81,338 matches
-
formalistă; În descrierea moralului ca o trăire subiectivă ea coincide Întru totul cu aceasta: este așa pentru că individul resimte datoria ca fiind necondiționată, nu ca o cerință condiționată de un scop; și mai este așa pentru că valoarea morală a persoanei constă În modul de a gândi, adică În forma determinării voinței: respectarea unei norme recunoscute interior ca fiind necondiționat obligatoare, legea morală. Etica teleologică consideră Însăși aceste norme ca obiect al unei investigații mai ample. Aceste norme prin care individul Își
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
față de cerșetor și simpla intenție de a-l ajuta nu este susceptibilă decât de o judecată morală; atâta timp cât sentimentul se exteriorizează, ca de exemplu prin faptul de a dărui o monedă, este vorba de un act juridic irevocabil, În aceasta constă diferența Între drept și morală, spun Giorgio Del Vecchio și Mircea Djuvara. Este evident, totuși, că În drept nu e vorba numai de materialitatea unui act, căci acest act trebuie să fie al unui subiect despre care presupunem că acționează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se găsește În deficit și aceasta explică prima dezorientare a gândirii noastre. Dar corelația necesară Între ideea de obligație și cea de drept se verifică, de asemenea, În acest domeniu, contrar ceea ce s ar putea gândi la prima vedere. Miza constă În a evita corespondența unei obigații cunoscute ca fiind pur morală, cu un drept cunoscut ca pur juridic, ceea ce ar conduce, natural, la un nonsens: unei obligații morale nu-i poate corespunde decât un simplu drept moral. A fi obligat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și În sens subiectiv Cele două Înțelesuri diverse ale cuvântului drept sunt strâns legate Între ele. Dreptul este, În esență, o delimitare, o coordonare obiectivă a acțiunilor mai multor subiecți. O normă de conviețuire sau de coexistență. Efectul normei juridice constă În a atribui unui subiect o pretenție sau exigență față de un alt subiect, căruia Îi incumbă, prin aceasta, o obligație, adică o datorie juridică. Pretenția pe care dreptul o atribuie cuiva se numește la rândul său „drept”. Drept, În primul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și chiar fiecărui individ considerat În calitatea sa de membru al totului sau În exercițiul funcțiunilor sale față de tot (de ex. dreptul electoral). Aceste norme și drepturile subiective, care nasc din ele, alcătuiesc domeniul așa numitului „drept public”. El nu constă, deci, decât În organizarea suveranității, adică a puterii de comandă, care e punctul de sprijin și baza ordinei juridice și care, În determinarea sa concretă, se poate personifica atât În entități colective, cât și În entități individuale. Privitor la originea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne aflăm tot În fața cercetării unui adevăr: ne gândim la actele noastre psihice, definite ca atare, și, luându-le pe ele ca obiecte de gândire, tindem a afirma adevăruri despre ele. Deosebirea Între primul caz și cel de al doilea constă numai În modul cum delimităm obiectul gândirii: În primul e vorba de stări psihice, În cel de al doilea este vorba de orice fel de realități, Însă și Într-un caz și În celălalt cercetarea noastră are ca obiect numai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate și trebuie să-i asigure liberul exercițiu.” Giorgio del Vecchio adaugă: „Nimeni nu poate, deci, să fie privat de drepturile civile și politice, oricare ar fi opiniile și credințele sale, În materie de religie.” O permanentă grijă (și problemă) constă În cerința permanentă de a se armoniza raporturile dintre autoritatea civilă (a Statului) și autoritatea eclezială. Filosoful se referă mai ales la raporturile dintre Statul italian și Biserica Catolică (Cetatea Vatican), Concordatul dintre Sfântul Scaun și Statul italian - Acordurile de la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sociale În productivitatea lor naturală juridică”. Numai astfel Statul atinge unitatea sa perfectă, supremă și efectiv coordonatoare a tuturor energiilor, armonizând toate drepturile și toate datoriile indivizilor și grupurilor. Cel mai bun mijloc de a atinge un astfel de scop, constă În faptul că „formațiuni juridice determinate sunt considerate În chip egal sau În chip indiferent ca fiind socialmente spontane și ca impuse prin autoritatea Statului”. Del Vecchio face această subliniere concordant cu tânărul John Rawls, când acesta vorbește despre „poziția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
muncii. Din momentul În care munca devine liberă, Statul este pierdut”. Este amintit, de asemenea, Friedrich Nietzsche cu poemul profetic Așa grăit-a Zarathustra: „Statul este cel mai rece dintre toți monștrii reci. El minte cu răceală; și minciuna lui constă În a spune: «Eu, Statul eu sunt poporul». «Orice spune el, el minte; și tot ceea ce el posedă, el a furat. Totul este fals În el: cu dinți de furat el mușcă». «Numai acolo unde Statul Încetează, Începe omul care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
filosof, există „două mari superstiții politice”: una din trecut, adică dreptul divin al regilor, alta din prezent - adică dreptul divin al parlamentelor. Consecința acestora este opinia că există o „autoritate nelimitată” căreia i se potrivește o subordonare nelimitată. Progresul ar consta, după Spencer, În faptul ca Statul să renunțe la intervențiile sale abuzive și ca cetățenii să se opună, totdeauna, acestora. Creșterea funcțiilor statului nu depinde doar de „reapariția militarismului”, cum credea Spencer, ci ea este „o consecință a creșterii formelor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu aceea a lui «a fi» (Sein, n.n. - V.V.)”. În consecință: Statul este - după Del Vecchio - „punctul ideal de convergență a subiectivității, În mod esențial, proprie tuturor indivizilor, care cooperează În chip unitar Într-un sistem de viață. Entitatea sa constă exact În acest necesar, prin care toate individualitățile se rezumă și se concentrează, adică reconfirmă ideal autonomia originară, care este comună tuturor și identică În toți; ceea ce cu siguranță permite o unitate nouă și superioară, care totuși nu poate decât
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că această definiție, deși apreciată pozitiv la vremea ei, a fost, și pe drept, criticată, pentru că, scrie și optează filosoful: „Statul se Întemeiază numai pe legătura politică, care poate exista chiar dacă lipsesc celelalte legături sociale. Pe de altă parte, națiunea constă În elemente naturale, care se pot menține chiar și În afara unității politice”. GÎnditorul italian trage următoarea concluzie: „Prin urmare, e natural ca orice națiune să aibă o tendință de a se constitui În unitate politică, adică de a-și da
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de clase. Filosoful italian consideră că, dimpotrivă, Statul, dacă e Într-adevăr Stat, nu poate să nu fie deasupra claselor, ca și a indivizilor, adică el trebuie să fie „Suveranul lor moderator”. Teoria „Statului de Drept” a lui Immanuel Kant consta În faptul de a fi recunoscută valoarea personalității de către Stat, iar Statul să-și limiteze acțiunea sa, intervenția sa, acolo unde ar distruge această valoare, care este, de asemenea, un drept. Mai ales, Statul nu trebuie să violeze intimitatea conștiinței
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un bastard. Ea, în continuare, și-a văzut de măruntul, dar aducătorul de bucățica zilnică de pâine, am în vedere barul de la intersecția drumurilor vieții, cum se exprimau, clienții, mai toată ziua. El, și-a organizat o afacere. În ce constă? Într-un fel de speculă, cu materiale de construcții. De fapt, și el, ca toți ceilalți speculanți cu care venea în contact, încercau să se înșele, să se amăgească, unul pe altul, cu câte ceva. Care mai reușea, care mai nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
conducerea de grupuri dinspre și înspre punctele de anvergură ale turismului local. Era bine văzut, bine cotat, căutat mai de către toți șefii în materie, de către toți inițiatorii de mari rețele turistice. Nici plata, veniturile, nu erau de aruncat. Marea inconveniență consta în faptul că era muncă multă, o muncă istovitoare, care, în cele mai multe cazuri, nu-i lăsa răgaz nici pentru odihna, atât de necesară vieții, trupului și sănătații omului. A devenit persoană vestită pe întreaga întindere a zonei turistice CUDALBA. Apoi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Tatăl meu se instala la Benares, iar pe fratele său îl trimise să umble prin alte orașe ale țării în scopuri comerciale. În curând, tata se îndrăgosti de o baiaderă, dansatoare în templul Lingam pe nume Bugam Dasi. Rolul ei consta din executarea dansurilor ritualice în fața marii statui a zeului și din a se ocupa de serviciul sanctuarului. Era o fată sociabilă, cu tenul măsliniu, cu sânii în formă de lămâie, cu ochii mari turcmeni și sprâncenele subțiri aproape împreunându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cu tatăl meu, ajunse repede la țintă. Dar mama descoperi totul. Ea le declară că îi va părăsi pe amândoi, în afară de cazul în care acceptă să se întreacă la proba cobrei, situație în care ar aparține supraviețuitorului. Iată din ce consta încercarea: tata și unchiul urmau a fi închiși, cu o cobră, într-o încăpere obscură. În mod normal, atunci când cel mușcat de șarpe va striga, îmblânzitorul ar deschide ușa și l-ar elibera pe celălalt, căruia baiadera i-ar deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
atragă și segmentul de public interesat efectiv de regie, de noutatea estetică a spectacolului; pentru acesta, nu ajung epitete gratuite, precum mari sau tineri, ci musai să bagi În discuție daraveli spectaculare șocante : noutatea Nopții furtunoase adusă de la București ar consta, după de clarația unui cunoscut interpret al piesei, În faptul că „acțiunea se desfășoară Întro familie de machedoni, ținînd cont de faptul că Însuși Caragiale a fost, după mamă, aromân”. Și mai departe interpretul adaugă alte amănunte discutabile :” Practic, noi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
spectacol. Recent, pe unul dintre afișe, am descoperit o nouă funcție artistică : expertiza. Asi gurată, În cazul acelui spectacol, de Radu Macrinici. Sigur că Macrinici poate asigura, În teatre, fel de fel de expertize; Întrebarea e alta : În ce-ar consta respectiva activitate, În cadrul unei montări cu Faust ? Și de ce un regizor ca V.I.Frunză, expert În teatru, mai are nevoie de un expert suplimentar?Hm... A propos de pasiunea mea pentru vechi documente teatrale : țin minte că băiet fiind, redacții
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
se opriră. Vasile desfăcu mecanismul ingenios de închidere cu un soi de cheie cu cap triunghiular, meșterită manual. Intrară în acea cameră și iată că aici becul era la locul său, lumina lui dezvăluind ochilor curioși ai șoferului comoara ce consta în mai bine de o jumătate de tonă de fier. La loc ferit de orice privire, mai erau și vreo optzeci de kilograme de bronz, dar aia era rezerva specială, de care portarul nu se atingea niciodată. "Bani albi pentru
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu se mai întoarce niciodată. Dacă-mi reproșez ceva în ceea ce privește unele înmormântări, e aproximativa indiferență neintenționată. Ceva sau cineva din mine mă reține să mă exteriorizez cum ar trebui în astfel de momente, ca și cum mi-ar șopti: Ceea ce vezi și constați e numai o părere. Capitolul III. Începerea goanei 1. Joi, 4 decembrie ’80. Cred totuși, că Infernul nu e deloc undeva, în afara lumii terestre. Albert Einstein în Geometrie und Erfahrung: “În măsura în care legile matematicii se referă la realitate, nu sunt sigure
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bancă, un sas pe nume Hanți Guist, din localitatea apropiată, îl împărțea frecvent cu tine, când vedea că tu n-aveai. Frumoase pauze de masă mai aveați în nopțile alea de lectură. Pârț! Ce copilării! De fapt aceasta e viața: constați într-o bună zi că te-ai maturizat, adică ai trecut de fapt, dintr-o copilărie într - alta și... Avantajul e că, ce nu ți convine, povestești la persoana a III-a, mai ales când între prezentul în care scrii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
presupuneri inutile și am început să comunic mult mai limpede și clar, eliberându-mă astfel de multe emoții otrăvite și fără presupuneri gratuite și inutile, lumea mea a devenit mai bună. Am învățat că cea mai mare dintre toate iluziile constă în a pretinde că știi ceea ce de fapt nu știi și de aceea, m-am hotărât să mă instruiesc, să învăț să-mi liniștesc sufletul și mintea (liniștea interioară). Fără această liniște interioară nu aș fi putut să înțeleg cum
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
decât altul. Dacă jocul nu ne-ar aduce o recompensă oarecare, nu l-am mai juca. O să vă întrebați, ce satisfacție poate exista în jocul victimizării? Cum poate cineva să se bucure când se simte slab, sărac sau bolnav? Răspunsul constă în recompensa sau în câștigul pe care îl obțin. De exemplu: Dacă jucați rolul celui slab, ceilalți vor trebui să vă iubească, să aibă grijă de voi și să vă protejeze. Este maniera absolută de a atrage atenția cuiva. Jucând
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
completă schimbare a atitudinii în plan psihologic-comportamental. Legea fundamentală a Universului constituie corelarea armonioasă a planurilor existenței vizibile și invizibile care se suprapun. Orice distorsiune la nivel de acțiune sau numai de gând, implică boală și suferință. Soluția prevenirii lor constă în respectarea legii armoniei prin control conștient al întregii conduite, care trebuie să aibă o finalitate exclusiv pozitivă, negentropică ... Prin acest capitol referitor la sănătate, nu încerc decât să spun să fii tu însuți din nou. Eu nu încerc să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]