3,741 matches
-
vârî țigara ofensatoare În buzunarul de sus. — Și cum mai arată? — Ca un bătrân plin de riduri. — Mda? Păcat. Era frumușel al naibii la vremea lui. Ba chiar dădea femeile pe spate. Dar n-am putut să dovedim. Rămase tăcută, cufundată În amintiri. În cele din urmă oftă și reveni În prezent. — Deci crezi că frații McLeod ar fi oamenii noștri? Logan dădu aprobator din cap. Le citise din nou dosarele. Hăcuirea rotulelor cuiva cu maceta era chiar genul lor. Frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mâinile Myrei s-au repezit la păr). O, lasă-l așa, e grozav! Au urcat scările, parcă plutind, și Myra l-a condus În micuțul bârlog al visurilor sale, unde ardea un foc plăcut, În fața unei canapele pe care te cufundai până la pământ. Peste câțiva ani acesta avea să fie marele decor al lui Amory, leagănul multor crize emoționale. Acum, au discutat o vreme despre partidele de săniuș. Întotdeauna există un grup de timizi, a comentat el, care șed la coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
curioasă vână de slăbiciune, care străbătea de-a curmezișul masca lui socială... o vorbă aspră din gura unui băiat mai mare (de regulă, băieții mai mari nu-l puteau suferi) ajungă să-i spulbere siguranța de sine și să-l cufunde Într-o nefericire ursuză sau Într-o stare de prostie timidă... era sclavul propriilor stări de spirit și simțea că, deși era capabil de Îndrăzneală, chiar de nesăbuință, Îi lipseau atât curajul, cât și perseverența sau respectul de sine. Vanitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
folosea doar ca pe niște oglinzi ale propriei sale persoane, ca pe un public În fața căruia putea să pozeze, lucru absolut vital pentru el. Era insuportabil de singur, teribil de nefericit. Existau și câteva firișoare de consolare. Ori de câte ori Amory se cufunda În apele tristeții, vanitatea lui se lăsa ultima la fund, așa că se mai Încălzea ușor de plăcere când „Wookey-wookey“, bătrâna menajeră surdă, Îi declara că era flăcăul cel mai chipeș văzut de ea vreodată. Îl Încântase că era jucătorul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
S-au salutat scurt din cap. Amory a citit douăzeci de minute din Profesiunea doamnei Warren și a consumat chifle cu șuncă (pe Shaw Îl descoperise absolut din Întâmplare, În sesiunea de iarnă, scotocind prin bibliotecă). Celălalt boboc, și el cufundat În lectură, a topit Între timp trei pahare de lapte de malț cu ciocolată. Treptat, ochii lui Amory s-au ridicat spre volumul din mîna colegului său. A descifrat, literă cu literă, numele autorului și titlul, ce i se Înfățișau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și jumătate de școală. — Aruncați-l din mașină! — E lung drumul Înapoi! — Amory, ești excedat, dacă pot folosi o expresie originală. N-ar fi mai bine să iei un sedativ, Amory? Amory s-a resemnat să tacă și s-a cufundat În contemplarea peisajului. Parcă se potriveau versurile lui Swinburne: „Oh, winter’s rains and ruins are over, And all the seasons of snows and sins; The days dividing lover and lover, The light that loses, the night that wins; And
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
smuls de la paznic permisiunea de a dormi chiar acolo, pe promenadă, și, după ce au strâns o uriașă colecție de rogojini și carpete de prin cabine, ca să le folosească drept saltele și pături, au pălăvrăgit până la miezul nopții, când s-au cufundat Într-un somn fără vise, deși Amory s-a trudit din răsputeri să rămână treaz, ca să vadă cum apune luna enormă În ocean. Și așa au ținut-o două zile fericite, hoinărind În sus și-n jos pe litoral cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În sinea lui, a decis că Înhumarea era de preferat incinerării și a zâmbit, amintindu-și de vechea preferință din copilărie: oxidarea lentă Într-un vârf de pom. În ziua de după ceremonia funebră s-a distrat În biblioteca cea mare, cufundându-se În moliciunea canapelei În atitudini mortuare grațioase, Încercând să determine dacă atunci când Îi va suna și lui ceasul, era de preferat să fie găsit cu brațele Încrucișate pios pe piept (Monsignor Darcy votase cândva pentru postura aceasta, considerând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
tine În contradictoriu, chiar dacă În sinea mea sunt sigur că „hăul negru al Romanismului“ se cască sub picioarele tale. Scrie-mi repede. Cu multă dragoste, THAYER DARCY Până și lecturile lui Amory au pălit În această perioadă. El s-a cufundat și mai tare În labirintul străzilor neguroase, mărginașe, ale literaturii: Huysmans, Walter Pater, Théophile Gautier, secțiunile mai picante din Rabelais, Boccaccio, Petroniu și Suetoniu. Într-o săptămână, din pură curiozitate, a inspectat bibliotecile personale ale colegilor săi, găsind-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Mergem spre est, a propus Burne, și pe drumurile alea din pădure. — Mie nu mi se pare foarte atractiv, a bombănit neentuziasmat Amory, dar mergem, dacă zici tu. Au pornit În pas vioi și timp de o oră au mărșăluit, cufundați Într-o discuție ce abunda În provocări, până când luminile din Princeton s-au preschimbat În gămălii albe de lumină În urma lor. — Oricărei persoane cu puțină imaginație i s-ar face frică, a spus cu seriozitate Burne. Chiar plimbările astea nocturne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Tinerețea vibra În el și scotea pene noi, strălucitoare. Înmagazinase chiar suficientă energie ca să adopte o postură inedită. — Care-i chestia cu „abstragerea“ asta, Amory? l-a Întrebat Într-o zi Alec, iar când Amory s-a prefăcut că e cufundat În lectură și năuc, a continuat: Nu Încerca să-l joci pe Burne cel mistic față de mine! Amory a ridicat nevinovat ochii: — Ce zici? — „Ce zici“, l-a maimuțărit Alec. Încerci să intri În transă citind... Ia să vedem cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
din Maeve Obrajii ca cireșele din pomul Ce se pleca spre Maria când Îl alăpta pe Fiul Domnului. Aveelia Vrone Părul lui e ca gulerele de aur ale regilor din Tara Ochii aidoma celor patru mări de oțel din Erin Cufundate În negura ploilor. Mavrone go Gudyo El să fie În bătălia voioasă și roșie Printre căpeteniile ce fac mărețe fapte de vitejie Viața să plece din el Ar fi ca și cum baierele sufletului mi s-ar desface. A Vich Deelish Inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
uverturi, se vor contopi cu pașii ei, iar ochii ei catifelați, Întâlnindu-i pe ai lui, Îl vor Îmbăta mai strașnic decât vinul. Până și visurile sale erau acum viori Îndepărtate, plutind ca sunetele estivale În văzduhul văratec. Camera era cufundată În Întuneric, cu excepția lucirii palide a țigării lui Tom, care ședea lângă geamul deschis. Închizând ușa după el, Amory a rămas o clipă cu spatele sprijinit de ea. — Hello, Benvenuto Blaine. Cum a mers azi publicitatea? Amory s-a trântit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ca de pisică. - Dă-te Înapoi, ia-ți elan și sări, l-a povățuit vocea, iar eu te prind de mână... Nu, nu de acolo! Din partea cealaltă! El a urmat indicațiile Întocmai și, cum aterizase pe burtă, pe latura stogului, cufundat În fân până la genunchi, o mânuță albă s-a Întins spre el, l-a apucat de braț și l-a tras până În vârf. - Iată-te, Juan! a strigat fata cu părul ud. Nu te superi, sper, dacă omit cuvântul „Don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
va deveni o creatură bună de speriat copiii, care se va strecura În dormitoare pe Întuneric și va stabili o neagră comuniune cu stafiile care șoptesc secrete sumbre nebunilor din continentul acela negru de pe Lună...? Amory a zâmbit ușor. - Te cufunzi prea tare În tine Însuți, a auzit pe cineva șoptind. Iar apoi: - Ieși În lume și lucrează ceva. - Nu-ți mai bate capul... Își imagină un posibil comentariu viitor despre sine: - Da, da. Probabil că am fost egoist În tinerețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lui Phoebe se micșorase până la dimensiunile aureolei de deasupra lui Jill. Percepea instinctual mirosul stătut al sărăciei, dar nu mai alunga păcatele mai serioase ale mândriei și senzualității. Nu mai existau oameni Înțelepți, nu mai existau eroi. Burne Holiday se cufundase În uitare, ca și cum nici n-ar fi trăit, iar Monsignor murise. Amory se maturizase cu Încă o mie de cărți și o mie de minciuni. Îi ascultase nesățios pe cei care se pretindeau atot știutori, dar habar n-aveau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și necredința În termenii credinței proprii: dacă te Îndoiai de Satanei, o făceai fiindcă existența Satana voia să te Îndoiești de ea. Amory Îl văzuse pe Monsignor mergând În vizită acasă la filistini nesimțiți, citind cu nesaț romane populare și cufundându-se adânc În rutină ca să scape de acea oroare. Iar acest prelat ceva mai Înțelept, ceva mai pur, nu fusese (Amory o știa) mult mai În vârstă decât el. Acum Amory era singur - evadase dintr-un țarc mic Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
un ziar de scandal în care apărea un articol despre cele trei omoruri ale lui - detalii scabroase obținute dintr-o „sursă de încredere” de la morga din L.A. Danny cercetă cu privirea jumătate de pagină în timp ce își scotea insigna în fața paznicului cufundat în lectură, ce morfolea un trabuc. Cele două cazuri erau puse acum în conexiune pe hârtie - chiar dacă numai în tabloidul Tattler din L.A. -, iar asta implica posibilitatea apariției altor relatări tipărite, știri la radio sau televiziune, plus confesiuni false, indicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cât cuprinde, iar Dudley mi-a spus că tu ești ocupat cu chestia aia comunistă. Danny se gândi la Mal Considine. Facem rost de oameni, nu-ți bate capul. Arcul de lumină se stinse, iar porțiunea aceea de drum se cufundă în întuneric. Breuning întrebă: — Upshaw, ce-i cu numele ăsta, Augie Luis Duarte? Asasinul nu-i mexican și nici vreuna din victime nu-i, așa că de ce l-ai luat în calcul? Danny se decise să-l dea în vileag pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dat seama că fusese interogat dinainte. Cred că tu l-ai agățat și cred că asta s-a întâmplat în culcușul lui Goines. Când i-am descris locul, i s-a părut al naibii de familiar. În afara lui Niles, întreaga încăpere era cufundată în ceață. — Nu acum, sergent! tună el cu o voce autoritară. Nu acum pe mă-ta! Cred că ai intrat prin efracție pe teritoriul din jurisdicția mea. N-ai auzit apelul radio la gogoșerie și pot să jur că știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cadavrul în portbagaj, îndoindu-l de mijloc în jurul roții de rezervă. Apoi, gâfâind, leoarcă de sudoare și tremurând, se întoarse la Audrey. Stătea pe closet, goală, și fuma. O jumătate de duzină de mucuri erau împrăștiate pe jos. Baia era cufundată într-un nor de fum. Arăta ca o femeie de pe Marte: lacrimile îi întinseseră machiajul pe față, iar petele de ruj, întinse de când făcuseră dragoste, încă i se mai vedeau pe obraji. Buzz îngenunche în fața ei. — Iubita, mă ocup eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de crom fixate deasupra marchizei purpurii și zdrențuite de la intrare. — S-ar putea, zise el, parcând lângă altă mașină. Mal ieși primul din mașină și intră în hotel în pas alergător. Buzz îl ajunse din urmă la recepție. În holul cufundat într-o căldură înăbușitoare Mal se legitimă în fața recepționerului, un negru uscățiv, într-o cămașă cu butoni și uniformă încheiată la toți nasturii. Acesta murmură „Da, domnu’, da, domnu’”, cu un ochi la Mal și o mână sub tejghea. Mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
blocheze intrarea, apoi făcu un pas în spate și se înclină - un gest clar de politețe față de poliție. Buzz intră primul. În afara becurilor albastre, ca de Crăciun, lipite pe pereți și a unui spot minuscul ce lumina barul, localul era cufundat complet în întuneric. Clienții stăteau la mese cochete, cu fața spre scenă, iar formația de muzică era luminată din spate de alte becuri albastre: spoturi acoperite cu celofan, ce clipeau. Muzica era asurzitoare, cu puțin sub nivelul de gălăgie. Trompetistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lumina. Când ieși, își luă plasa și lăsă ușa descuiată. *** Târându-se pe drumuri de țară, ajunse în San Fernando Valley chiar după 7.30. Deja se întunecase zdravăn, iar cerul era plin de stele. Casa lui Ellis Loew era cufundată în întuneric, iar în fața casei nu era parcată nici o mașină. Buzz se duse la ușa garajului, rupse închizătoarea ușii și deschise. Luna lumina un bec de acoperiș, aflat la capătul unei corzi. Trase de coardă și văzu ceea ce voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
această stare de „somn nepomenit”. Mihai Coman a refăcut corect sfera semantică a expresiei : „somnul nepomenit” este unul de „netrezit”, fără de capăt, adică unul mortuar (22, p. 37). într-o astfel de stare letargică - stare proprie principiului Haosului precosmogonic - e cufundat demonul/monstrul la întâlni rea cu zeul/eroul. Vtra, de exemplu, după ce confiscă apele cosmice, este găsit de Indra în adâncul munților (Rig Veda, IV, 19, 3) zăcând întins (aśayanam), dormind (abudhyamanam), cufundat în somnul cel mai profund (su
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]