7,605 matches
-
de liberul arbitru. Originea studiului motivației este atribuită în egală măsură darwinismului, concepției freudiene asupra motivelor și cercetărilor despre învățare realizate de Thorndike. Influența acestor trei școli de gândire se regăsește și astăzi în studiul motivației, domeniul fiind circumscris științelor comportamentale și sociale. P. Latham unul dintre cei mai cunoscuți "cercetători-practicieni" așa cum se autodefinește publică în anul 2007 lucrarea Work Motivation. History, Theory, Research and Practice. Volumul cuprinde o analiză a evoluției domeniului motivației în muncă, fiind evidențiate direcțiile actuale de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
punând sub semnul întrebării numărul impresionant de aplicații și încercări de testare a modelului: Pentru mine, modelul are o valoare euristică. El furnizează un limbaj pentru a formula întrebări și datorită faptului că acest limbaj a fost împărtășit cu teoriile comportamentale ale alegerii, a format un pod peste care înțelegerea și rezultatele cercetării pot curge în ambele direcții. (Vroom, 1995, p. xviii) Vroom consideră că predicțiile întemeiate pe modelul expectanței sunt diminuate în principal datorită faptului că raționalitatea subiectivă este incompatibilă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Hackman și Oldham, iar meta-analizele realizate au condus la o serie de concluzii privind validitatea modelului (Fried și Ferris, 1987, după Ambrose și Kulik, 1999): 1. caracteristicile postului sunt corelate atât cu rezultatele psihologice, cât și cu rezultatele de natură comportamentală; 2. stările psihologice mediază relația dintre caracteristicile postului și rezultate; 3. intensitatea nevoii de creștere moderează relația dintre caracteristicile postului și rezultate; 4. deși rezultatele susțin multidimensionalitatea caracteristicilor postului, nu există un acord asupra numărului acestora. Kelly (1992) realizează o
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
p. 164). Oamenii au capacitatea de a se auto-organiza, autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern-urile comportamentale și evenimentele din mediu. Mediul în viziunea lui Bandura nu este o entitate monolitică, ci cuprinde trei tipuri de structuri: mediul impus (fizic și socio-structural), mediul selectat (alegerea asocierilor mentale, a activităților și a elementelor înconjurătoare) și mediul construit (prezent
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea, concepția lui Bandura se întemeiază pe mecanismele de reglare a comportamentului. Capacitatea umană de simbolizare permite viziunea comprehensivă asupra mediului, acesta fiind structurat, primind semnificații și fiind integrat în experiența personală: Motivația umană și acțiunea este reglată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obicei disponibile pentru o examinare directă; numai dacă nu se ajunge la concluzia că procesele Învățării au apărut la baza schimbărilor În comportament care pot fi observate. În al patrulea rând, Învățarea se presupune că produce schimbări permanente În capacitatea comportamentală; schimbări În comportamentul cauzat de ușoare modificări reversibile În felul de a fi, motivație sau stări interne (exemplu-setea) nu pot fi gândite ca fiind datorate procesului Învățării. Procesul Învățării este constituit dintr-un un set de procese asociate cu practica
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
ceea ce este specific unei anumite persoane, ceea ce o diferențiază de celelalte persoane, iar pe de altă parte se stabilesc cîm-purile comune sau ariile care sînt cam la fel pentru toate persoanele analizate. În funcție de aceste analize se vor cristaliza două matrici comportamentale distincte: în momentul în care elaborăm un material informativ și în momentul derulării unei conferințe de presă. Materialul informativ va fi realizat astfel încît conținutul său să marșeze mai mult pe trunchiul comun de elemente al oamenilor de presă și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
să pară ca fiind ceva normal, nu ceva forțat sau învățat pe de rost și, bineînțeles, să vină de undeva din interiorul persoanei care răspunde. De aceea se recomandă exersarea acestor răspunsuri, pînă cînd acestea vor fi integrate în firescul comportamental al persoanei care răspunde. Altfel totul va părea un fals, sancționat de mass-media și, în final, de marea masă. 4. Neprevăzutul. Un ultim dezavantaj cu care se poate confrunta o conferință de presă este reprezentat de apariția unor elemente neașteptate
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pe care s-a fondat întreaga modernitate. Conștiință de sine care a dat naștere individului rațional și moralității contractuale care îi este consecința logică. În multiplele fenomene de mimetism, în efectele de modă, fie că e vorba de intelectual, vestimentar, comportamental, este "șeptelul" uman care încearcă să se exprime. Și nu servește la nimic negarea sau denegarea unui astfel de proces. Poate că putem vedea aici, dintr-un punct de vedere teoretic, acest "turnant" care caracterizează, după H.G. Gadamer, gândirea lui
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
tenis, contextul social determinând autocenzura spectatorilor/suporterilor). Orientarea de către un sistem social al acțiunii membrilor săi se face prin a produce - prin chiar modul și structura sa - modele de interpretare și de acțiune variabile structurale, care sunt scheme interpretative și comportamentale, pe baza cărora omul poate să evalueze și să definească: a) obiectul/competiția, în funcție de care urmează a-și orienta acțiunea; b) natura relației cu acțiunea sportiv, ego, actor - obiect (alter ego). Ca orice sistem social acțiunea sportivă are două clase
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
capul aplecat, fața plânsă. Participarea ca sportiv la competiție, ori participarea ca suporter se prelungește prin intermediul emblemelor preluate din sistemul religios, amulete amintiri, care devin sacre, ori cupe profane și diplome, care anunță coduri sociale. Codurile sociale de identificare și comportamentale sunt asociate simbolic cu blazonul echipelor și sportivilor preferați. Există trei suporturi ale relației sportive non-verbale în spațiul de joc: -primul suport amintește despre CORPUL SPORTIV și calitățile fizice și fiziologice ale sale, cu mișcările ca suport privilegiat al circulației
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de coerciție sau de incitare directă a sportivului și a publicului; -grupul latent se poate fragmenta în grupuri restrânse, locale; -costul participării poate să fie nul sau negativ; -o organizație exogenă poate să-și asume sarcina reprezentării grupului latent. Schema comportamentală socială sportivă este excesiv de simplă, se ține cont de: -retribuțiile simbolice, -de riscurile participării și -de absenteism. Pentru înțelegerea nevoii de grupare sportivă, ar trebui să trimitem spre teoria lui Pitagora despre numerele sacre: „fericirea sufletului constă în știința perfecțiunii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
concomitent. Avantajele utilizării mijloacelor audio-vizuale În lecțiile de biologie: transmit noi conținuturi biologice (adevărate bănci de date importante, accesibile, flexibile, de stimulare a curiozității științifice) simulează procese, fenomene, legi biologice complexe, În condițiile În care unele aspecte morfo-structurale, funcționale și comportamentale nu pot fi oferite elevilor În clasă, În laborator dar nici În mediul de viață apropiat școlii ü influențează comportamentul afectiv al elevilor, concentrează atenția și interesul acestora ü propun conținuturi suplimentare (jocuri, curiozități) care solicită gândirea, spiritul de observație
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
la depărtare. Referitor la relația care se stabilește în cadrul grupurilor de vizitatori și a vizitatorilor veniți în mod individual, trei studii realizate în SUA (Hein, 1991; Hilke, 1988; McManus, 1987) au demonstrat importanța interacțiunii sociale în cadrul grupului, au identificat diferențe comportamentale între cele două categorii de public, precum și diferențe legate de parcurgerea spațiilor expoziționale 7. Grupul ca asociere de persoane ce interacționează în mod constant cu alte grupuri reprezintă un element verigă între individ și restul societății. Spațiul muzeului, prin faptul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cultural", pp. 26-37. 24. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998, p. 35. 25. Din punct de vedere metodologic, obiectivele operaționale specifice unor activități didactice sînt desemnate prin verbe comportamentale, activ-participative; referitor la activitățile de pedagogie muzeală, acestea se referă la: transmitere, participare, descoperire, imaginare, creare, exprimare, asociere, experimentare, înțelegere, implicare a educatului în spațiul muzeal. Promovarea conceptului muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale este
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
apelează mai târziu la remedii spirituale, ineficiente sau inadecvate. Adeseori observ oameni care trăiesc în condiții inumane: la periferiile localităților, în canale sau pe străzi și apelează la droguri, în speranța de a șterge nevoile sau suferințele. Drogurile produc tulburări comportamentale, afecțiuni digestive, hipersensibilitate, hiperactivitate sau slăbiciune fizică și psihică. Cei care devin sclavii unor astfel de substanțe nocive, devin dependenți în timp și ajung să comită infracțiuni grave doar pentru a le procura: furt, tâlhărie, calomnie, hărțuire. Cei mai mulți dintre consumatori
Drogurile deformează totul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Florea Albert-Emanuel () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1915]
-
pentru fondurile riscurilor de capital. 3.2.2. Indicatori de evaluare ai politicilor structurale Pentru a releva prioritățile principale ale politicilor structurale, se utilizează trei abordări și anume: -bogăția materială (în principal reprezentată de PIB), -capacitățile și abilitățile funcționale și comportamentale; percepția subiectivă a bogăției. Bogăția materială este una din prioritățile care se poate identifica cel mai ușor, si asta datorită faptului că, în general, aceasta este reprezentată de indicatorul macroeconomic PIB. În situația în care PIB înregistrează o scădere, se
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
ale firmei Structurile firmei Configurarea structurală a firmei poate fi abordată din două perspective: fie considerând firma ca un sistem, această abordare având un caracter mai formal, funcțional, fie considerând firma ca o rețea, aceasta avînd un caracter mai informal, comportamental. Cele două abordări au semnificație din punctul de vedere al evoluției, al dinamicii structurii firmei, al schimbărilor structurale, însă delimitarea structurilor semnificative ale firmei este identică în cazul ambelor perspective, structurile esențiale, interactive ale firmei fiind: -structura financiară, a capitalurilor
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
și evitare raportate în mod curent în studiile clinice despre răspunsurile psihologice la evenimentele stresante. Conform lui Yassen (1995), stresul traumatic secundar poate afecta persoana: • cognitiv (concentrare diminuată, stimă de sine scăzută, imagerie legată de traumă); • emoțional (apatie, depresie, hipersensibilitate); • comportamental (tulburări de somn, răspuns exagerat de tresărire, abuz de alcool sau alte substanțe); • spiritual (furie împotriva lui Dumnezeu, pierdere de semnificație și sens, disperare persistentă); • interpersonal (interes scăzut în intimitate și sex, izolare față de prieteni, lipsă de încredere); •fizic (reacții
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
preferă strategiile ce se arată de altfel a fi cele mai adaptative: burnout-ul activ, căutarea suportului social și instrumental, umorul. Mai puțin folosite sunt strategiile asociate cu un nivel mai ridicat de distres emoțional cum ar fi de exemplu dezangajarea comportamentală. Pe de altă parte, Steed și Bicknell (2001) și-au orientat cercetarea asupra prezenței simptomelor STS la 67 terapeuți australieni ce lucrau cu agresori sexuali. De asemenea, ei au investigat relația dintre intensitatea STS și vechimea în muncă sau numărul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
garanteze evitarea amintirii sau a repetării traumei. Astfel avem bazele pentru o stare posttraumatica distinctă cu simptome similare pentru toți cei care suportă un stresor extern, și care formează bazele diagnosticului de stres posttraumatic așa cum îl știm astăzi. Modelul cognitiv comportamental Un individ implicat într-un eveniment traumatic trebuie să facă față unei experiențe noi și ieșite din comun. Bowlby (1969), într-un cadru psihodinamic, a scris despre nevoia de a controla informația extraordinară primită prin eveniment. Un astfel de control
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de materialul victimei. Burnout-ul este înțeles ca o degradare graduală a persoanei care se simte copleșită și ineficientă la muncă. Într-un inventar al cercetărilor empirice în domeniu, Kahill (1998) a identificat cinci categorii ale simptomatologiei în burnout: fizic, emoțional, comportamental, interpersonal, legat de muncă. Simptomele fizice includ oboseală, tulburări de somn, probleme somatice, tulburări gastrointestinale și vulnerabilitate la răceli și gripă. Simptomele emoționale sunt iritabilitate, anxietate, depresie și vină. Simptomele comportamentale: agresivitate, insensibilitate, pesimism și abuz de substanțe. Dificultăți interpersonale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
identificat cinci categorii ale simptomatologiei în burnout: fizic, emoțional, comportamental, interpersonal, legat de muncă. Simptomele fizice includ oboseală, tulburări de somn, probleme somatice, tulburări gastrointestinale și vulnerabilitate la răceli și gripă. Simptomele emoționale sunt iritabilitate, anxietate, depresie și vină. Simptomele comportamentale: agresivitate, insensibilitate, pesimism și abuz de substanțe. Dificultăți interpersonale: incapacitatea de a se concentra asupra comunicării, retragerea dintre ceilalți, dezumanizarea, interacțiuni robotizate. Simptome la locul de muncă: absenteism, întârzieri, abuzarea de pauze și demisie. Modele teoretice Bradley lansează conceptul pentru
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de discutat, vom obține constant diferențe interindividuale în reacția persoanelor față de același context. Oamenii au personalități diferite și se vor plasa diferit față de situațiile pe care le întâlnesc. Doi factori esențiali în marcarea acestor diferențe sunt locul controlului și modelul comportamental A sau B (Rees & Cooper, 1992). Locul controlului se referă la măsura în care o persoană consideră că are control asupra unei situații date. Cei care au un loc al controlului intern se simt stăpâni asupra propriilor acțiuni și asupra
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
controlul intern resimțit și percepția stresului. Persoanele care simt că pot influența ceea ce li se întâmplă, că evenimentele importante pentru ei sunt sub controlul lor, se percep ca fiind mai puțin stresate. A doua însușire specifică persoanelor stresate este modelul comportamental de tip A. Acesta se referă la un stil general de comportament, asociat stereotipului de om de acțiune dinamic și de succes. Această tipologie pare a fi un predictor important al patologiilor coronariene și a altor tulburări legate de stres
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]