3,315 matches
-
la tribuna Senatului declara: „Atunci când 300.000 de baionete se află pe teritoriul nostru, și oricare ar fi răspunderea materială ce va rezulta din votul D-voastră, eu resping cu toate puterile răspunderea morală a unui act făcut În asemenea condițiuni, și oricât de slab ar fi glasul meu, sunt sigur că În aceste priviri el va răzbate dintr-un unghi al țării În altul”. A văzut În discursul regelui un „lung țipăt de disperare prin care se zicea țărei că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să conteste capacitatea succesorală a străinilor deoarece ”nu s-a găsit nici o legislație care să fi Încercat măcar, de a contesta capacitatea succesorală a străinilor”. Carp aducea ca exemplu cazul Angliei unde, de la 1870 „orice străin poate poseda.....cu singura condițiune să nu aparție unei țări care e În dușmănie cu Anglia”. Nici legislațiunea din Suedia care Împiedica pe străini de a poseda, nu a putut să legifereze contra capacitații succesorale a străinilor; ci a zis: „ai dreptul de a moșteni
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
spera că, căutările și exploatările miniere vor lua, cu Încetul, avântul pe care-l dorim și pe care Îl putem cu siguranță aștepta... Se vorbește Întruna de crearea și Încurajarea unei industrii naționale dar.... puțini Își dau seama de adevăratele condițiuni În care ea poate prospera. Trei sunt factorii fără de care progresul nu trece din câmpul steril al aspirațiunilor În câmpul fertil al realizărilor: materia primă abundentă, combustibilul, și forța motrice ieftină (mașini și lucrători perfecționați)”. Carp a prezentat greutățile pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe țărani În posibilitatea de a contribui la exploatarea minei care se află sub terenul lor”. În redactarea legii Carp a ținut seama de principiile incluse În codul civil, aducând ca argumente „dăm proprietarului suprafeței toate drepturile cu o singură condițiune, ca societatea să aibă garanția că, dându-i lui acest drept, mina va putea fi exploatată; și am refuzat de a recunoaște proprietarului un drept absolut al cărui rezultat n-ar fi fost nici mai mult, nici mai puțin decât
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dinamic din întreg spațiul românesc”105. Anii Primului Război Mondial și-au lăsat și aici amprenta căci „universitatea și azi încă duce o grea luptă de existență, că și azi încă n-a reușit să dezvolte o activitate prielnică în condițiuni normale”. După cum precizează Ion I. Nistor și după cum s- a arătat mai sus, studiile universitare i-au croit drumul lui Nectarie spre funcțiile pe care le va deține la Universitatea din Cernăuți. Mai întâi, ca bibliotecar. O bună parte a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
din cele mai bune drame românești. Vlaicu-vodă analizează cu o maturitate tehnică desăvârșită arta de guvernare a unui domn. Eroul nu este numai un om de voință și un fin diplomat ci și un voievod român, pus adică în niște condițiuni politice tragice, în care e nevoie de simulație și mai ales de răbdare și de înfrînare a mândriei. Vlai-cu-vodă este, prin mama sa vitregă Clara, vasalul regelui Ludovic. Domnul ar rupe jugul, dar sora și cumnatul său sunt ostateci la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru asigurarea unui modul experimental adecvat scopului propus (crearea noii varietăți de crap) s-au reamenajat bazinele în care avea loc reproducerea naturaldirijată a crapului, construindu-se și trei bazine cu adâncimea de 2,5-3 m., pentru iernarea în bune condițiuni a materialului experimental. In ceea ce privește metodele de lucru utilizate, menționăm: s-a utilizat inițial metoda selecției masale multianuale a crapului de Podu Iloaiei cu înveliș redus de solzi, activitate care nu a dat rezultatele scontate; 172 s-a procedat
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi, aci în Clevetici, scopul și rezultatul sunt identice. Clevetici este un "liberal ultra, jurnalist constituționalist", un "mare patriot", el vrea "consacrarea aptului de la 5 la 24 ghenar", "respectul convențiunii cu condițiune de a fi schimbată în totul" (am subliniat fraza aceasta, pentru că e strămoașa 1 Teatru, I, p. 27. celebrei fraze a lui Farfuride: "Să se revizuiască ă conștiința î, dar să nu se schimbe" etc.), "sufragiul universal", "libertatea absolută", "egalitatea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
idei ori lucruri 1 Scrieri literare și istorice, II, p. 320, 330, 370, 405. ăIbrăileanu citează și trimite la ediția în trei volume, Buc., Socec. Trimiterile de mai sus se referă la studiile: Dicționarul limbei romane, 1871, Prandiu academicu, 1871, Condițiunile unei bune traduceri (raport cu prilejul traducerii comentariilor lui Iuliu Cezar), 1873, și Reviziunea Dicționarului Academiei, 1877.î 2 Ibidem, p. 343. ăTot dicționarul academic, 1872.î 3 Scrieri literare și istorice, I, p. 364, II, p. 397. ăArticolele Psaltirea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru zilele viitoare. Această faptă nedreaptă și păgubitoare pentru viitorul neamului își avea resortul în miopia sa politică și nebunia de a se considera un trimis al Cerului, credea că prin dispariția sa, se pierde neamul românesc. A murit în condițiuni rușinoase pentru istoria noastră, vândut de proprii lui colaboratori și de regele pe care el l-a servit, distant, fără să aibă convingerea unei judecăți drepte și dincolo de mormânt, pentru uciderea tineretului legionar, suflete neprihănite. A stat doi ani în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru idealul clasic, dar și pentru poezia romantică, întrezărirea chiar a unor concepte moderne. Se demonstrează că Maiorescu era adeptul unei estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În Condițiunea ideală a poeziei comentatorul descoperă la Maiorescu certe afinități cu estetica modernă a lui E. A. Poe, în urma unui minuțios studiu comparat stabilind câteva similitudini aproape surprinzătoare: ideea incompatibilității structurale dintre artă și știință, izvorul poeziei - filosofia germană, preocuparea pentru sugestivitatea
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
un corp conservator și ponderator între Tron și Adunare. Pentru a răspunde la acest scop, trebuie ca atât alegătorii cât și aleșii să aibă o avere teritorială însemnată și un număr oarecare de senatori trebuie să fie numiți, cu anume condițiuni de admisibilitate, direct de către domn. Acest drept îl au și suveranii din Englitera, care este țara cea mai constituțională. Pentru aceste cuvinte vă propunem, domnilor, următoarele modificațiuni la secțiunea II-a din Constituțiune, care tratează despre Senat: «Articolul 68. Membrii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Liviu Maiorescu, eu propusei atunci un rămășag, afirmând cu [deplină] certitudine că nu este nici o galimatie pe fața pământului, în proză sau în versuri, pe care Convorbirile literare să nu se grăbească a le primi în sânul lor, cu singura condițiune esențială ca să nu cuprindă nimic românesc. Drept probă luai condeiul și improvizai pe loc următoarea frivolitate rimată: eu și ea (Din Gablitz) Ca o liră fără sunet, Ca un fulger fără tunet, Ca un râu fără murmur, Ca o pasere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără nici o perspectivă decât profesiunea artei mele, forțat să lucrez ca om, dator să perseverez ca artist, am obținut dreptul de a juca în Tea trul cel Mare, în limitele regulamentului promulgat de minister și aprobat de domnitor. În aceste condițiuni, lipsit de mijloace suficiente, pe lângă 85. Afișul este reprodus după TRC., an. IX, nr. 891, 11/23 februarie 1871, p. 3. Spectacolul acesta, în limba franceză - și altele asemănătoare - au fost organizate de diletanți din înalta societate ,,în profitul țăranilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
metaluri prețioase și monete de aur și argint. 6) În fine a face avansuri în compt curent sau pe termene scurte pe depu neri de efecte publice naționale, scrisuri funciare sau alte valori garantate de stat, în marginile și după condițiunile ce se vor fixa etc. Banca va face și serviciul de casier al statului fără vreo indemnizație. Banca va putea emite bilete la purtător garantate prin numerar în cantitate de o treime. Biletele emise nu vor putea fi mai mici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziua inaugurării, fixată de mai multe ori, fusese întotdeauna amânată. În public circulau mai multe versiuni: ba că guvernul nu îndrăznea să se împotrivească Turciei, care se opune categoric, ba că aliajul din care era turnat blocul nu era în condițiunile contractului, ba că Austro-Ungaria a opus un veto la sărbătorirea eroului care cucerise Transilvania. Nimic pozitiv nu se știa, dar versiunile se succedau. O mână nevăzută opera tineretul, era mâna partidului liberal. Tineretul universitar n-a putut fi atras în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot sfinția sa avea dreptate. Cu alegerea de la Colegiul al 2-lea a început teroarea în București, teroare care a culminat apoi în alegerea de la Colegiul al 3-lea. Alegerile Colegiului al doilea trebuiau să se facă cu totul în alte condițiuni de libertate, fiindcă guvernului îi trebuia o revanșă strălucită. Dar revanșa nu putea fi luată decât cu mari presiuni și cu o extraordinară violență, fiindcă spiritul liberal era atât de puternic, încât pătrunsese chiar în rândurile partidului conservator de la cârmă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
printre altele fiind acuzat de faptul că a luat „el însuși“ 1645 de lei din paragraful milelor al anului 1873 cu ordonanța nr. 21 din aprilie 1874, „pentru a-i da d-lor Slavici și Eminescu, acestuia din urmă «cu condițiune de a-i înapoia»“ (TEL., an. VI, 21 iulie 1875, p. 4) etc., acuzațiile fiind susținute de argumente con vingătoare numai în ceea ce privește acțiunea de „influențare“ a alegerilor. Pe lista inițială figurau însă nouă acuzați, Constantin Bacalbașa omițându-l pe Nicolae
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
315 ulterior. Brătianu - care venise însoțit de ministrul de Război, colonelul Slăniceanu - s-a purtat cu demnitate și nu a tranzacționat nici o clipă asupra integrității teritoriului național românesc; la amenințările cancelarului țarist, prințul Gorceakov: „România tre buie să permită fără condițiuni trecerea trupelor ruse pe teritoriul său; altfel Rusia se va raporta la tratatele după care Moldova și Valahia fac parte integrantă din teritoriul turcesc și va înainta fără nici o considerațiune“, el a răspuns cu fermitate că „oastea română se va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dezastru: armata centrală rusească, care era armata principală, ar fi fost nimicită. În fața acestei catastrofe, țarul Alexandru adresează prințului Carol telegrama istorică prin care-i cere să alerge în ajutorul cauzei creștinătății, ori pe unde ar voi și în orice condițiuni.112 Colonelul Gheorghe Manu, care comanda una din divizii în apropiere de Zimnicea, primind ordinul ca să treacă Dunărea, ordin venit de la cartierul general rusesc, a refuzat să se execute, declarând, cu bună dreptate, că fiind ofițer român, nu poate primi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carol, prin intermediul cancelarului Gorceakov că „nu dorește deloc cooperarea României peste Dunăre“, iar șeful guvernului rus ținea să adauge că dacă autoritățile române ar intenționa să întreprindă o asemenea acțiune, „cu cheltuiala și riscul lor“ o pot face numai cu „condițiunea absolută a unității comandei superioare care să rămână în mâinile generalisimului armatei imperiale“, conchizând cu tradiționala aroganță: „Rusia n are trebuință de ajutorul armatei române. Forțele pe care ea le-a pus în mișcare spre a lupta contra Turciei sunt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cetății Nicopole. Au luat parte la luptă bateriile românești de la Islaz.95 C.A. Rosetti, care primise demnitatea de primar al Capitalei numai spre a primi pe țarul Rusiei, își dă demisia din această demnitate. Războiul începe peste Dunăre în condițiuni nenorocite pentru turci; din cauza aceasta și fiindcă n-a știut apăra Dunărea - pe care rușii au trecut-o fără mai nici o pierdere - Abdul Kerim-pașa este înlocuit la comanda supremă cu Mehemet Ali. Mehemet Ali se distinsese în luptele contra sârbilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spre Dunăre, rușii sunt amenințați de a fi aruncați în apele acestui fluviu. Întreaga armată rusă este amenințată cu un dezastru. Atunci împăratul Alexandru trimite cunoscuta telegramă plină de accentul deznădejdii: „Cauza creștinătății fiind în primejdie, treceți Dunărea în ce condițiuni vreți, dar treceți cât mai grabnic“.97 Telegrama era trimisă generalului Manu, care declară că nu se poate mișca decât dacă va primi ordinul de la guvernul român.98 Această atitudine foarte corectă atrase generalului Manu înlocuirea. Rușii au cerut cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precis. După oarecare dezbatere, În unanimitate, fără nici o abținere, s-a hotărât să se aducă la cunoștință muzeografului E.D. - Suceava descoperirea obiectului, ca să se știe: și totodată să ne dea adresa păgubașului... Obiectul va fi pus la păstrare În bune condițiuni. Zilele treceau și răspunsul zăbovea - motivat. Ne-am dat cu părerea că distinșii oaspeți ieșeni vor repeta investigațiile pe urmele lui I. Creangă și Gh. Trăsnea - fost angajat ca dascăl de către băneasa Anastasia Cichirdik - În 1854, pe seama bisericii Începute a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
asemene și noi, vă dorim la toți multă sănătate și un an plin de mulțumiri. Am căutat, În anii care au trecut, să creez ceva, pe linia frumosului, În care, fără să vreau, am pus și frânturi din sufletul meu. Condițiunile au fost acele, pe care le-a găsit imperativele destinului. Dacă am făcut ceva, doresc să cred că originalitatea a rămas pură. Pură, ca și modestia mea de totdeauna. Cu, Încă odată urări distinse și bune, de sănătate, la mulți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]