3,199 matches
-
înțeleg raționamentul divin pentru care Adei i s-a luat ce-a iubit mai mult - Viața. Ion Sapdaru „Mi-am zis atunci că lumea e plină de semne. Ne uităm la o bucată de cer, la o pasăre, ascultăm un cuc cântând, și nu ne trece prin cap că toate acestea sunt, poate, hieroglife ale naturii pe care nu le înțelegem. Ele există și așteaptă un Champollion care să le dezlege. Dar oamenii nu prea au chef să devină Champollion. Lor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
trebuie să alegi. Îți trăiești viața sau o întelegi? Una din două." Cred că Ada noastră e dezlegătorul din textul lui Paler. Hieroglifele au acum frunți senine fiindcă Actrița le-a domesticit și toate sensurile vieții și morții, norului și cucului cântând, stau aliniate frumos și dau samă de prăpăstiile neînțelesului. Departe de stihiile care-i macină pe cei care nu vor să vadă suflet și miez, Ada și-a așternut culcuș cald de cuvânt în sufletele noastre și din cînd
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
doar cu zece minute Înainte. M-a luat sub aripa să ocrotitoare. Ochii Începuser) s) i se Încețoșeze. Eram un posibil client, un client exotic, cu teniși vechi și pulover. Își deschisese inima fâț) de mine - ca un ceas cu cuc. F)r) m)car s) anunțe ce or) este. — Dar americanii nu știu c) Sadat a fost nazist? m) Întreab) bibliotecara. Ei bine, da, oamenii bine informați dețin aceast) informație În dosarele lor. The New York Times o are sigur, Ins) The Times
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
el despre brusca hotărâre a tatei de a pleca la oraș, am Înregistrat simultan și cu egală claritate nu numai florile veștejite, cravata care-i flutura și coșurile de pe volutele cărnoase ale nărilor lui, ci și glăsciorul plicticos al unui cuc ce se auzea de departe, strălucirea unui fluture Queen of Spain, odihnindu-se pe drum și imaginea bine Întipărită În mintea mea a tablourilor (dăunători agricoli măriți și scriitori ruși cu barbă) ce atârnau În sălile de clasă bine aerisite
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care nedreptățește simplitatea eterică a Întregului proces - pulsația unei amintiri cu totul irelevante (un pedometru pe care-l pierdusem) a pornit dintr-o celulă cerebrală Învecinată, iar savoarea firului de iarbă pe care-l mestecam s-a amalgamat cu cântecul cucului și cu decolarea fluturelui din lalea și În tot acest timp eram conștient pe deplin, cu seninătate, de multa mea luciditate. Învățătorul a zâmbit și s-a Înclinat (În maniera exuberantă a radicalilor ruși), a făcut doi pași Înapoi, s-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
știa că-i năvleg?! Cu mâna lui și-a făcut-o. Destulă vorbărie! replică Isaia. Să trecem la faptă! Steaua tiranului e spre apus. E singur... Credința multora în Vodă a început să se clatine. Apusul l-a lăsat ca cucu' pe cracă. Singur și-a săpat groapa, cu sabia și-a săpat-o... Zilele-i sunt numărate. Noi n-avem a face decât un brânci să-i dăm. Parcă-i și aud clopotul de îngropăciune... "Ștefan, Ștefan Domn cel Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ușor, Vlahuță s-a dus să se răcorească la crâșmă iar hârtiile idem și ele, între ferestrele larg deschise. La intrarea oaspeților mult doriți curentul dintre ferestre și ușă a făcut avioane din hârtiile atât de importante. Ele avioane, notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat seama și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. - Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
meu prieten Adi Cusin într-o frumoasă poezie a lui, în care se răstoarnă un car cu fân în mijlocul unui oraș, într-o stradă cu multă lume, o minune, de poezie. * Mai departe... iarăși străzi cu nume de altădată: Ciuboțica cucului, Strada Florilor, Strada Degetarului, Strada Degețelului, Strada Ciurului... Trecem acum pe Strada Eșarfei... Cine și ce, vreo cucoană, vreun domn dedat eleganței, vreun erou cu brațul bandajat în eșarfă, o eșarfă ca simbol al unui eveniment? Ce ascunde această denumire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
funcționarilor petrolieri, se lăuda, de câte ori ne vedeam, că este din "Tătărași", inventând cumva cetățenia tătărășană. Un altul, care era și el la Paris, un evreu, nu uita să comenteze: "Ce așa mare lucru, auzi, din Tătărași... Eu sunt din Târgu Cucului și nu fac atâta caz"... * Cred că trebuie să spun, trecând la o altă miniatură, că lașul conferă cetățenilor lui un statut poetic. Oricum, chiar dacă nu scrii nimic, nu pictezi, nu frecventezi filarmonica, este bine, "prinde bine" să fii de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-și deschidă primele frunzulițe spre lumină.Pregătește ramurile golașe să-și anine în curând ciorchini de flori. Împrăștie, peste tot, zămbete și bucurie. - Cu- cu! Cu- cu! Fetița deschide ochii. - Ai auzit, Ioana? întrabă bunica, intrând în cameră.A cântat cucul. Aruncă un ban ca să ai noroc și să-ți meargă bine tot anul. Hai, grăbește-te! Ce stai împietrită la fereastră? Fetița tresare. Vraja se împrăștie ca un fum. Ia o monedă și-o aruncă pe fereastră, așa cum spusese
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 83 Marius Cucu este doctor în filosofie, cadru didactic la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava. A publicat numeroase articole și studii în revistele de specialitate, precum și Cioran și exodul spre veșnicie (2007); Eclipsa orizontului (2003); Repere introductive în fenomenologie (2010); Paradigme umaniste
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CUCU, MARIUS Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive/ Marius Cucu. Iași: Institutul European, 2016 ISBN 978606-24-0153-5 111 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MARIUS CUCU Ascunderi și înfățișări Explorări metafizice decriptive INSTITUTUL EUROPEAN
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Călugărițe unde noaptea nu e cald. * Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru Amintire cu miros de farmacie curată Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată, Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul. URMUZ Prin Urmuz (1883-1923) suprarealismul român este anterior celui francez și independent. Divagațiile onirice, cu aparență de delir dement, ale acestuia îndeplineau întocmai programul de a surprinde realitatea imediată a spiritului, hazardul interior. De fapt Hurmuz făcea simple petreceri pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pierdere, trecere. Tonalitatea melancolică, simplitatea și puritatea definesc acest debut, dar poemele nu aduc o notă de originalitate, reluând tipare blagiene (Bacanală, Trebuie să mă întorc): „Dor de sat, fără vârstă ca apa./ Sete de văzduh./ Morile țipând în înserare,/ cucii și caprele,/ [...] Întoarcere cu neputință” (Povestea cu ieri). O notă personală găsește T. în Ierugi (1969), unde, folosindu-se tot de surse folclorice, provoacă o explozie de jocuri verbale, unele amintind, prin verva lor, de poemele „orale” ale lui Nichita
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
un fundal conturat prin intermediul unor peisaje autumnale sau hibernale - expresie generalizată a sentimentului pustiului și al uitării: „În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit./ Și a rămas ca un sicriu/ Cu frunze moarte-mpodobit.// Și mierla tace-n timp târziu,/ Iar cucu-n ore a murit;/ În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit” (Rondelul toamnei). Maestru al sonetului, rondelului și poemului într-un vers, T. scaldă verbul într-o luminiscență potolită, cu o tonalitate elegiacă generată de pericolul iminent al „abisurilor de
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măști vegetale și antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilității solului (precum Călușul, Cucii). Cultul morților a generat altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoșilor. Toate aceste forme ale dramei rituale și-au pierdut de-a lungul vremii sensurile inițiale, accentuându-se caracterul ludic. Rudimente ale
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
iar sceneta se încheie cu învierea celui mort. Cucilor li se atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi, o suprapunere de elemente grecești antice (dionisiace) sau de elemente slave (cultul zeului Cupala). Din spectacol păgân, ce însoțea solstițiul de iarnă, Cucii devine un joc semireligios ce se practică la lăsatul secului (echinocțiul de primăvară). Actualmente spectacolul s-a laicizat, devenind un alai popular. Principalele tipuri de măști specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confecționate din „traistele de cai” sau din piele
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Coșbuc George 130, 139, 264 Cotruș Ovidiu 31 Cozma (deținut) 95 Cozmescu (ofițer) 126 Crainic Gogu 230, 232 Crăciun Gheorghe 37, 77, 130, 140, 152, 218 Crăciun Oprea 33 Creangă (Ioan) 304, 317 Cricopol (ofițer) 302 Cristescu Plăpumaru Gheorghe 303 Cucu Vasile 363 Cucuianu (profesor) 130 D Dabija Nicolae (maior) 132, 146 Dan (locotenent-major) 330, 331 Darie 318 Darvai Dorel 100 Darvai Victoria 100 David (preot, deținut) 22 Davidescu (frații) 34 Dăian Ghiță 19 Dănilă (posibil Laitin, deținut) 234 Dănilă Matei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu Dorotheea, văduva lui Anton Mănescu, proprietar al unei tipografii pe strada Lipscani; tipografia purta numele moștenitoarei - Dor. P. Cucu - și funcționa în 1880 pe strada Lipscani la nr. 1-3, dar de conducerea efectivă a ei se ocupa Petre M. Cucu. Probabil că la această tipografie „Cucu“ - în care s-au tipărit câteva din principalele ziare bucureștene până către 1900 - se referă Constantin Bacalbașa. 290. Unele dintre farmaciile citate de Bacalbașa sunt înregistrate și în ghidul lui Ulysse de Marsillac din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de haiduci, Orăștie, 1912; Împăratul Rogojină, Orăștie, 1912; Volintirii, Orăștie, 1912; Povești de sărbători, Orăștie, 1913; Povești de Crăciun, București, 1914; Sărăcuțul, București, 1915; Firimiturile lui Dalib, București, 1916; Bucovina, București, 1916; Jurământul, București, 1916; Cântecul eroilor, Fălticeni, 1918; Povestea cucului, București, 1921; Novele și schițe, București, 1921; Novele și povestiri pentru copii, București, 1922; Odiseia bătăliei de la Mărășești, București, 1923; Codreanu haiducu, București, 1924; Icoane vechi și noi, București, 1924; Nuvele și povestiri, București, 1924; Povestea crinului, București, 1924; Poveștile
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
, Stelian (6.II.1904, Văcăreni, j. Tulcea - 15.XI.1985, București), poet și publicist. Este fiul lui Nicolae Cucu. Urmează școala primară și liceul la Râmnicu Sărat, iar între 1922 și 1925, Facultatea de Litere și Filosofie din București. Mai întâi funcționar în București, din 1926 este profesor de limba și literatura română, ulterior și director al Liceului „Regele
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
poeziei, „muza” lui tace, însă nu chiar tot timpul; într-o „mostră” lirică din 1957, tipărită totuși după 1989, jurnalistul susținător al realismului socialist contemplă norii, apa curgătoare, zbuciumul vântului și se dorește îngropat la țară, unde „să-i cânte cucul pe troian” și „să-l spele apa-n dungă”. Invarianta producției sale poetice, de la debut până la senectute, adunată în 1996 în volumul Poezii, e propensiunea spre meditație: nu coborând de la idee la imagine, ci ridicând la gândire emoția contactului cu
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
ani decât soțul ei, își va crește cu greutate copiii din pensia de urmaș. C. a învățat la Brăila, la Liceul „N. Bălcescu” și în București. Având o voce remarcabilă, s-a înscris la Conservator, fiind apreciat de profesorii Gh. Cucu și D. G. Kiriac. De la doisprezece ani scria versuri. Debutează în 1906 în revista „Dumineca”, semnând aici Celarianu-Celari; publică poezie și proză poematică în „Biblioteca modernă”, „Rampa”, „Ilustrația”, „Lumea”, „Revista antică”, „Noi pagini literare”. Deși era o persoană timidă și
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg bestiar în lucrarea de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe Basarab a utilizat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Țării Românești rămâne acvilă, dar cu cap de corb. Țapul cu corn înfrânge nu berbecul fantastic din Biblie, ci dragonul. Vulturului bicefal i se vede un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu care se cultivă polisemantismul, dar și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]