2,737 matches
-
să compromită înseși condițiile propriei sale supraviețuiri. "Cu orice preț, precizează cîteva rînduri mai jos abatele Desportes, evreii trebuie să-și procure sîngele creștin". Pe de altă parte, nu e lipsit de semnificație faptul că denunțării practicilor criminale ale oamenilor Complotului li se adaugă adesea actele de violență sexuală aplicată victimelor. O îndelungată tradiție face din iezuiți specialiști pricepuți ai flagelării, gata oricînd să-și satisfacă pornirile și să-și exercite talentul pe cei mai fermecători adolescenți încredințați competenței lor educative
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ororii, nu face decît să reia, în ceea ce au esențial, acei termeni mult mai vechi și mai profunzi, ai unei alte denunțări: a răului, a spiritului pervers, a invizibilului și omniprezentului Satan. Odată cu extinderea procesului de demonizare a participantului la Complot, anatema care cade asupra lui apare din ce în ce mai clar ca replică sau ca ecou al vechilor procesiuni vrăjitorești. E vorba de același dosar și același rechizitoriu, de aceleași fixații și obsesii, de aceeași atmosferă nevrotică în care se amestecă spaima și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a permite la tot felul de escroci să fie deosebit de prolifici și atrăgători în mistificările lor. Dincolo totuși de aceste fabulații grosolane, putem spune că tocmai în domeniul incert și instabil al visului, unde se adună și se susțin oamenii Complotului, se află Regatul adevărat al acestuia. Într-adevăr, nu în zadar romanul abatelui Desportes se încheie așa cum ar trebui să se încheie orice vrăjitorie: prin foc. Incendiul distruge bîrlogul ticălosului și permite satului, devenit liber, să-și regăsească armonia pierdută
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și Despotismul, o veșnică luptă, a cărei miză e întreaga lume, se desfășoară în jurul nostru. Proiecție, încarnare a tuturor forțelor malefice dezlănțuite împotriva a ceea ce este acceptat și trăit ca adevăr, ca dreptate sau ca sfințenie, imaginea mereu renăscută a Complotului nu poate fi înțeleasă decît ca o ilustrare, poate cea mai convingătoare, dar nu singura, a acelei concepții antitetice despre ordinea universală. "Evreul apare în istoria noastră ca adversarul nostru metafizic", va spune mai tîrziu Rosenberg... O SOCIOLOGIE A SPAIMEI
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai sigur, în orice caz mai bine explorat și care este acela al înseși istoriei faptelor politice și sociale. Mit mobilizator, în sensul deplin al terminologiei soreliene, cum s-ar putea ignora rolul adesea primordial deținut de acea tematică a Complotului în cronica unor confruntări majore trăite în ultimele două secole de societățile Occidentului? Și cum, pe de altă parte, s-ar putea ignora funcția cu totul strategică ce i-a fost adesea atribuită? O știm cu toții, de la teroarea iacobină la
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
majore trăite în ultimele două secole de societățile Occidentului? Și cum, pe de altă parte, s-ar putea ignora funcția cu totul strategică ce i-a fost adesea atribuită? O știm cu toții, de la teroarea iacobină la teroarea stalinistă, acuzația de complot nu a încetat să fie folosită de putere pentru a se debarasa de cei suspecți sau de oponenți, pentru a-și legitima epurările, ca și pentru a-și ascunde propriile erori sau propriile decepții. Dar într-un mod mai clar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
universitare. Sînt observații necesare, fără îndoială, pe care istoricul trebuie să le abordeze cu atenție. Sînt observații cărora însă trebuie să li se acorde o valoare interpretativă strict limitată. Că în planul secund al infinitelor forme de discurs pe tema Complotului discurs multiform, care renaște mereu, care este mereu în actualitate se pot discerne anumite speculații manipulatorii, e un lucru care nu poate fi neglijat. Dar, evident, ar fi extrem de riscant să concluzionăm că discursul în întregime trebuie abordat, analizat și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a textului mitologic și a posibilelor sale fundamentări obiective. Fără îndoială, nici unul dintre mituri nu se dezvoltă numai pe planul fabulosului, într-o lume a purei gratuități, a abstracțiunii transparente, eliberată de orice contact cu realitatea istoriei. Dar în ceea ce privește mitologia Complotului, trebuie să acceptăm de bunăvoie că povara istoriei se arată a fi extrem de mare: într-adevăr, nici una sau aproape nici una dintre manifestările sau modalitățile sale de exprimare nu poate să nu fie asociată direct sau indirect unor fapte relativ precise
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
diverselor asociații clandestine sau semiclandestine devotate cauzei contrarevoluției si recuceririi catolice: așa, de pildă, sînt societatea Cavalerilor Credinței, creată în 1810 de Ferdinand de Bertier și faimoasa Congregație, deseori denunțată, fondată în 1808, dizolvată în 1809, reconstituită în 181416. În ce privește complotul evreiesc, deși nu putem obține, pentru a-i asigura credibilitatea, nici un fel de referință obiectivă, trebuie totuși să recunoaștem ca o realitate acele reacții provocate, în ultimul secol, în anumite fracțiuni ale opiniei, de recenta și rapida emancipare a comunităților
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sacrificat viața, mulți alții s-au refugiat în emigrație 17. Adevăratul rol pe care 1-au avut societățile catolice secrete după căderea regimului napoleonian nu are, conform opiniei generale a istoricilor perioadei, nici o legătură cu atotputernicia atribuită fanaticilor Companiei. În ceea ce privește complotul evreiesc, nu numai că toate analizele încearcă să arate că răspîndirea antisemitismului nu este în nici un fel legată de o realitate măsurată statistic a prezenței evreiești, dar și că postulatul principal în jurul căruia se organizează tematica sa, acela al unității
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
epocii moderne. După cum se știe, acestea nu pot fi separate, din punct de vedere istoric, de crizele majore ale unei epoci, care evidențiază deopotrivă amploarea decăderii spirituale, violența înfruntărilor politice, brutalitatea schimbărilor economice. În ceea ce privește acea mare construcție care este mitologia Complotului, așa cum apare ea în ultimele două secole, acel arierplan tragic nu mai e atît de consistent și de semnificativ; violența dramatică tinde cel mai adesea să se atenueze sau să devină mai puțin vizibilă. Totuși, nici una dintre aceste construcții nu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sau măcar ca o reacție cvasiinstinctivă la sentimentul amenințării, în acest caz contează mai puțin dimensiunile acestei amenințări... În Franța ultimelor două decenii ale secolului al XlX-lea, rezonanța amplă și indiscutabilă pe care au avut-o marile teme ale Complotului "iudeomasonic" este, din acest punct de vedere, un exemplu extrem de clar. Întrucît primele măsuri guvernamentale ale anticlericalismului republican au evidențiat și amplificat acțiunea generală de laicizare a societății, vechea Franță creștină se simte lovită în profunzimea credinței și devotamentului său
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mare Răul de care ne temem s-a concretizat, s-a încarnat. A căpătat formă, chip, nume. Scos din ceea ce e misterios, expus sub o lumină puternică și tuturor privirilor, poate fi, în sfîrșit, denunțat, înfruntat și sfidat. Paradoxal, mitul Complotului tinde astfel să îndeplinească o funcție socială deloc neglijabilă, ce ține de o motivație cu atît mai convingătoare cu cît se vrea a fi deplină și foarte limpede: toate faptele, indiferent de natura lor, sînt raportate, printr-o logică aparent
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
neîncetat de imagini, de fantasme și de reprezentări simbolice. Fiecărei imagini, fiecărui semn, fiecărei expresii simbolice îi corespunde întotdeauna, potrivit lui Bachelard, ceea ce el numește "dubletul psihic"; o rezonanță armonică se face auzită în profunzimea, în intimitatea oului individual. În ceea ce privește tema Complotului, vor fi evocate astfel, fără riscul de a greși, acele spaime ale copilăriei și persistența lor în coșmarurile adultului: teama de locuri întunecoase, de pereți fără ieșire, de gropi întunecate din care nu se poate ieși; teama de a fi
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ambele se asociază și conferă mitului rolul de revelator. Se pare că prin studierea acestor vise o societate își revelă ceea ce, indiscutabil, este în ea dezordine și suferință. ÎN CĂUTAREA UNEI BISERICI Trebuie totuși să mergem mai departe. Însăși literatura Complotului ne invită s-o facem. Și, pentru a nu ieși dintr-un același cadru documentar, ne referim la un text singular extras din Evreul rătăcitor al lui Eugène Sue, din care vom cita cîteva pasaje mai ample. Se știe, probabil
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
politice]; dar noi am putut să-i discredităm în ochii mulțimii stupide, pentru că alcătuiau o organizație vizibilă, în vreme ce noi rămînem în umbră cu organizația noastră secretă..." Într-un fel, în acest joc deconcertant și practic nesfîrșit de oglinzi răsturnate, orice complot, orice acțiune de manipulare clandestină tinde să-și asigure legitimitatea prezentîndu-se ca un contracomplot, ca o contraacțiune de manifestare clandestină. Exemplară în această privință într-un fel și comică, văzută retrospectiv este acea dezbatere din Camera deputaților, din 17 iulie
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paul Nizan, pe care voința de a fi revoluționari pur sînge pare a-i conduce, în mod logic, spre activismul clandestin. În volumul al Vl-lea al imensei fresce care este Oameni de bunăvoință a lui Jules Romains în care tema complotului revine cu deosebită insistență unul dintre personaje, Clanricard, evocă "singurătatea ciudată a omului în societatea modernă", "dorința disperată de a se agăța de un grup, de o colectivitate strîns unită și condusă de un ideal, sau de o Biserică". Între
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de o Biserică". Între această nevoie, această "căutare a unei Biserici" ceea ce, într-adevăr constituie unul din evenimentele majore ale istoriei intelectuale și morale a secolului trecut (să ne gîndim la Saint-Simon, la Auguste Comte) și prezența obsedantă a temei Complotului alăturarea nu este nici întîmplătoare, nici gratuită. Lăsînd la o parte tema secretului, în ambele cazuri apare imaginea unei Organizații ierarhizate, ritualizate, ce supune unei discipline unice pe toți cei pe care îi adună, solidarizîndu-i în urmărirea aceluiași scop, permițîndu-le
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
clădit modelul unei comunități puternic integrate, cu o coerență solidă, în care se regăsesc forța și apropierea unor vechi solidarități dispărute. Politica și sacrul ajung astfel să se unească și, într-o oarecare măsură, să se confunde, în arierplanul mitologiei Complotului se dezvăluie, în cele din urmă, viziunea unei Ordini, în sensul religios al termenului, unitară, cucernică, instrument necesar pentru reușita unei acțiuni ce angajează și transcende destinul fiecăruia. Aceste observații, dacă sînt acceptate, nu pun în nici un fel în cauză
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Denunțarea singurătății omului modern, nostalgia după o solidaritate demult dispărută, prezentarea unei comunități căreia, sub forme și la niveluri diferite, trebuie să i se recîștige mințile și inimile, urmărirea, în numele Unității sacralizate, a fantasmelor primitive născute în umbra amenințătoare a Complotului, existența permanentă a acelorași frămîntări în planul ascuns al visului din imaginarul colectiv toate acestea, bineînțeles, au o semnificație deosebită, în orice caz, e greu de presupus că o astfel de observație n-ar interesa nici un fel de tentativă de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
politic, o atare observație întotdeauna confirmată și ilustrată este, fără îndoială, punctul de plecare avantajos oricărei încercări generale de interpretare. Liniile de forță ale celor mai puternice tensiuni sociale dezvoltă mitul Vîrstei de aur, cel al Revoluției salvatoare sau al Complotului malefic. Toate sistemele metodologice cărora am încercat să le definim structurile se alătură direct fenomenelor de criză, cum sînt accelerarea bruscă a procesului evolutiv al istoriei, rupturile brutale din mediul cultural sau social, dezagregarea mecanismelor de solidaritate și de complementaritate
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
normal, să ducă la restrîngerea spațiului social la micile grupuri comunitare, cu toate închise îri ele însele. În același fel, și povestea conspirației, înțeleasă ca realitate politică permanentă, amestecă mereu realul și imaginarul, autenticul, obiectivul și fabulația mitică; visul și complotul ca atare se nasc și se dezvoltă unul din celălalt. În orice caz, această emergență a noilor forme de organizare comunitară, produsă de ceea ce este societatea în ansamblul ei și, de obicei, în contradicție cu aceasta, e una din cele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
paternități refuzate. Speranța în revoluția mesianică este expresia pulsiunilor unei voințe megalomane care modelează lumea după propriile sale modele. Imaginea contradictorie a Orașului, protector sau tentacular, corespunde celei a Mamei, a locului închis și sigur, sau a căpcăunului devorator. Denunțarea complotului eliberează de spaime, de resentimente, de ură... Și, fără îndoială, fiecare dintre aceste porniri poate lua un aspect patologic, poate deveni melancolie regresivă, nevroză de transfer, delir de persecuție sau obsesie paranoică. Ele rărmn totuși niște manifestări insidioase în ceea ce
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
1973). Este evidențiată, fiind legată de memorie, de murdărie, obsesia sîngelui. Acest sînge, scrie Edgar Poe citat de Durand, acest cuvînt suprem, acest cuvînt-rege, atît de misterios, plin de suferință și de pămînt, cu silabele sale grele și înghețate." Omul complotului își golește victimele de sînge sau îl spurcă atingîndu-1. 12. Abatele H. Desportes, Misterul sîngelui la evreii din toate timpurile, prefață de E. Dramont, Paris, 1889. Vezi și André Baron, Societățile secrete și crimele lor, Daragon, Paris, 1906 și Albert
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris, 1973. 16. Vezi Guillaume Bertier de Sauvigny, Un tip de ultraregalist, contele Ferdinand de Bertier și enigma Congregației, Leș Presses continentales, Paris, 1948. 17. Este de-a dreptul curios să constați că în perioada revoluționară, de mai multe ori, complotul masonic a fost denunțat ca foarte periculos pentru instituțiile republicane. Astfel, "Journal des hommes libres" din 18 februarie 1797 denunță inaugurarea unei loji masonice în Laval, pe care o vede drept un refugiu pentru "părinții emigranților, pentru șuanii care s-
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]