japonia și chiar China. În 2002, la Barcelona s-a stabilit o sporirea a fondurilor private investite în CD
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de facturi ale utilităților, reduceri ale congestionării traficului, consumului de combustibil și poluării mediului precum și suplimentări ale locurilor de muncă în zona rurală. Telelucrul este utilizat în țări dezvoltate și este o ocazie pentru țări sărace de a-și crește competitivitatea în economia mondială. Telelucrătorii constituie o forță de muncă flexibilă, cu posibilități rapide de angajare și ușor de concediat. Ex. practicarea marketingului pe internet este cu 25% mai puțin costisitoare decât în mod convențional. Vânzătorii și cumpărătorii se pot contacta
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Aplicații pentru grupuri de lucru ale proiectanților și specialiștilor sunt numeroase pentru România și cetățenii ei. Printre proiectele strategiei de dezvoltare a României, în perioada 2007-2013, care are ca obiectiv global , menționăm: Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene, Îmbunătățirea competitivității pe termen lung a economiei românești, Dezvoltarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman, Construcția unei capacități administrative eficiente. A fost identificată și o prioritate teritorială, care urmărește dezvoltarea echilibrată a întregului teritoriu bazată pe dezvoltări urbane, diversificarea activităților economice
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
European pentru Orientare și Garantare în Agricultură (FEOGA), Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă. Fondul de Coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiții în domeniul infrastructurii de transport și de mediu. În perioada 2007-2013, accentul se pune pe trei obiective: convergență, competitivitate regională și ocuparea forței de muncă, cooperare trans frontalieră și acestea se bazează pe trei fonduri: FEDR, FSE, Fondul de coeziune. În ceea ce privește parteneriatul, acesta va rămâne un principiu călăuzitor al politicii de coeziune. Se pune accent pe concentrarea sprijinului comunitar
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
dorește să creeze o piață deschisă și integrată între Rusia și UE. Cei doi parteneri vor continua colaborarea prin acțiuni practice pentru a creste deschiderea mutuala și compatibilitatea între economii, incluzând stabilirea unor standarde regulatorii armonizate sau compatibile, reguli ale competitivității și ale drepturilor de proprietate intelectuală, industrială și comercială. În cadrul acestui spațiu este inclusă și problema energetică, alături de chestiunile de mediu și de siguranță nucleară.32 Spațiul Comun al Libertății, Securității și Justiției include cooperarea în domeniul provocărilor cauzate de
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ca posibil rezervor de energie din surse variate precum cărbune în Polonia, hidroenergie și petrol în Norvegia, petrol în Estonia, energie nucleară în Lituania, gaze naturale în Rusia.45 În implementarea politicilor Dimensiunii Nordice, accentul este pus pe securitatea furnizării, competitivitate și protecția mediului înconjurător. Această prezentare a situației de către UE este întărită și de analizele specialiștilor din zonă. Astfel, în opinia lui Pavel Baev, regiu nea acoperită de Dimensiunea Nordică este "unică în bogăția de cadre instituționale prezente aici, care
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
afaceri În România cadrul strategic este definit de Programul de Guvernare al Guvernului României, care cuprinde obiective specifice medului de afaceri, urmărite prin mai multe direcții de acțiune. Se are în vedere ” Crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea firmelor și dezvoltarea de abilități și competențe antreprenoriale ridicate, capabile să facă față competiției atât pe piața unică europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
afaceri În România cadrul strategic este definit de Programul de Guvernare al Guvernului României, care cuprinde obiective specifice medului de afaceri, urmărite prin mai multe direcții de acțiune. Se are în vedere ” Crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea firmelor și dezvoltarea de abilități și competențe antreprenoriale ridicate, capabile să facă față competiției atât pe piața unică europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
Calendarul competițional al școlii și demersurile necesare elaborării lui pentru echipele de handbal Efectele și influențele pozitive ale practicării jocului de handbal asupra organismului, asupra sănătății fizice și psihice stau la baza acestor motivații care corespund dorințelor de întrecere, de competitivitate, de autodepășire, de a învinge, necesităților de cultură și de educație sportivă, aspecte caracteristice modului de viață contemporan. Competițiile de jocuri sportive au câteva funcții care sunt determinate de scopul competiției. Funcția centrală a competiției sportive de handbal (de jocuri
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
economice externe 507. Paradigma keynesiană propune atunci armonizarea politicilor naționale de relansare, de exemplu, la nivel european 508. Cu toate acestea, coordonarea politicilor naționale pentru relansarea producției este neglijată de statele membre 509. Predomină așadar necooperarea într-o logică de competitivitate 510. Tabel cu principalele acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă Acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă Creștere Durata lucrului Productivitatea orară a muncii 8.2.3. Soluția la nivel european? În completarea acestei abordări, în esență, naționale, statele membre ale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nivel european? În completarea acestei abordări, în esență, naționale, statele membre ale UE au ridicat problema la nivel european. UE începe să-și asume un rol embrionar din anii 1990. Comisia Europeană a deschis dezbaterea publicînd Cartea albă a creșterii, competitivității și locurilor de muncă. Pe de o parte, ea propune diminuarea la jumătate a șomajului, pînă la 10% în 2000. Pe de alta, propune politici pentru sporirea investițiilor și deregularizarea pieței muncii pentru a ameliora competitivitatea 511. Consiliul European de la
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Cartea albă a creșterii, competitivității și locurilor de muncă. Pe de o parte, ea propune diminuarea la jumătate a șomajului, pînă la 10% în 2000. Pe de alta, propune politici pentru sporirea investițiilor și deregularizarea pieței muncii pentru a ameliora competitivitatea 511. Consiliul European de la Essen, din decembrie 1994512, realizează o primă reușită de principiu deschizînd dezbaterea între statele membre în privința măsurilor necantitative în cinci domenii: investiția în formarea profesională; intensificarea creșterii și a nivelului locurilor de muncă; diminuarea costurilor salariale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în procesele de la Luxemburg, Cardiff și Köln523. Ipoteza este împărtășită de Richard Balme și Didier Chabanet 524. Ca urmare, șefii de stat și de guvern s-au pus de acord asupra strategiei de la Lisabona, care urmărește politici de creștere a competitivității economice europene și de protecție socială 525. Pentru Mario Telò, progresele de la Luxemburg și Lisabona se explică prin căutarea unor noi căi de convergență 526. Dat fiind că metodele interguvernamentale și neofuncționale, precum și cele legate de opting-out sau de cooperarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
stimuleze pe șomeri să muncească. DS. Răspunzînd invitației lui A. Guterres, DS italiană a insistat pe necesitatea relansării producției, pentru a se realiza ocuparea completă a mîinii de lucru 604. Fostul partid comunist italian a subliniat importanța realizării condițiilor pentru competitivitate și creștere. Investițiile sînt problematice, nivelul lor scăzut fiind principalul responsabil pentru slaba creștere economică din anii 1980. Și regiunile mai slab dezvoltate aveau nevoie de ajutor. Pe de o parte, este primordială luarea de măsuri active, precum creșterea salariilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
că policy-mix-ul între politicile cererii și ofertei nu ar rezista, după cum o reflectă concluziile Consiliul European de la Köln. În perspectiva președinției portugheze a UE, Guterres propune adăugarea la agenda metodei deschise de coordonare a mizelor socio-economice, precum protecția socială și competitivitatea. Aceasta din urmă avea deja un loc considerabil în cadrul integrării europene. Dimpotrivă, nu era cazul protecției sociale. În ceea ce privește forma, Guterres a folosit atît mijloacele tradiționale ale integrării europene cît și pe cele ale PSE. Pe de o parte, a privilegiat
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
generarea de răspunsuri(output). 3.4.1. Concepte funcționale referitoare la atenție În toate aceste concepții anterioare despre atenție se presupunea că activitățile de procesare a informațiilor necesită o anumită capacitate („combustibil”)pentru a se putea desfășura, și că o competitivitate între variatele activități pentru asigurarea acestui "combustibil" duce la descreșterea în performanță a rezultatelor. Dar psihologul german Neumann (1987) a criticat aceste teorii și a prezentat o perspectivă considerabil diferită. El susține că atunci când un animal sau un om are
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Explicații / 67 Sărăcie rurală / 74 Sărăcie urbană / 76 Dinamica sărăciei și responsabilități / 78 Soluții / 85 Orașele / 91 Orașele și statul / 92 Politicile orașului / 95 În ce oraș trăim / 99 Rolul orașelor în Europa / 117 Satele / 123 Complexitatea satului actual / 126 Competitivitatea economică a satelor / 132 Competitivitatea socială / 141 Competitivitatea mediului / 146 Sănătatea / 155 Boala în societate / 159 Boala, bolnavul, medicina și medicii / 161 Determinanți socio-culturali ai sănătății / 166 Determinanți ai recursului la îngrijirea sănătății / 179 Cercetarea stării de sănătate sau boală
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Sărăcie urbană / 76 Dinamica sărăciei și responsabilități / 78 Soluții / 85 Orașele / 91 Orașele și statul / 92 Politicile orașului / 95 În ce oraș trăim / 99 Rolul orașelor în Europa / 117 Satele / 123 Complexitatea satului actual / 126 Competitivitatea economică a satelor / 132 Competitivitatea socială / 141 Competitivitatea mediului / 146 Sănătatea / 155 Boala în societate / 159 Boala, bolnavul, medicina și medicii / 161 Determinanți socio-culturali ai sănătății / 166 Determinanți ai recursului la îngrijirea sănătății / 179 Cercetarea stării de sănătate sau boală / 182 Educația / 211 Sociologii ale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Dinamica sărăciei și responsabilități / 78 Soluții / 85 Orașele / 91 Orașele și statul / 92 Politicile orașului / 95 În ce oraș trăim / 99 Rolul orașelor în Europa / 117 Satele / 123 Complexitatea satului actual / 126 Competitivitatea economică a satelor / 132 Competitivitatea socială / 141 Competitivitatea mediului / 146 Sănătatea / 155 Boala în societate / 159 Boala, bolnavul, medicina și medicii / 161 Determinanți socio-culturali ai sănătății / 166 Determinanți ai recursului la îngrijirea sănătății / 179 Cercetarea stării de sănătate sau boală / 182 Educația / 211 Sociologii ale educației / 213 Politici
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]