2,697 matches
-
Mireasa lui Hristos", dar o "anticameră" a fost și ea considerată dezirabilă și folositoare; în consecință, a trebuit să se înceapă construcția unei zone în care elementul istoric cultural să poată deveni gazda valorilor sacre, fără ca cele două să se contopească" (V.N.). Transcendența la care are acces creștinul a provocat o continuă neliniște lumii laice aservită imanenței, lume ce se simțea amenințată de a fi astfel umilită, reacția a fost continua persecuție și încercarea de anihilare a creștinismului. Umanismul creștin a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
denotă faptul că "rădăcinile ideologice ale creștin-democrației depășesc granița dintre stânga și dreapta, dintre socialism și capitalism. Această constatare este foarte adevărată în ceea ce privește curentul creștin social, uneori numit creștin socialist, care a constituit fie un partid separat, fie s-a contopit cu partidul creștin-democrat. În anii postbelici, partidele creștin-democrate au rămas fidele moștenirii lor spirituale și au apărut ca o forță de centru, adepăt a reformelor, fiind pe punctul de a pune la îndoială modelul pieței libere, precum au făcut socialiștii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
decât altădată și să țină cont de complexitatea umană (Georgescu-Roegen, 1966). Cu atât mai adevărată poate fi considerată concluzia pentru ecologia și economia începutului de secol XXI! În ciuda originii lor comune, economia și ecologia sunt încă departe de a se contopi într-o economie ecologică sau într-o ecologie economică. Mai degrabă însă, ca o iluzie a unui mod de a ști dogmatic autonom, ele se opun din ce în ce mai mult realității ecologice a unei politici economice incerte. Există totuși un proces de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
plăcerii”, ea e „sfințită de marea-i înălțime”. Este o mistică a androginului, „sămânță eternității”, prin care „misterioasa carne se face duh în noi”. În interpretarea teologică propusă de Valeriu Anania, sonetele ar exprima năzuința sufletului uman de a se contopi cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
politice, atrăgînd astfel, inevitabil, atenția asu-pra problemei responsabilității savantului. Jean-Jacques Salomon 176 explică faptul că, atunci cînd știința era "artizanală", "încă departe de a-și ține promisiunile cu privire la aplicațiile sale, cercetătorii aspirau la susținerea statului fără să trebuiască să se contopească cu instituțiile sale. Industrializarea și cercetarea transformă termenii relației: proiectul științific devine dependent de deci-ziile politice, și, cu cît își ține mai bine promisiunea cu privire la aplicațiile sale, cu alte cuvinte, cu cît se oferă și se realizează în calitate de tehnică, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
O luptă literară (1914-1916). După retragerea de la „Sămănătorul”, scoate propriile ziare și reviste cultural-literare: „Neamul românesc” (1906-1940), „Floarea darurilor” (1907), „Neamul românesc literar” (1908-1912, 1925-1926), „Neamul românesc pentru popor” (1910-1916 și intermitent în perioada interbelică), „Drum drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
în evidență bacilii Koch. Elementele celulare din care este constituit foliculul, rezultă dintr-o metaplazie a celulelor histiocitare sau a celulelor sistemului reticulo endotelial din organele limfopoetice, care reacționează în prezența bacilului Koch. În dezvoltarea sa, foliculul tuberculos se poate contopi cu foliculi învecinați având următoarele posibilități evolutive: spre cazeificare sau spre organizare conjunctivă care se termină prin scleroză. Între organizarea scleroasă și vindecare nu poate fi pus semnul de egalitate deoarece, întotdeauna în țesutul scleros care se condensează și se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
și numărul mare de antologii, critici, lexicoane, studii în jurul acestui subiect) și care implică ironia colaborării dintre direcțiile postmoderne de dispersare, diseminare, fragmentare și impulsul de a-i "captura sinoptic" principalele înțelesuri. Termenul de postmodernism este, în sine, unul paradoxal, contopind numeroase contradicții și determinând multiple dificultăți de interpretare. Nu se poate așadar vorbi despre o definiție unică a postmodernismului, despre o teorie unitară sau despre un set clar și precis delimitat de postulate, principii sau poziționări critice, cu toate că există câteva
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru discursivitatea postmodernă, Baudrillard deținând un tip special de discurs, care, în același timp, expune, dar și ilustrează concepte postmoderne în propriul text. Astfel, prin subiectele tratate și prin modalitatea în care le-a descris în actul scriiturii, Baudrillard a contopit în lucrările sale postmodernismul cu postmodernitatea, lucrările sale putând fi lecturate atât ca o filosofie a postmodernismului, cât și ca o filosofie postmodernă. Cazul Baudrillard va fi tratat fără admirație sau părtinire, interesându-ne în special de ramificațiile și semnificațiile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca muncă producătoare, act operatoriu sau joc al semnificanților, o serie de filosofi, la care se face frecvent referire, trimit în același timp la scriere și la scriitură atunci când utilizează cuvântul écriture. În măsura în care scriitura presupune scrierea, cele două concepte se contopesc într-o unică modalitate de a susține sau de a infirma un număr de idei filosofice. Dacă "spuneam "limbaj" pentru acțiune, mișcare, gândire, reflecție, conștiință, inconștient, experiență sau afectivitate, acum spunem "scriitură" (écriture) pentru toate acestea, ca și pentru a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asupra cărora s-a format un fel de "acord" tacit. Studierea acestui concept deschide posibilitatea realizării concrete a unui deziderat teoretic postmodern, acela al alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii contopindu-se discursuri și influențe din domeniile semiotic, lingvistic, filosofic, artistic căci s-au luat în calcul sub semnul practicii discursive și scriitura filmică, fotografică, scenică. 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului Transformările sesizate la nivelul limbajului au efecte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
folosite de către reprezentanții unui curent filosofic vor reprezenta întotdeauna repere valoroase ale identificării presupozițiilor despre limbaj, semnificație, critică și societate, iar cazul Baudrillard pe care îl avem în atenție este un exemplu potrivit pentru a arăta cum un filosof poate contopi în lucrările sale postmodernismul cu postmodernitatea. De altfel, mă voi ocupa de circumscrierea discursivității baudrillardiene în cadrele producerii de discursuri, ale surprinderii stilurilor și a strategiilor textuale și intertextuale care sunt aruncate în joc cu scopul de provoca cititorul sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
kantiene exprimate în ultima parte a Criticii rațiunii pure540. Ideea de universalitate opusă celei de particularitate, precum și aceea de obiectivitate (rațională) opusă subiectivității umane, coordonate de bază ale interpretării date de Kant relației dintre cele două concepte se vor regăsi contopite în criteriul ales de Perelman și Olbrechts-Tyteca pentru a distinge între convingere și persuadare auditoriul. Acesta poate fi universal, caracteristic discursului oratoric, un singur interlocutor, în cazul discursului dialogal și auditoriul alcătuit din însuși oratorul, în situația constituită de monolog
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atât în modificările spațiului teoretic, cât și în cele ale spațiului social. Scriitura practicată de Jean Baudrillard reprezintă un exemplu de scriitură postmodernă și un efort de a reuni caracteristicile acestui fenomen cu cele ale teoriilor sociale, de fapt, a contopi postmodernismul cu postmodernitatea. Dincolo de afilierile periodice cu postmodernismul, urmate de anumite distanțări față de acest curent, credem că scrierile sale au intrat deja într-un corpus al postmodernismului, fiind considerate referințe pentru orice încercare viitoare de trasare a contururilor sale. Concluzii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
datorită acțiunii memoriei și a "privirii interioare" ce bruiază percepția imediată și transpune "eul" într-o stare de reverie, între veghe și vis, favorabilă cunoașterii intuitive (care e o cunoaștere prin imagini), astfel încât trecutul să fie retrăit ca prezent și contopit cu prezentul. Dar, pentru a-și susține teoria, Bergson se vedea nevoit să atribuie "imaginii" două sensuri diferite, integrate totuși în unitatea gândirii intuitive: 1. imaginea înțeleasă ca "lucru", "materie" (ceea ce e deja cunoscut, obiect al cunoașterii); 2. imaginea ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
anulează "gustul de cenușă". Mai mult, departe de a-i schimba fundamental "atitudinea față de lucruri și oameni" și de a fi o "trăire estetică" (și încă... "plenitudinară"), boala "fizică" îi apare lui Bizu ca un teribil blestem, prin care "se contopea în mizeria obștească a materiei supusă degradării și descompunerii". Or, cum "unicul sens al lumii" i se pare "spectacular", numai consecințele bolii (repaosul absolut), și nu boala însăși (simplu "mijloc") reprezintă "împlinirea" propensiunii sale contemplative, singura preocupare pe care o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
după principiile topografiei: În straturi, decojind, mulând și multiplicând suprafața pământului. Se recurge la modelarea peisajului pentru a crea spații interioare și exterioare. Clădirea este concepută ca o unică suprafață continuă sau ca o suprafață cutată, iar volumul arhitectural se contopește cu topografia. Granița dintre arhitectură și relief dispare. Acest tip de arhitectură nu este o inovație a lumii contemporane, ci o redescoperire a potențialului pe care natura, respectiv peisajul, Îl dețin. În decursul vremii, omul a folosit la maximum resursele
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
poporul”. Sergiu FĂRCĂȘAN 34: „ (Ă). Cea mai gravă lipsă a romanului (Negura, vol. 2 - n.n.) este aceasta: Înfățișând caracterul nedrept al războiului fascist, autorul uită să ne arate caracterul drept al Marelui Război pentru Apărarea Patriei Socialiste, care s-a contopit cu lupta pentru eliberarea popoarelor de sub călcâiul fascist. (Ă). Așadar, lipsurile observate (neputința eroilor pozitivi de a fi adevărați revoluționari ai societății În care trăiesc, construcția defectuoasă a subiectului etc.) și explicate prin neurmărirea consecventă a creșterii În luptă a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
balenei normale, privirea lui coborînd în răstimpuri de la zbîrciturile adînci ale acestuia la liniile din propria-i palmă. Iar Ahab stătea într-o asemenea poziție, încît matelotul parcă îi acoperea umbra; dacă acesta avea el însuși o umbră, ea părea contopită cu aceea a lui Ahab, prelungindu-i-o. Oamenii din echipaj munceau din greu, schimbînd în șoaptă păreri pline de superstiții despre toate aceste lucruri efemere. Capitolul LXXIII CAPUL CAȘALOTULUI - VĂZUT PRIN CONTRAST Iată-i așadar pe cei doi leviatani
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tendinoasă a cozii nu ar fi de-ajuns, întregul trup al leviatanului este împînzit cu o rețea deasă de fibre și de filamente musculare, care, așezîndu-se de-o parte și de alta a șalelor și coborînd în aripile cozii, se contopesc imperceptibil cu ele, sporindu-le simțitor forța, astfel încît în coadă par să se adune, ca-ntr-un singur punct, toți afluenții nemăsuratei puteri a balenei. Dacă o asemenea cantitate de materie ar putea să fie anihilată, aici e punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încetare, privindu-i în ochi, cu duioșie, ca pentru a le spune: „O, dragii mei, de ce să ne mai dușmănim, de ce să mai nutrim unii față de alții vreo rîcă sau vreo invidie? Hai, să ne strîngem cu toții mîinile, să ne contopim unii cu alții, să ne topim cu toții în laptele și spermanțetul bunătății!“. O, de-aș putea să frămînt de-a pururi spermanțetul acesta! Căci o experiență îndelungată m-a învățat că omul trebuie să-și reducă pretențiile la fericire sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îndemînare extraordinară, ai fi zis că trebuie să fie neobișnuit de inteligent. Dar nu era tocmai așa. Dimpotrivă, omul acesta se caracteriza printr-o placiditate ca să zic așa impersonală, da, impersonală, pentru că se pierdea parcă în infinitul lucrurilor din jur, contopindu-se cu placiditatea generală a lumii vizibile, lume care, deși e activă în nenumărate feluri, rămîne veșnic tăcută și te ignoră, chiar dacă te-ar vedea că sapi temelii pentru o catedrală. Această înspăimântătoare placiditate a dulgherului nostru ascundea, pare-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
după ce îmbălsămau vreun războinic mort, îl puneau într-o pirogă, pe care-o lăsau apoi să plutească slobodă, spre arhipelagurile înstelate, căci oamenii aceia cred nu numai că stelele sînt niște insule, dar că înseși mările lor pașnice, nețărmurite, se contopesc, undeva, dincolo de zare, cu cerurile albastre, alcătuind astfel Calea Laptelui, cea cu talazuri albe. După ce-i vorbi marinarului în felul acesta, Queequeg îi mărturisi că îl îngrozea gîndul că va fi înmormîntat în hamacul lui, după obiceiul marinăresc și azvîrlit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vag. O, focule orfan, schivnic etern, îți ai și tu enigma ta incomunicabilă, durerea ta de neîmpărtășit. în agonia mea trufașă îmi descifrez tatăl și stăpînul. Sări, sări și linge cerul! Eu sar cu tine-odată, ard cu tine, m-aș contopi cu tine! Te sfidez și mă închin ție! Ă Ambarcațiunea, ambarcațiunea! strigă Starbuck. Privește-ți ambarcațiunea, bătrîne! Harponul lui Ahab - cel făurit în forja lui Perth - rămăsese bine înfipt la prova ambarcațiunii, prelungindu-se dincolo de ea, dar talazul care sfărîmase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]