4,975 matches
-
materiale obișnuite, ci țesături rare, deosebite, iar costumele vor trebui să aibă acea croială sobră și acea rigiditate care să confere personajelor „ceva asemănător cu consistența masivă a statuii”. Cum am putea să nu recunoaștem aici ecourile îndepărtate ale acelei „consistențe masive, ca de statuie” pe care o dobândeau în teatrul no toate vedeniile nopții, toate aparițiile din vis? Și cum ar putea să nu ne răsune încă de pe acum în urechi vocea lui Genet, cel ce îi va cere actorului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Răspunsul acesta arată limpede că, în concepția autorului, teatrul trebuie să se ocupe de umbre, și nu de corpuri vii, făcute din carne și nervi, de umbre a căror frumusețe spectrală nu e neapărat și imaterială. Dimpotrivă, ea are adesea consistența masivă a statuilor, ca în cazul acelor statui egiptene descrise astfel de Craig: „Gestul, atitudinea lor sunt încărcate de o tăcere asemănătoare morții”. Confruntarea cu umbrele, provocare pe care fantoma shakespeariană a lansat-o regizorului contemporan, nu se poate lipsi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
credinței în invizibil, al credinței într-o altă lume decât cea reală. Și totuși, în ciuda acestor convingeri, el nu încetează să susțină că teatrul eșuează întotdeauna, mai mult sau mai puțin, atunci când încearcă să figureze acest invizibil, să dea o consistență materială umbrei, să întrupeze fantoma. Dincolo de afirmația, repetată la nesfârșit, că Shakespeare nu poate fi reprezentat, ideea despre teatru a lui Craig e însoțită de o dezamăgire ce ține de însăși esența acestei arte. Ca și cum teatrul ar fi sortit să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
gesturile acestuia să sugereze prezența unei năluci”. În schimb, actrițelor li se poate reproșa că, „deși sunt foarte frumoase, au rămas totuși umane, adică făpturi din carne și oase, într-un cuvânt, actrițe. Atât ingenua, cât și mama au o consistență indiscutabilă, dar e o consistență de viață reală, nu de duh imaterial”. De la Pirandello Artaud învață, așadar, că actorul trebuie să fie cât se poate de real, de carnal, dar că mai trebuie să aibă, în același timp, o gesticulație
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
unei năluci”. În schimb, actrițelor li se poate reproșa că, „deși sunt foarte frumoase, au rămas totuși umane, adică făpturi din carne și oase, într-un cuvânt, actrițe. Atât ingenua, cât și mama au o consistență indiscutabilă, dar e o consistență de viață reală, nu de duh imaterial”. De la Pirandello Artaud învață, așadar, că actorul trebuie să fie cât se poate de real, de carnal, dar că mai trebuie să aibă, în același timp, o gesticulație sugerând fantoma, că trebuie nu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se profilează figura dublului; actorul dă, așadar, formă unei umbre, unei „efigii spectrale” pe care, așa cum spune Artaud în „Un atletism efectiv”, teatrul o modelează, o învestește cu un sens material. Într-adevăr, acest spectru al sufletului are o anumită consistență, o anumită materialitate: „Credința într-o materialitate fluidă a sufletului este indispensabilă meseriei de actor”. Actorul trebuie „să vadă ființa umană ca pe un Dublu, ca pe acel Kha al Îmbălsămaților din Egipt, ca pe un spectru etern dinăuntrul căruia
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
strigoi, niște morți în viață - iată lecția teatrului lui Ibsen. Se profilează astfel, încă de la începutul secolului XX, un altfel de spectral, spectralul anonim, fără chip, fantoma fără corp și fără nume care va căpăta un vag contur, o vagă consistență doar în fluxul verbal continuu și nedeslușit al unei voci ce-și amintește de trecut, o voce și ea anonimă, și ea lipsită de repere spațiale și temporale: vocea beckettiană. Paralel cu spectralul care pune stăpânire pe teatrul lui Beckett
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt: existența unui grup uman; existența unui teritoriu pe care s-a stabilit grupul respectiv; existența unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt: existența unui grup uman; existența unui teritoriu pe care s-a stabilit grupul respectiv; existența unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cuminte, aproape un copil model. Ea nu ridica nici o problemă, lucra bine, avea câteva prietene sau colege, nu aveau într-adevăr nimic să-i reproșeze. Este refrenul obișnuit despre copilul cuminte căruia îți este dificil să-i descoperi retrospectiv o „consistență”, o profunzime, o trăire. Pentru părinți, totul s-a schimbat atunci când Sandra a intrat la liceu. Ei dau vina pe o lipsă de maturitate, un exces de libertate, un anturaj nefast etc. Totuși, din spatele acestei fetițe cuminți vor țâșni la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
continuu. Multitudinea de principii enumerate anterior au un rol central, fundamental în cadrul dispozitivului contabil privit în ansamblu: ele ghidează activitatea curentă și de perspectivă, dau demersurilor contabile normative și practice un caracter de stabilitate și de echilibru, coerență, comparabilitate și consistență. După cum am mai amintit, principalul obiectiv urmărit de orice sistem contabil este acela al reflectării unei imagini fidele a realității economice. Acest fapt aduce în discuție probleme de valoare și implicit de evaluare în contabilitate, care nu pot fi separate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
termeni de înțelegere și modelare a așteptărilor în ceea ce privește performanța dorită; - stimularea capacităților metacognitive și de autoevaluare a demersului individualizat, a performanței, a procesului de învățare în general, ca și a celui de evaluare în mod specific; - creșterea transparenței și a consistenței procesului de apreciere/notare și, prin aceasta, a credibilității deciziei, a judecății de valoare în cazul evaluării curente, cu impact direct în perspectivă și asupra examenelor; - întemeierea în timp a consensului de tip „profesionist” între cei care acționează și ca
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
utilizării testelor docimologice depinde de o serie de condiții riguroase, mai ales de natură instrumentală. În literatura de specialitate se invocă o serie de parametri sub denumirea de „calități” ale testelor. Acestea se referă la următoarele caracteristici: identitatea, validitatea, fidelitatea, consistența, omogenitatea, amplitudinea, sensibilitatea, standardizarea, etalonarea, utilitatea, economicitatea, operativitatea, legătura cu alte teste etc. Totodată, psihologii experimentaliști avansează și o serie de criterii secundare de apreciere a unui test: normativitatea, înregistrarea răspunsurilor, evaluarea răspunsurilor la test, interpretarea rezultatelor, comparabilitatea unui test
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
regulile de aur ale satisfacției pentru reușită. Acestea ne cer să nu ne propunem să rezolvăm toate problemele deodată căci rezultatul iese prost, să nu urmărim exclusiv o cale atunci când este vizibil că ea nu duce nicăieri, să nu condiționăm consistența tuturor consecințelor în mod univoc de efectul raționalității economice. Sau să nu transformăm Economia dintr-un mijloc al existenței (mai întâi al subzistenței) într-un scop al intersubiectivității sistemelor sociale. Sau... sau..., până la... lipsirea de sens a alternativei. Vocația nevrotică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ar mai lipsi ca să se ajungă cu adevărat într-un tunel al groazei. Veți constata că atunci când n-a fost timp pentru scriere dedicată exclusiv cărții am apelat la muzeul publicisticii proprii. Am făcut acest recurs atât din nevoia de consistență a analizei, cât și din convingerea că, uneori, lucrurile intelectuale (lucrările publicate) mai trebuie din când în când să fie primenite și scoase în lume pentru a depune mărturie în procesul înțelegerii. Pe lângă pornirea de a fi taxată o delapidare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ce citesc aceste rânduri, Marin Dinu Partea I Pretexte de epistemologie economică Din metafizică, un alt fel de fizică (Faptul care contrariază) A. Provocări din exterior Deficitul ipotezei Economia ca știință are o dublă provocare: să se asigure permanent de consistența enunțurilor sale și să ofere un model explicativ al sistemului economiei postnaționale. Dacă prima provocare poate fi abordată din perspectivă istorică, a aproximărilor de consistență propuse de teoriile succesive, cea de-a doua provocare îndeamnă Economia (ca știință/ Economics) să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
exterior Deficitul ipotezei Economia ca știință are o dublă provocare: să se asigure permanent de consistența enunțurilor sale și să ofere un model explicativ al sistemului economiei postnaționale. Dacă prima provocare poate fi abordată din perspectivă istorică, a aproximărilor de consistență propuse de teoriile succesive, cea de-a doua provocare îndeamnă Economia (ca știință/ Economics) să-și asume puterea de predicție. Nu încape îndoială că epistemic Economia este într-o dilemă: fie să-și consolideze edificiul conceptual bazându-se pe sfera
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
inteligență în repere internalizate constituie o opțiune pentru calea scurtă a performanței recunoscute. Și atunci - chiar așa! - de ce trebuie să ne întrebăm despre validitatea metodei prin care s-a stabilit ipoteza fondatoare și, chiar mai rău, să punem la îndoială consistența, logică, inclusiv în raport cu consecințele? Epistemologia ne învață că rolul fundamental în reziliența la falsificare a ipotezelor îl are comunitatea oamenilor de știință. Regulile democratice sunt adânc instalate în exercițiul dreptului constituțional al adevărului din Cetatea Științei (Kuhn, 2009). Educația noastră
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economică, în era globalizării, face saltul de la iluzia de știință fizică a obiectelor ce compun condiția umană, la certitudinea de știință a intersubiectivității care testează raționalitatea motivației ca parte și resort ale naturii umane. Teoria pieței concurențiale, ca reper de consistență a Economiei, are o problemă insolubilă în a se asigura de validitatea, cel puțin, a efectului generic cu care s-a demarcat, și anume tendința de echilibru dintre cerere și ofertă, care reprezintă starea de confirmare a raționalității. Nu încape
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
încărcat de aserțiuni critice radicale care tulbură confortul ipotezei fondatoare propuse de iluminiști. Desigur, răspunsul nu are cum să nu fie o problemă de acceptanță a comunității teoreticienilor, dar totodată este un răspuns obligatoriu de dat pentru a se salva consistența teoriei, capacitatea ei de a explica evoluțiile recente care se dovedesc relevante prin recurență și amploare. Tranșant, răspunsul vizează finalitatea socială a funcționării pieței care rezultă ca parte prevalentă a efectelor recurente. Cheia constă în umanizarea pieței pentru a se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sens de constituent al universului decât raportat la fluxul acțional conștient, care raționalizează și explică. Obiectivarea timpului are valoarea reducerii la absurd a cadrului acțional, adică eliminarea sursei acțiunii raționale și a dimensiunii temporalității. Ceea ce complică și mai mult problema consistenței Economiei prin felul cum este tratat timpul se regăsește la nivelul modului în care este prezentată performanța randamentală ca țintă definitorie a procesului economic. Economia vede performanța ca pe un ideal ce este atins pe dimensiunile „mai mult”, „mai bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
interșanjabile aserțiunile logicii și cele ale psihologiei. Tot atât de evident este însă și faptul că teama de altceva, de un proces necunoscut, amestecă semnificațiile. Adică le reunește într-o entitate ce nu poate fi respinsă la infinit pe criteriul că alterează consistența vechii teorii și că ar putea să submineze destinul celei noi. Natura umană a fost victima unui reducționism iluminist dus la extrem, tangent cu absurdul, din considerente de secularizare a dependenței, fără ca măcar (și acest aspect este esențial) să configureze
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
putea să fie consistent cu natura umană în expresia ei emoțională, imprevizibilă precum destinul. Desprinderi de logică În modelul explicativ popperian - pe care l-am utilizat în înțelegerea dilemelor Economiei - apare un principiu esențial al validității teoriei, pe lângă cel al consistenței ipotezelor, și anume necontradictorialitatea dintre ipoteze și consecințe (Popper, 1981). Este de la sine înțeles că avem în cazul economiei clasice situația în care o parte semnificativă a consecințelor nu sunt în acord cu ipoteza fondatoare, acestea contrazicând-o. Din nou
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecințelor nu sunt în acord cu ipoteza fondatoare, acestea contrazicând-o. Din nou exemplele de mai sus sunt incontestabile. Este de neevitat, în aceste repere, să se producă o schimbare, chiar una radicală, în constituția ipotezei fondatoare pentru a restabili consistența cu enunțurile legate de consecințe. Cumva revoluționarea ideilor are statutul de novum organum care să fundamenteze algoritmul baconian al unei instantia crucis aplicat reconstrucției științei economice. Chintesența acestei operații de reconstrucție ține nu atât de repoziționarea pieței în sistemul conceptual
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fie mai întâi un handicap în lumea ideilor. Nu încape îndoială că s-ar putea să fie o condiționare de această natură, ea este credibilă cel puțin. Rezerva mea vine nu din presiunea dinspre credibil și încredere în materie de consistență a explicațiilor, ci din faptul că acțiunea critică tranșează prea repede și prea categoric în favoarea unei perspective metodologice. Pentru că nu operează cu metoda experimentală de confirmare a validității teoriilor sale, Economia spune puțin sau spune incorect despre obiectul ei, este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]