23,191 matches
-
care se mai vorbise și pe care le avusese În vedere și Take Ionescu. Titu Maiorescu este trimis la Viena pentru sondarea terenului pentru un nou Împrumut, dar se va Întoarce de acolo doar cu promisiuni vagi. Parlamentul a fost convocat la 25 septembrie/ 8 octombrie 1900. Carp Își reia programul: propunea cedarea către un sindicat de bancheri a venitului monopolului hârtiei de țigarete pe 12 ani și 7 luni, precum și modificarea unor dispozițiuni din legea impozitului asupra băuturilor spirtoase („legea
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
dezavantaj 10 milioane de la instituțiile de credit și restul Îl poate furniza bugetul dacă recolta ar fi bună măcar Într o oarecare măsură. Avem speranțe În sensul acesta În pofida lipsei de ploaie din cinci județe. Camerele legislative urmează să fie convocate pentru zece zile Începând cu 15/28 iunie ca să voteze contractul cu Banca Națională...” . Programul liberal va fi aplicat cu consecvență cu toți cei patru ani de guvernare. Rezultatele n-au Întârziat să se vadă. La 25 noiembrie/8 decembrie
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor Într-un termen de trei luni. Tot domnitorul desemna o parte din membrii Comisiei Centrale de la Focșani, către care putea trimite propuneri
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Stat, care avea menirea de a pregăti proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate din alegeri efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite decrete, adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
pe ape cântul / cu rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu inflexiuni agonice („Din vreme clipele nu se mai rup, / prin aer nu se prinde vreun cuvânt. / Sub mână se destramă orice trup / și pasul nu se-nalță din pământ”), sunt convocate inspirat. În studiul monografic Enescu, redus ca dimensiuni, T. comentează convingător viața și opera compozitorului, utilizând o variată gamă de mijloace analitice și de contextualizare. Deși accentele proletcultiste ale vremii nu lipsesc, cercetarea e riguroasă, echilibrată și nu alunecă în
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
asupra problemelor spinoase ale culturii și economiei naționale, a valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în discuție revenirea la grafia latină și starea limbii române, și Adunarea generală din 1987, când s-a încercat restructurarea Uniunii, au fost considerate „turbulente” și contravenind spiritului ideologic oficial. Reuniunile
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
reglementările din următoarele articole figurează repartizarea membrilor Uniunii în două categorii, definitivi și stagiari, modul de stabilire a organelor de conducere, apărarea drepturilor de autor, funcționarea Fondului literar, întemeierea de filiale. Se precizează că organul suprem de conducere e congresul, convocat din doi în doi ani. Între congrese, conferințe naționale ori adunări generale, conducerea e asigurată de un comitet, care își alege un birou compus din șapte membri, cu președinte și trei secretari. Alături de comitet activează comisia de revizie, comisia de
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
rădăcinile hune și scitice căutate de nobilii unguri) și chiar mai departe, în Apus, atitudine proclamată de Aulă, dar fundamentată de cărturari și artiști, răzbate decisiv în „titulușurile” pe care le compun acum hrisoavele domnești, în programele iconografice ce îi convoacă pe strămoșii cutărui prinț, strămoși autentici ori închipuiți, în somptuoase galerii voievodale (precum cea de la Hurez, „dunga cea mare și blagorodnă a rodului și neamului”, unde Basarabeștii, înaintași pe linie paternă ai lui Constantin Brâncoveanu, sunt zugrăviți alături de Cantacuzinii din
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
se petrec în structurile profunde ale ansamblului de idei), multe dintre operele literaturii medievale, scrise în slavonă, sunt repuse în circulație în înveliș românesc. Sunt definitiv trecute „probele” capitale ale culturii române, precum traducerea Sfintei Scripturi. Se consolidează convingeri care convoacă și mobilizează strădaniile de cultivare și impunere a limbii naționale, convingeri adunate într-un principiu de căpătâi al „politicii culturale” inițiate și desfășurate de u. secolului al XVII-lea și de mai târziu. Repere bibliografice: Tudor Vianu, Die Rezeption der
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
meseriași, unii marcați de lovituri ale sorții. Cineva, externat, află că rămăsese între timp văduv, soția murindu-i într-un accident de circulație; un profesor este exclus din învățământ, ca urmare a unei depoziții favorabile acuzatului într-un proces politic; convocat la Securitate pentru a da o declarație, un elev nu își revine din traumă nici după treizeci de ani ș.a.m.d. Componenta principală a romanului Până la capăt e biografia unui intelectual sărac, Iuliu Zemeș, personaj apropiat de Dan al
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
rezultate la învățătură,invitații la ședințe, scrisori de felicitare sau mulțumire); Antrenarea părinților în activități școlare și extrașcolare; Consultații pedagogice; Informarea reciprocă; Ședințe comune cu elevi și părinți; Vizitarea școlii de către părinți. Pentru o mai bună colaborare cu părinții, dirigintele convoacă ședințele sau lectoratele cu temă pe care le anunță din timp, își pregătește procesul verbal cu ordinea de zi, tabelul de prezență, referatul cu temă atunci când este cazul. Prezentarea în fața părinților doar cu catalogul pentru anunțarea notelor sau improvizarea unor
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
tatălui său opinia potrivit căreia „situația politică a României cere ca noi să mergem cu cel mai tare” <ref id="38"> 38 Memoriile Regelui Carol I, vol. III, p. 105. </ref>. În cadrul Consiliului de Coroană de la 2/14 aprilie 1877 - convocat concomitent cu decretarea mobilizării generale a armatei rusești - Carol I avea să se pronunțe În favoarea intrării În acțiune a armatei române alături de cea țaristă, Însă o mare parte din cei prezenți socotea neutralitatea drept cea mai bună alternativă <ref id
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
imperioase, Suveranul Încă ezita <footnote id="67">67 Potrivit unor note ale lui Ion C. Brătianu, „Carol nu voia să treacă Dunărea În iulie 19/31 1877”. Prin urmare, primul ministru Îi declara că Își va da demisia și va convoca Parlamentul, cu care avea un „angajament tacit”. În cele din urmă, Carol afirma că trebuia luată o decizie fie bună, fie rea. Brătianu decide astfel să meargă la Nicopole pentru a da ordin trupelor române; <ref> ANIC, fond familial Brătianu
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Împrejurări alarmante, ministrul de Externe adresa În acest sens, la 12/24 aprilie 1878, o notă diplomatică baronului Stuart, rămasă Însă fără răspuns <ref id="100"> 100 Ibidem, dosar nr. 17/1878, f. 100-104.</ref>. Ca atare, Consiliul de Miniștri, convocat de urgență, avea să decidă ca armata să ia „pozițiune de apărare”, Domnitorul Însuși efectuând inspecții militare În Oltenia <ref id="101"> 101 Istoria Românilor, vol. VII, tom I, București, 2003, p. 694. </ref>. În același timp, erau respinse propunerile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a avut parte de o mare bucurie și de o nouă nenorocire. A fost ales episcop al Comunității fraților boemieni, dar i-a murit și cea de-a doua soție. S-a decis să se dedice integral Comunității. Imediat a convocat o întrunire a capilor tuturor comunităților de „frății boemiene”, la Leszno. Dorea unificarea tuturor într-o mare mișcare de eliberare națională și spirituală. Doar Comunitatea din Ungaria nu a trimis reprezentant. S-a decis să se ducă el în Ungaria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sa socială. Cum se produce această convertire a unei deprinderi în situații noi? Nucleul central al reprezentării sociale conservă trăsăturile esențiale ale contextului, caracteristicile unei epoci, schemele cognitive de bază, limbajul și practicile curente. Mai târziu, succedând reprezentărilor, memoria colectivă convoacă tocmai aceste proprietăți, aceste note distinctive ale reprezentărilor formate într-un anumit context, prin interacțiunile în care erau implicați actorii sociali, prin sistemul de norme practicate de ei. Trei sunt mecanismele prin care se realizează acest transfer de la reprezentări către
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui membru al grupului de decizie menționează absența vreunui studiu ori a dezbaterilor în nucleul puterii politice privind consecințele legislației antiavort. Măsura a fost propusă în timpul unei vacanțe petrecute pe litoral de membrii CPEx. Într-o seară, aceștia au fost convocați intempestiv la o ședință în vila lui Ceaușescu. „Nu mai țin minte ordinea de zi a ședinței, dar la un moment dat Ceaușescu a ridicat pe neașteptate problema avorturilor: susținea că trebuiau interzise”, și-a amintit peste ani Al. Bârlădeanu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poată fi incriminată. Cred că mi-am pus totuși o întrebare: de ce nu m-au solicitat și pe mine să particip? Veneam adesea la Institut, sunt sigur că aș fi intrat cu interes în acest experiment. N-am mai fost convocat la ședințele biroului Asociației, am aflat doar din zvonuri și din informații trunchiate că se pornise o adevărată vânătoare de vrăjitoare. Institutul era desființat, cercetătorii trimiși spre reeducare, în munca productivă. Nu i-am mai întâlnit pe colegii mei, dispăruseră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
participat direct la întreaga acțiune, derulată timp de cinci-șase zile, câte două ore zilnic. Activitatea a constat în expuneri teoretice ale lectorului, discuții științifice, demonstrații ale aspectelor concrete. Avându-se în vedere prestanța politică a beneficiarului, la acțiune au fost convocați și specialiști din afara institutului, ca, de exemplu: acad. ștefan Milcu, prof. dr. V. Săhleanu, prof. dr. M. Golu, conf. dr. Gh. Găitan, toți contactați de Ministerul Educației și Învățământului; la acțiune au fost, de asemenea, și reprezentanți ai Consiliului Național
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un motiv în plus pentru anchete, întrebări, fiind vorba despre delictul de corespondență cu străinătatea... Cu ocazia revoltei de la Gherla, am fost anchetat trei zile de dimineața până seara și bătut; de fiecare dată, la un eveniment politic major, ne convoca și ne lua la bătaie ca să nu fie vreun scandal. Veneau acasă la soție să ne intimideze; dacă se întâmpla ceva, eram clienții lor, permanent terorizați; eram ca într-o închisoare lărgită la un nivel mai mare, era mai ușor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comentariile și glosările pe teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice moment, pluridisciplinar. Alături de stil, vivacitatea intelectuală și autoritatea erudiției sunt principalii factori de seducție în scrierile lui P. Din rândul foarte numeroșilor autori comentați, invocați, evocați, convocați pentru sprijinirea propriei argumentații, citați ori pur și simplu menționați pot fi enumerați Lautréamont, Rimbaud, Pierre Louÿs, Albert Camus, René Char, Maurice Blanchot, Claude Lévy-Strauss, Michel Foucault, Emil Cioran, Michel Tournier, Ion Creangă. Trebuie remarcat că, deși respinge „sistemul”, conformarea
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
scurt timp devine purtătorul de cuvânt al revendicărilor naționale și sociale ale românilor. După o nouă detenție (1845-1848) pentru acțiuni revoluționare și propagarea ideii unirii Banatului cu Țara Românească, își reia activitatea politică: este ales deputat în Parlament la Pesta, convoacă și prezidează adunarea populară a românilor, la Lugoj, în 15 iunie 1848, încearcă, fără succes, să obțină aprobarea guvernului lui Lajos Kossuth pentru înființarea unei armate românești. După înfrângerea revoluției ungare este din nou închis (1849-1853) și abia în 1861
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
faptul că moneda folosită aici pentru cooptarea lirică a patrioticului este modernismul, și încă o ipostază livrescă a acestuia. În proza pe care a scris-o, M. s-a interesat cu precădere de romanul istoric. În unele cazuri istoria este convocată doar pentru a sluji ca scenă unor dezbateri sau antiteze moral-politice elementare, ca în Bunul cetățean Arhimede (1975). Teza - recrutată de regulă tot din repertoriul patrioticului - este un ingredient constant al acestor cărți, cu o expunere mai mult sau mai
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
față de opera lui (chestiunea raportului om-operă e aprofundată cu subtilitate) și cu deschidere către reverberațiile în actualitate. Textul e alert, cu frecvente schimbări de unghi, dar în cadrul unui proiect de ansamblu foarte coerent. Criterii diferite - cronologic, tematic, biografic etc. - sunt convocate pe rând cu un pragmatism eficace. N. și-a caracterizat, de altfel, cu adecvare, demersul: „Nu va rezulta un sistem, o tablă de șah unde adevărurile să se dispună solemn și docil, în pătrățele albe și negre, ci un depozitar
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]