3,867 matches
-
formare continuă, chiar în această perspectivă a creativității. Adaptarea înseamnă deschidere, gândire flexibilă, conștientizarea necesității imperioase de „a face față” noilor situații lansate de societatea în care trăim și pentru care trebuie să ne educăm proprii elevi și copii. Principalele conotații ale sintagmei „reforma educației” pot fi sintetizate astfel în următoarele direcții ale procesului de învățământ: descongestionare, flexibilizare, descentralizare, adaptare curriculară, diferențiere, promovare, valorizare, parteneriat. Multe din direcțiile precizate mai sus caracterizează sistemul actual de educație dar, cred că ar trebui
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
prestigiului și controlului asupra celorlalți prin intermediul banilor, nu îi face pe subiecți să se mai simtă bine. Ei nu găsesc o sursă de plăcere în faptul că îi pot controla pe ceilalți prin intermediul banilor, pentru ei acest lucru are o conotație negativă. Puterea și prestigiul cumpărat cu bani are conotații negative pentru toți angajații români, deoarece este considerată o caracteristică a clasei politice corupte, oamenii adunând multe frustrări la acest capitol, simțindu-se deseori folosiți, manipulați. Prin urmare nu vor găsi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
face pe subiecți să se mai simtă bine. Ei nu găsesc o sursă de plăcere în faptul că îi pot controla pe ceilalți prin intermediul banilor, pentru ei acest lucru are o conotație negativă. Puterea și prestigiul cumpărat cu bani are conotații negative pentru toți angajații români, deoarece este considerată o caracteristică a clasei politice corupte, oamenii adunând multe frustrări la acest capitol, simțindu-se deseori folosiți, manipulați. Prin urmare nu vor găsi în puterea cumpărată cu bani o cale de a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
să simțim la tot pasul zbuciumul căutărilor autoarei, trăirea și gîndirea personală a acestora. Prof.dr. Petre Dumitrescu CAPITOLUL I. CRIZA LUMII MODERNE DIN PERSPECTIVA VALORILOR MEDIEVALE I.1. Conceptul de criză În conștiința comună și nu numai, termenul “criză” are conotații negative; el este asociat cu dezordinea cu descompunerea și nu de puține ori deznodămîntul stării pe care o desemnează este gîndit ca fiind unul inevitabil apocaliptic. Demersul nostru însă nu sa orientat către acest înțeles și nu pe acesta a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
degenerînd în tradiționalism; acesta incită la reacții și acțiuni antitradiționale care deviază mentalitățile spre un nou model, cel modern care la rîndul lui, prin extindere și fixare sfârșește prin a deveni unul tadițional. Termenul de tradiție are în fond o conotație pozitivă, căci desemnează ansamblul obiceiurilor, concepțiilor și credințelor închegate într-o comunitate care-și poate păstra această calitate doar păstîndu-și tradițiile. A existat și există,, neîndoielnic și emblematic o tradiție în toate epocile și spațiile culturale. Tradiția naște însă periodic
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
interdum alios errare circa ea quae se perfectissime scire arbitrantur, ita ego ut fallar quoties duo et tria simul addo.”) 4) Finalmente, înșelătoria divină este o veritabilă înșelătorie ca și minciuna sau ficțiunea și nu un exercițiu de putere fără conotație morală. Textul lui Descartes subliniază în mai multe rînduri faptul că este vorba despre o veritabilă înșelătorie: «Fallat me quisquis potest» «aliquem Deum...deceptorem...»... «me 94 deludat»58) Acesta este motivul pentru care înșelătoria, ca și minciuna, poate-la Suarezsau ar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și simboluri biblice din Vechiul și Noul Testament. Întâlnim în secolele I și al II‑lea reprezentări cum ar fi: arca lui Noe, Daniel în groapa cu lei, Iona în pântece‑ le
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă termenul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în căutarea unor noi căi de exprimare. Frații Annibale și Augustino Carracci din Bologna au încercat să reînno
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
depășesc ceea ce se sugerează cu ajutorul evidenței vizuale a operei de artă. De exemplu, atunci când istoricul de artă Hans Sendlmayr vorbea despre „pierderea centrului”, într-o celebră diatribă vizând civilizația modernă, el nu se referea la compoziție. Termenii noștri posedă profunde conotații filosofice, mistice și sociale, neîndoielnic legate de interpretarea globală a operei de artă. Chiar și așa însă am rezistat tentației de a împinge căutarea semnificației dincolo de evidența nemijlocită accesibilă ochiului. Am folosit simboluri numai în măsura în care configurațiile le evidențiau prin comportamentul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este cilindrică - de exemplu, holul interior al unui baptisteriu -, centrul său devine de maximă importanță. Acest lucru este valabil și pentru camerele pătrate în care egalitatea axelor excentrice susține centricitatea. O cameră dreptunghiulară va accentua excentricitatea, având într-un fel conotațiile unui coridor. Asta va face ca o masă să pară mai lungă sau mai scurtă, în funcție de felul în care este plasată (figura 32). Ea va mai da mesei impresia fie de conformare la fluxul acțiunii din cameră, fie de acționare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de forțe vizuale care stabilesc un centru de echilibru și se organizează în jurul acestuia. În aceasta și constă centricitatea în spațiul gol care poate fi sau nu susținută de structura compoziției. Atunci când centricitatea este susținută, ea se face purtătoarea tuturor conotațiilor simbolice care îi dau o semnificație psihologică. Când ea este însă sfidată, prezența sa perceptivă, de neeradicat, dă sfidării un înțeles. Numai atunci când centrul este potențial acolo, negarea sa devine o afirmație artistică. Goliciunea și omogenitatea, ca înfățișări pozitive ale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
un înțeles. Numai atunci când centrul este potențial acolo, negarea sa devine o afirmație artistică. Goliciunea și omogenitatea, ca înfățișări pozitive ale unei stări de ființare dorite sau nedorite, devin accentuate și puternice atunci când un punct de convergență este potențial accesibil. Conotațiile psihologice ale plutirii în neant, într-un spațiu în care nici un loc nu diferă de celălalt, își exercită din punct de vedere artistic beatitudinea sau teroarea atunci când punctul de ancorare este desființat în mod intenționat. Un pătrat de Munch Un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
bărbiile prea mici și așa mai departe dezvăluie prin exagerare funcția expresivă a vectorilor spațiali. În ciuda săgeților și a răsucirilor sale vectoriale, chipul este totuși destul de limitat în ceea ce privește mobilitatea musculară. În acest sens, mâna deține superioritatea dansatorului. Deși îi lipsesc conotațiile fizionomice ale feței - referitor la privire, strâmbături și zâmbet -, jocul foarte diferențiat al degetelor poate genera o bogată pantomimă. De asemenea, în comparație cu mișcarea corpului în ansamblu, mâinile sunt mai puțin dependente de atracția gravitațională. Știm că mâinile pot să cadă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
clasă un climat deschis, permisiv, care permite colaborarea și participarea. Cerințele multiple pe care le implică reforma învățământului conduc la exigențe ridicate față de elevii și cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Rolurile elevului și cel al profesorului se multiplică căpătând noi conotații, implicând profesionalism, competență și cunoaștere. Schimbarea rolurilor conduce la necesitatea schimbării educației acestora pentrua putea răspunde provocărilor societății cunoașterii. II.6.1. Formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar - modalitate de dezvoltare a competențelor Formarea inițială a cadrelor didactice
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
unei limite greu accesibile și, în mod paradoxal, ea devine astfel o modalitate supremă de afirmare a limitei, strădania de a o atinge, și nu de a o contesta. Depășirea ca transgresare a limitelor nu avea la greci nimic din conotațiile eroice pe care noi ne-am obișnuit să i le atribuim în modernitate. Dimpotrivă, în varianta aceasta, depășirea termina prin a întâlni variantele proaste ale lui „dincolo“. Depășirea limitelor unui corp obișnuit echivala cu pierderea identității lui, deci fie cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
necesară, nu este sigur că toți se vor implica la fel pentru că au niveluri diferite de înțelegere a necesității schimbării. Deși potrivit definiției din dicționar, conflict înseamnă“două idei, păreri care sunt opuse și nu pot exista în același timp”, conotația acestui termen este negativă în acest caz. Conflictul însă se poate explica: el nu este nici bun, nici rău, ci pur și simplu există și mecanismul său trebuie înțeles pentru a fi stăpânit. Ca profesor, am datoria de a-i
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
un act de extatică luare în posesiune”, iar pământul posesiunii este, de fapt, pământulstihie. În scena sărutării pământului, coexistă două tipuri de senzații care vizează: posesia erotică ”brațele unei iubite pătimașe”, ”sărutări”, ”își lipi buzele cu voluptate” și termeni având conotație funerară: ”lutul negru”, ”mănuși de doliu”, ”un fior rece”. Destinul tragic al personajului este dat de incapacitatea acestuia de a distinge binele de rău și de a se fi lăsat influențat de ideile lui Titu Herdelea. Astfel, hotărârea lui Ion
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
intra în posesia averii Anei - a pământului. VI. SIMBOLISTICA NUMELUI Numele personajelor are rolul de a defini și a ierarhiza, situând romanul în realitate, transpunând în roman sensul pe care numele îl are în viața cotidiană. Astfel, numele poate avea conotații speciale, în romane, în funcție de planurile la care se raportează. Atât Liviu Rebreanu, cât și Émile Zola au acordat o importanță deosebită numelui personajelor, căutând să le aleagă pe cele mai potrivite. Liviu Rebreanu credea că, în viața reală, numele are
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Socialist din România și al Clubului Muncitorilor din București. Devenind un element incomod pentru aripa burghezo - liberală, Panait Mușoiu a fost îndepărtat din cadrul organizației București. În calitate de publicist, între 1900 și 1915 va edita ”Revista ideii”, de sorginte umanitară și cu conotații socialiste. După încheierea primului război mondial, spiritul jurnalistic al lui Panait Mușoiu va fi din ce în ce mai puternic, publicând ” Biblioteca Revistei Ideii”. În cadrul acesteia vor fi mediatizate cărți cu diferite conținuturi. Panait Mușoiu va fi marginalizat după 1935 - 1936, stingându-se din
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
cu vădit caracter antirăzboinic. Într-un articol, cu titlu sugestiv, ”Conflagrația”se specifica: ”conflagrația de astăzi este explozia acesei politici de încordare și de concurență, este opera nimicitoare și neînlăturabilă a exploatării capitaliste” Articolul, pe lângă mesajul său antirăzboinic, are și conotațiile luptei de clasă. Mulți istorici români, care s-au remarcat după evenimentele dramatice din 1989 afirmă că socialiștii și social democrații români erau împotriva eliberării teritoriilor aflate sub dominație străină, lucru ce nu este conform cu realitatea. Chiar dacă unelteau împotriva orânduirii
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
politice, iar cea de-a doua vizează intrarea oamenilor Bisericii în activitatea politică. Imixtiunea politicului în Biserică este posibilă prin interpretarea în sens apusean a formulei "primatul spiritualului", care desemnează dreptul Bisericii de a se amesteca în treburile statutului. Această conotație nu se aplică în Ortodoxie, unde Biserica și Statul sunt două instituții care nu se amestecă una în treburile celeilalte. Autonomia atât de greu obținută de BOR este biunivocă: Biserica nu face politică, iar Statul nu se amestecă în treburile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cercetările de la alte discipline, deoarece este adevărat că antropologia este ea însăși o disciplină de răscruce. Majoritatea termenilor utilizați de către antropologi sunt folosiți, de asemenea, de către toată lumea. Ei nu sunt niciodată "exclusiv savanți" sau "integral tehnici", ci au adeseori o conotație ideologică. Trebuie să remarcăm, de altfel, că jurnalismul folosește cu plăcere o antropologie parodică, întrebuințând fără rigoare noțiuni exotice în mod ironic pentru a desemna un statut sau o atitudine în societatea noastră: se va vorbi despre "șeicul de la Collège
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
antropologia pentru marele public, care desemnează ansamblul fenomenelor care au rezultat din șocul dintre două culturi diferite, este înșelătoare pentru că presupune la început două ansambluri pure și omogene. Dimpotrivă, noțiunea de hibriditate, mai la modă astăzi, nu rezolvă nimic cu conotația sa biologică. Termenii prea generali sau prea globali se dovedesc adesea puțin folositori. Dacă antropologii au nevoie de termenul societate pentru a desemna un sistem de viață comună, termenul sistem însuși poate induce în eroare dacă sugerează un tot perfect
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
înregistrări mai vechi - vezi Dimitrescu (2002b: 214) -, poate și din pricina omonimiei cu extrem de recentul E-uri "aditiv alimentar" sau după modelul pronunției străine cu finală vocalică invariabilă, indiferent de număr). Destul de frecvent apare însă forma de plural euroĭ, specializată pentru conotații ironice, formă adaptată după modelul altui tipar, cu diftong la singular. În schimb, substantivul (neînregistrat în DOOM1, 2) straniero - stranieri "persoană venită din străinătate, în special într-o echipă sportivă" dă semne clare de integrare flexionară în tiparul curent de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
liberă din DOOM1 (impulsie/impulsiune, transmisiune/transmisie), DOOM2 păstrează fie numai forma în -(ț)ie (expulzie, impulsie), fie inversează ordinea de preferințe (transmisie/transmisiune). (iii) În măsura în care DOOM2 introduce noi substantive din aceeași clasă, acestea apar cu terminația -(ț)ie: *concatenație, *conotație, *contracepție, *edentație, *intubație, *levitație, *lustrație, *prezentație, *stagflație, și nu concatenațiune, contracepțiune, intubațiune, lustrațiune etc. - Multe împrumuturi foarte recente se includ în acest tipar flexionar; vezi împrumuturile jacquerie, *sosie. Unele formații își modifică terminațiile originare (este cazul noilor forme din DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]