2,852 matches
-
și femei deopotrivă, alunecă spre aventură, spre adulter. Aceștia au îndrăzneala să-și transforme visele în realitate, asumându-și totodată riscurile inerente. Le este dat să cunoască fiorul pasiunii, patima, dar și strigătele, lacrimile, scenele, reproșurile, scrupulele morale, mustrările de cuget. Dar ce se întâmplă când cele două talere ale balanței se află în echilibru? Când setea de aventură este la fel de puternică precum teama? Când iubirea pentru persoana aleasă nu împiedică atracția, dorința de a avea alți bărbați, alte femei? Când
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Stefan Zweig, în acea etapă hotărâtoare a vieții în care o femeie începe să regrete faptul că i-a rămas credincioasă soțului ei". Baronul, care are un nas foarte fin, mizează pe această breșă a incertitudinii. Fără vreo mustrare de cuget, profită de vulnerabilitatea pe care o ghicise în femeia respectivă. Începe prin a iniția un flirt nevinovat: o fixează pe această mamă nesatisfăcută cu o privire prudentă și alunecoasă, apoi caută să-i întâlnească privirea într-un mod provocator, "acea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
război de gherilă, în care totul este joc și prefăcătorie. Acest război de gherilă se cheamă Flirt". În ceea ce le privește pe tinerele fete care se încumetă să flirteze, acestea sunt încă și mai chinuite de îndoieli și mustrări de cuget. Unele dintre ele, cum ar fi contesa de Pange, iau acest joc în glumă sau îl consideră prostesc. Însă, asemenea Mariei Bashkirtseff sau Catherinei Pozzi, cea mai mare parte dintre domnișoare se simt pângărite, pervertite de acest joc amoros. Oprobriul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Belle Époque ca pe una "molatică și sterilizatoare", iar societatea franceză, ca pe una populată, pe lângă semi-virgine, de "semi-masculi"68. Flirturi romanești și perversități Toate aceste sentimente de indignare, de revoltă și de neliniște pe care le provoacă flirtul în cugetul contemporanilor se exprimă cu și mai multă violență în literatura epocii. În interval de câțiva ani, societatea franceză este invadată de romane de mâna a doua sau a treia care au drept subiect flirturile domnișoarelor. Toate aceste lucrări seamănă între
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gâsculițe neprihănite nu. Un nou mit feminin: personajul băiețoasei Într-adevăr, tânăra femeie de după război are, în imaginarul colectiv, chipul "băiețoasei". Ea este adevăratul simbol al acestor frenetici ani '20. Se bucură de un asemenea succes, încât o detronează în cugetele contemporanilor pe păcătoasa "semi-virgină" din perioada Belle Époque. Ea este cea care provoacă acum controverse, indignare și neliniște. O caricatură a semi-virginei? Ce se poate spune despre fetișcana băiețoasă? Ca și semi-virgina, ea este la origine un personaj literar, eroina
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Monique nu e semi-virgină. Ea este pervertită în totalitate. Toate acestea sunt adevărate și false în același timp. Căci răul stă fără îndoială mai puțin în act și mai mult în intenție, mai puțin în gest și mai mult în cuget. Și din acest punct de vedere, băiețoasa nu mai apare ca o caricatură a semi-virginei, ci ca o antiteză a acesteia. Perversiunea lui Maud de Rouvre ținea, să ne-amintim, de egoismul său, de venalitatea și de viclenia care o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu mai apare ca o caricatură a semi-virginei, ci ca o antiteză a acesteia. Perversiunea lui Maud de Rouvre ținea, să ne-amintim, de egoismul său, de venalitatea și de viclenia care o caracterizau. Corpul îi rămăsese nestricat, neprihănit, însă cugetul ei era pe de-a-ntregul corupt. Dimpotrivă, Monique Lerbier ascunde o "fire esențialmente integră". Dacă alunecase pe panta depravării, cauza era disperarea, căci fusese ea însăși trădată, pentru că fusese decepționată în setea ei de ideal. Cu cincisprezece zile înainte de a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
subliniază Simone de Beauvoir în memoriile sale, clasele înstărite întrețin încă "un cult al tinerei domnișoare, cea autentică"91. În acești ani '20, virginitatea și neprihănirea feminină rămân idealuri cu atât mai mult cu cât modelul băiețoasei este prezent în cugetul tuturor. Însăși Simone de Beauvoir, înainte de a deveni simbolul scriitoarei feministe din perioada postbelică, mărturisește că fusese și ea una dintre aceste fete tinere cum nu se poate mai "cuminți". La zece ani, își amintește gânditoarea, era "o fetiță model
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ani mai târziu, când devenise o femeie liberă, partenera lui Sartre, precum și o scriitoare renumită. Ca fată tânără, trăirile ei erau mult mai confuze, învălmășite, marcate de "dezgustul amestecat cu teamă pe care îl trezește în mod obișnuit masculul în cugetul fecioarelor". Această reflecție a posteriori are totuși meritul de a evidenția cât de pronunțate erau anumite idealuri și trăsături culturale în perioada dintre cele două războaie: ideea că dragostea trebuie să fie absolută și eternă, imperativul virginității impus fetelor tinere
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
carnale. Deoarece sunt asociate deopotrivă cu suflul cu sufletul, adică și cu buzele simboluri ale senzualității și dorinței trupești ele exprimă noul ideal amoros, cel al marii iubiri, spirituală și senzuală în același timp112. Sărutul aduce în armonie trupul și cugetul, dorința și iubirea, tandrețea și patima și de asemenea, într-un anumit fel, bărbatul și femeia. Căci sărutul este un gest simetric, de la gură la gură. Spre deosebire de relația sexuală, care induce adesea un raport de dominație, sărutul pune pe picior
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-și facă apariția? La ea nu țin chestiile astea! Pentru a-și uita nefericirea, tânăra se distrează, face zburdălnicii cât cuprinde. Dacă nu poate avea parte de marea dragoste romantică, își înmulțește flirturile ludice. Dacă André este încă prezent în cugetul ei, sunt mulți alți băieți care-i ocupă mintea, și încă în așa măsură, încât i se întâmplă uneori să "uite de el, de el, cel de neuitat". La petrecerile-surpriză, Bab "trece voioasă de la braț la braț". Într-o seară
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
152, ar "vrea să se debaraseze de sânii săi în mâinile cuiva". Însă o rețin o sumedenie de tabuuri și de inhibiții. Toate filmele și romanele din care se hrănesc fantasmele sale nu încetează să întrețină în același timp în cugetul ei frica de pedeapsă. Marthe, Fanny, Vinca, eroinele pline de îndrăzneală din Le Diable au corps, Marius sau Le Blé en herbe plătesc foarte scump nesocotirea interdicțiilor sexuale: printr-un copil nedorit, excludere socială sau chiar moarte. Mai mult, la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
relația senzuală dusă până la capăt pe care o împărtășește fără întârziere cu învățătoarea de culoare îl face să uite de "îndelungatul refren de frustrări" pe care îl reprezentaseră flirturile sale. Îmbrățișările erotice împărtășite în Fordul tinerei femei îi alungă din cuget amintirea dureroasă a altor încleștări, neîncheiate și conflictuale de data aceasta, petrecute și ele pe bancheta din spate a unei mașini. Ele alungă amintirea acelor prime întâlniri, amintirea unor "ore petrecute în întregime în încercări de apropiere, un sărut ici
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în camera ei, să-și lipească "piciorul rece și păros" de al său, iar apoi să o posede cu brutalitate, Jeanne nu știa nimic despre sexualitate. Fusese, până în noaptea nunții, ferită de orice contact, de orice "întinare". Cu trupul și cugetul "fără pată", pornise în viață cu ochii legați, pomenindu-se apoi căzând dintr-o dată într-o capcană din care nu mai are scăpare. O tânără care, precum Maïté V. în anii '60, explorează flirtul până la cele mai îndepărtate frontiere ale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
femeile sunt seduse de versurile poetului, căci berbantul are un farmec de plăcere/ Ce-n veci adimenește o minte de muiere, după cum constată amuzat Hilarius (I 1). Corina, vechea sa inspiratoare, pe-un vers măgulitor/ Jertfit-a lui Ovidiu și cuget și onor, remarcă amar soțul acesteia, Ibis (I 1). Iulia, nepoata lui August, s-a lăsat cucerită din prima clipă de stihurile lui Ovidiu, ceea ce o face să declare Eu te iubesc pe tine, poete-ncântător. Explicația e simplă, căci
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dar nu ca sclavul lor (scena 6). Din punctul lui de vedere, oamenii n-ar trebui să se lase cu totul în voia nemuritorilor, căci se pot afirma independent de aceștia : Să te iei/ în propriile mâini, să faci/ din cuget și din suflet setea însăși/ a zeilor, un receptacol/ de neînlăturat a-ncrucișării/ voințelor cerești și o-mplinire/ pe care zeii n-o mai pot lăsa/ nafara vieții lor, să îndrăznești/ să stai în fața lor o flacără/ din focul lor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sorții amarnice, transformându-l în jucăria divinităților crude, eroul continuă să lupte cu puterile ostile : abia acum/ pot să-i înfrunt ! Scuip viața/ dată de zei, o zvârl din mine,/ nu-mi trebuie nici sufletul, nu vreau/ lumina lor, nici cugetul, - mă scald/ în nebunia forței pure ! (scena 10). Orb, gata să pornească pe drumul pribegiei, Oedip aruncă o ultimă sfidare divinităților care nu mai au ce rău să-i facă : Carnea/ și sufletul acesta zeii nu mai pot/ să le
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
precipită dramatic figura lui Prometeu care îi prezice viitorul redeșteptându-i conștiința (p. 168). Puterea de anticipare, lăsată în umbră de mitografi, definește personajul eschilian. Tragicul se naște din întâlnirea cu destinul survenită când eroul își împlântă privirea limpede a cugetului în bezna nepătrunsă a soartei (p. 170). Prevestirea viitorului lui Io anunță scena în care Prometeu îl înfruntă pe Hermes, trimis de Zeus să-i smulgă taina cu privire la fiul lui Thetis menit să fie mai puternic decât tatăl său. Bizuindu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a soartei (p. 170). Prevestirea viitorului lui Io anunță scena în care Prometeu îl înfruntă pe Hermes, trimis de Zeus să-i smulgă taina cu privire la fiul lui Thetis menit să fie mai puternic decât tatăl său. Bizuindu-se pe forța cugetului, eroul opune absolutei voinței a lui Zeus absoluta unitate a personalității sale întemeiată pe cunoaștere (p. 158). În răzvrătirea sa, titanul refuză să-i devăluie lui Hermes adevărul și, mai presus de propria suferință, denunță dezordinea morală a nedreptății (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
titanului stă în actul intim de a fi atins sfera Absolutului, dar tot de aici vine și mântuirea lui când eroul descifrează rânduiala cosmică și sensul existenței (p. 173). Nefiind nici răzvrătire stearpă, nici suferință pasivă, fapta lui reprezintă riscul cugetului creator (p. 174). Potrivit exegetei, opera eschiliană celebrează poetic era cercetărilor raționaliste asupra cosmosului : spaima de haos este depășită prin cunoaștere. Reluând analogia dintre Prometeu și Cristos, sugerată de Tertulian, interpreta arată că ea se bazează pe nevoia de a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pregătind calea pentru creștinismul venit să mântuiască omul prin iubire (p. 175). Mai mult decât prin eventuala sa latură cristică, eroul eschilian este aproape de sufletul modern prin idealul de libertate simbolizat, ca și prin întemeierea personalității în fapta eroică a cugetului. Pe de altă parte, spiritul elin se face simțit într-o tragedie în care geniul etern omenesc biruie haosul (p. 175). Orestia dezvăluie pe larg concepția eschiliană despre relația eroului tragic cu destinul, așa cum o descifrează Alice Voinescu. Din legenda
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se lasă biruită de propria conștiință a păcătosului în clipa tragică (p. 350). Pentru Alice Voinescu, tragedia eschiliană reprezintă data nașterii spiritului european, căci aici, prima dată, o conștiință individuală, identificându-se cu nevoile mulțimii și purificându-le în lumina cugetului, le-a smuls din finalitatea pragmatică a vieții biologice și le-a îndreptat spre finalitatea gratuită a Idealului (p. 353). Studiul lui Zoe Dumitrescu-Bușulenga începe prin a-l plasa pe Sofocle în spațiul și timpul său, Atena epocii lui Pericle
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cartea, cartea este acolo, pe-nălțime; Sclipește; și fiindcă străluce sus pe coame, Sfărâmă ghilotina, dar și război și foame.” Victor Hugo 349. „Îți intră cartea-n minte și-aici desface toate Cătușele greșelii de adevăr legate Ca-n fiecare cuget e nodul gordian.” Victor Hugo 350. „Avutul tău e cartea! Ea este bucuria Și dreptul, adevărul, virtutea, datoria, Progresul, rațiunea ce patimi risipesc.” Victor Hugo 351. „Cartea înseamnă libertate.” Victor Hugo 352. „Nimic nu farmecă mai mult decât să întâlnești
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
În cartea lumii scrie că-n iubire-i trăinicia...” Hafez 495. „Cineva spune în glumă că ar fi nevoie de cărți care să popularizeze matematica printre matematicieni.” Gr. C. Moisil 496. „Anii știu mai mult decât cărțile.” Fr. Bacon 497. „Cuget, deci exist.” Renée Descartes 498. „Cărțile își au destinul lor.” Terentianus Maurus 499. „Stăpânește subiectul, cuvintele vor veni (de la sine).” Cato cel Bătrân 500. „Înveți să scrii scriind și să vorbești, vorbind.” Proverb latin 501. „Scrisoare inimii este citită în
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
fi de un alb mai alb în ochii arheologului. Culorile materiale, de la alb la negru, de la roșu și gri la nuanțele variate ale ceramicii (de Cucuteni) răsfrâng istoria veche, punând-o pe masa contemporanului. Picturile cupolelor din biserici înrădăcinează în cugetul pelerinului valoarea de rugă și credință, înseninează sufletul deznădăjduit iar mitul purificării prinde substanță. Orașul este acoperit de culori, de forțe pastelate ale realității dar și ale imaginației noastre. Să nu scăpăm din vedere însă că valorizarea lor poate denunța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]