3,668 matches
-
în bună măsură chiar elevii, ca efect al programului de disciplină care funcționează în sala de clasă) și temperatura (care trebuie să se încadreze între parametrii standard indiferent de anotimp). Probleme legate de elevi: unul dintre factorii frecvenți ai situațiilor conflictuale în sala de clasă îl constituie elevii. Astfel: ▪ Presiunile din partea colegilor. Presiunea exercitată de colegi poate juca un rol pozitiv (prin interacțiunile pe care le presupune ajută la socializarea rapidă și adecvată a elevilor), dar poate juca la fel de bine și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
unele aflate la limita legalității) constituie un mediu favorabil pentru izbucnirea conflictelor în sala de clasă. Un mediu familial ostil, care neglijează nevoia de hrană și de somn (nevoia de odihnă, în general) a elevului, devine premisa unor posibile stări conflictuale, din cauza unei munci intelectuale de slabă calitate și a unei dispoziții ușor iritabile. Nivelul stimulilor din mediul școlar diferă semnificativ de acela din mediul extrașcolar, acolo unde clipurile, reclamele, filmele horror, muzica heavy etc. creează deprinderi pentru intensități, dinamici și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în acele situații care să le arate că este mult mai profitabil pentru ei să respecte standardele comportamentale acceptate de profesor, chiar și pentru că acestea sunt considerate dezirabile de către comunitatea în cadrul căreia trăiesc. Capitolul 7 Modele de prevenire a situațiilor conflictuale Inerența unor factori care determină comportamente indezirabile la elevi impune prezența unui mecanism managerial în doi timpi: prevenirea (ca proces continuu) și soluționarea pe diverse căi a conflictului care n-a putut fi prevenit. Acest mecanism se numește disciplină și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
face acesta dacă asemenea probleme apar125. În educație există aproape o axiomă care susține că este mult mai ușor să previi un conflict decât să-l dezamorsezi ulterior. De aceea se acordă o mare atenție tehnicilor de prevenire a situațiilor conflictuale în sala de clasă. Kenneth Moore sistematizează mai multe astfel de tehnici, pe care le redăm în continuare: MODELUL CANTER: Marlene și Lee Canter sfătuiesc profesorii să se manifeste pozitiv. Un profesor pozitiv este acela care comunică elevilor clar și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să le facă pentru a controla o clasă în mod eficient. Acestea presupun: aranjarea sălii de clasă în așa fel încât să faciliteze învățarea și mișcarea; discuțiile cu părinții (la începutul semestrului) pentru a le câștiga sprijinul; cunoașterea naturii situațiilor conflictuale din sala de clasă, atunci când acestea există, pentru a putea răspunde în mod adecvat și prompt; impunerea regulilor generale (care cuprind tipurile de comportamente așteptate de către profesor din partea elevilor). Aceste reguli trebuie să fie simple și clare, să fie afișate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
urmează regulile atâta timp cât dezechilibrul puterii funcționează împotriva lor. Profesorul care adoptă un program pozitiv de disciplină îi poate ține pe linia de plutire doar dacă îi urmărește din scurt; orice slăbire a controlului le va da ocazia să provoace stări conflictuale. Dacă acești elevi își doresc un lucru, de cele mai multe ori și-l iau fără niciun scrupul, arătând prea puțină grijă pentru sentimentele celorlalți. Ei caută să-și extindă puterea, iar instrumentele cele mai banale (creioane, rigle, foarfeci etc.) devin adevărate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevul, anterioare incidentului aflat în discuție; subliniază nevoia de sinceritate; subliniază posibilele consecințe ale comportamentului său, dar fără a face referire la o posibilă pedeapsă; abordează problema conduitei viitoare a elevului. Capitolul 10 Strategii și tehnici de rezolvare a situațiilor conflictuale în sala de clasă Sala de clasă trebuie abordată astăzi ca un spațiu de confruntare, unde nu întotdeauna profesorul beneficiază de o poziție privilegiată. De multe ori sursele confruntării se află în exterior (frustrări sociale, probleme familiale etc.), dar acest
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
că, venită din partea lui, cererea este rezonabilă, dar venită și din partea altor colegi care ar putea invoca precedentul creat, ea își pierde acest caracter, devenind nerezonabilă. Saunders notează că și acest tip de strategii este nesatisfăcător, pentru că nu rezolvă situația conflictuală. • Strategiile de confruntare includ: strategiile de putere și strategiile de negociere. Un profesor recurge la strategii de putere când aplică metoda divide et impera (efectul ar fi fragmentarea situației conflictuale sau a masivității grupului de elevi angajați în conflict): recurge
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acest tip de strategii este nesatisfăcător, pentru că nu rezolvă situația conflictuală. • Strategiile de confruntare includ: strategiile de putere și strategiile de negociere. Un profesor recurge la strategii de putere când aplică metoda divide et impera (efectul ar fi fragmentarea situației conflictuale sau a masivității grupului de elevi angajați în conflict): recurge la procedee axate pe principiul pseudo-puterii, adică proferând amenințări pe care știe că nu le va traduce în practică; manipulează recompense; face apel la tradiția școlii: Nu așa se procedează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe principiul pseudo-puterii, adică proferând amenințări pe care știe că nu le va traduce în practică; manipulează recompense; face apel la tradiția școlii: Nu așa se procedează în școala noastră. • Strategiile de negociere se pot aplica doar când deznodământul situației conflictuale nu pare a fi iminent, iar "actorii" par dispuși să accepte o soluție rațională. În acest sens, Saunders amintește trei procedee: compromisul, apelul la afiliere și pseudo-compromisul. Compromisul reclamă o atenție sporită din partea profesorului, deoarece poate constitui un precedent la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o poate resimți elevul, dacă nu a înțeles între timp că pretențiile lui sunt absurde sau exagerate. În același context cu Saunders, C. Watkins și H. Wagner 152 sugerează câteva exigențe a căror respectare poate contribui la detensionarea unei situații conflictuale: • evită confruntarea cu elevii în fața clasei, deoarece poziția lor poate câștiga noi aderenți; • întreabă elevul dacă disputa este atât de importantă pentru el încât să merite o asemenea escaladare; • evită amenințările de orice fel, mai ales acelea care pot fi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o asemenea escaladare; • evită amenințările de orice fel, mai ales acelea care pot fi percepute ca amenințări fizice; • caută acea alternativă care să dea câștig de cauză amândurora; • încurajează elevul să spună cât mai multe despre percepția sa asupra stării conflictuale; • explică în mod limpede propria percepție asupra stării conflictuale respective. În același context se înscriu și sugestiile Laurei Rose153: • stabilește relații și încurajează relațiile dintre elevi; • tratează fiecare elev cu respect; • stabilește o atmosferă de concentrare în sala de clasă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ales acelea care pot fi percepute ca amenințări fizice; • caută acea alternativă care să dea câștig de cauză amândurora; • încurajează elevul să spună cât mai multe despre percepția sa asupra stării conflictuale; • explică în mod limpede propria percepție asupra stării conflictuale respective. În același context se înscriu și sugestiile Laurei Rose153: • stabilește relații și încurajează relațiile dintre elevi; • tratează fiecare elev cu respect; • stabilește o atmosferă de concentrare în sala de clasă; • acționează în vederea afilierii și maturizării fiecărui elev; • elaborează planuri
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ca remediu, nu are efecte pozitive decât în mod circumstanțial și pe termen scurt. În schimb, de cele mai multe ori, produce reacții emoționale negative cu efecte pe termen lung: anxietate, frustrare, deteriorarea relațiilor profesor elev. De aceea, a anticipa o situație conflictuală și a interveni înainte ca ea să devină explozivă fapt ce ar impune recursul la arsenalul pedepselor trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice profesor. Evident, pedepsele nu trebuie să încalce reglementările legale în vigoare și nici tradiția școlii, deși
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
necesară izolarea, ar fi bine ca aceasta să fie pusă în practică în sala de clasă. Louis Cohen și Lawrence Manion au realizat o trecere în revistă a pedepselor uzuale întărite de tradiția școlară și care sunt recomandabile în situații conflictuale: A ține un elev pentru o discuție de câteva minute după ce restul clasei a plecat, astfel încât să piardă un autobuz (nu este cazul pentru elevii navetiști) sau să fie așteptat de prieteni; • A ține un elev la școală după program
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
represivă, inadecvată învățării; în plus, amintește Kasambira, sfârșește prin minimalizarea pedepsei ca instrument: Uneori ea cauzează minciună, înșelătorie, absențe nemotivate, comportamente de rebel; de aceea, instrumentul pedeapsei ar trebui ținut în rezervă și ar trebui utilizat numai atunci când apar situații conflictuale grave 173. Pedepsele nu trebuie să constituie un instrument banal din arsenalul managementului clasei; profesorul care pedepsește fără discernământ, prea repede și prea des va fi descoperit în situații care realmente presupun recursul la pedeapsă (între timp, utilizată prost și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
da naștere unui efect pozitiv mult mai important decât pedeapsa în sine. Ele denotă coerența și consecvența profesorului (care s-a dovedit sistematic în aplicarea pedepselor), fermitatea lui, dar și capacitatea de a lua decizii rapide și radicale în situații conflictuale. Cum aminteam mai înainte, dacă profesorul a stabilit împreună cu clasa un set minimal de reguli, atunci aplicarea pedepsei nu va trezi reacții afective negative și nici nu va implica emoțional întreaga clasă. Efectul pedepsei depinde și de relația pe care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
întâi amenințarea recurgerii la pedeapsa respectivă, deoarece aceasta i-ar oferi prilejul renunțării la comportamentul inadecvat. • Durata și asprimea pedepsei trebuie să fie în relație directă cu gradul de neplăcere pe care îl va produce, dar și cu gravitatea situației conflictuale create de elev. • Pedeapsa ar trebui însoțită de o discuție asupra circumstanțelor și asupra regulilor care au fost încălcate, centrând-o mai mult pe ceea ce vinovatul ar trebui să facă (decât pe ceea ce n-ar trebui), ca și pe consecințele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pot fi înlocuite cu altele; ele nu reprezintă singura modalitate de a conduce o societate, deși, datorită școlii, pare a fi cea mai adecvată acestui scop. Dilema "fie pedepsești, fie permiți", deși pare desprinsă dintr-un algoritm al administrării situațiilor conflictuale, nu se dovedește nici eficientă (pe termen mediu și lung chia trezește resentimente) și nici unica modalitate de a interveni în situații de criză. Beneficiul obținut prin recursul la pedepse și recompense nu se menține decât pe termen scurt, topindu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
la declanșarea acestora. În urma unor studii realizate de specialiștii în domeniu și a analizei declarațiilor elevilor din diferite școli, așa-zișii “elevi-problemă” sunt aceia care au dificultăți în comunicarea cu părinții, aceia care provin din familiile în care predomină climatul conflictual sau copiii ai căror părinți muncesc în străinătate. În aceste condiții, învățământul românesc se pregătește să devină o instituție a delincvenței juvenile: profesorii par să fie încă prinși pe picior greșit de noile realități; părinții - neputincioși sau ignoranți ai faptelor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
multe ori brutal, în presa scrisă și televizuală sau, mai puțin brutal, în cea radiofonică, pe parcursul evenimentelor de campanie. Aici, susținerea unei anumite ideologii sau a unei persoane - candidat determină, inevitabil aproape, contexte discursive în care producerea discursului de tip conflictual înlesnește formulări „extremiste”, aparent ireconciliabile cu discursul public civilizat. Se intră într-un „bulgăre discursiv”, la nivelul unei întregi societăți, care antrenează vorbitori dintre cei mai surprinzători în planul „emanațiilor” discursive. Normativitatea lingvistică și comportamentală sau atitudinală sunt transgresate sistematic
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de un cunoscut text al semioticianului Umberto Eco, și anume: „gândirea slabă vs limitele interpretării”. Aici, autorul combate unele teorii care susțin că nu există fapte, ci doar interpretări, spunând că „desigur, orice faptă dă naștere la interpretări diferite și conflictuale”, dar că, în același timp, „o curioasă calitate a faptelor este că se dovedesc rezistente la interpretările pe care nu le legitimează”. Vremurile dezordonate în care îndrăznim să ne sistematizăm reflecțiile, de la un moment la altul, ne îngăduie verificarea adevărului
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
inedită a textului Legii bugetului (II) Bugetul unei țări e o construcție impresionantă. Textul său propriu-zis este acompaniat de zeci de structuri paratextuale, anexe, tabele, grafice, titluri, subtitluri. Un volum imens de muncă și materie cenușie care produce interpretări multiple, conflictuale, adesea, izvorâte din interese care ar trebui să fie, totuși, convergente. Și, într-un final, chiar devin convergente, confirmând, verificând un alt postulat guénonian conform căruia ”veritabila unitate nu este uniformitatea unor ființe lipsite de orice calități proprii”. Mai mult
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
respectului regulilor democrației și ale statului de drept. Adevărul poate fi slujit cu eficiență atunci când nimeni nu pretinde că este deținătorul lui absolut, atunci când, politicieni și jurnaliști, dialoghează cu bună-credință, pentru promovarea interesului public. Nu cred că servește nimănui abordarea conflictuală a relațiilor politicului cu mediile de informare, la fel cum ea nu servește interesul legitim al cetățeanului, acela de a avea acces la informație fiabilă și de calitate. Refugiul în senzațional, în subiecte facile și fără mare relevanță, al multor
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Valul de proteste și greve subliniază neputința guvernanților, unde nu văd nici o capacitate, decât politruci la ciolan, de a chibzui, cântări și împărți rezultatul muncii unui neam ajuns la sapă de lemn ! Vinovați: 1. Traian Băsescu. Președintele, nu omul politic conflictual și nestatornic; nu ambițiosul peste măsură, nu... omul ! Președintele care „face”, guvernul trage (ce de scandaluri...!), poporul... rage ! Adică strigă și tot... înjură că nu trăiește bine ! cum i-a promis candidatul. Președintele care s-a tot răfuit cu ceilalți
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]