2,843 matches
-
caracter transdisciplinar. • O situație de integrare să mobilizeze un ansamblu de achiziții integrate, orientate către un scop, să fie semnificative, să fie nouă pentru elev, se referă la o categorie de probleme specifice. Este o punere în operă a cunoștințelor declarative și procedurale într-o situație dată. • Presupune o mobilizare eficace a unei serii de resurse pertinente pentru situații (cunoștințe, priceperi, capacități). • Se face o selecție a resurselor mobilizate care permit de a fi mai eficace într-o situație • Presupune o
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că această concretizare a putut deveni reală (Glanz, 2000) când: • s-a determinat care sunt categoriile de competențe de bază și specifice, conform profilului așteptat, necesare conceperii, înțelegerii, abordării, rezolvării diferitelor situații și contexte, • s-a trecut de la cunoștințe doar declarative la cuplarea, echilibrarea lor în sistem cu cele procedurale, acționale, condiționale, instrumentale necesare rezolvării interși transdisciplinare a situațiilor reale problematice, complexe, • s-a acordat atenția cuvenită organizării în sistem a categoriilor variate de competențe, care să ofere soluții eficiente pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodologia de concepere, realizare și valorificare a ei. În construcția unui asemenea curriculum se pot identifica mai multe paradigme particularizate (microparadigme) din cea generală, în funcție de zonele privilegiate pentru grupări de obiective, după anumite criterii ale domeniului formării specifice (doar cunoștințe declarative sau doar competențe transversale sau competențe relaționale sau cele combinate). Atunci programele curriculare concrete pot opta pentru unele dintre acestea sau prin combinare sau urmărite progresiv etc., dar în final să fie o evaluare completă a competențelor propuse inițial în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizate apoi printr-o repartiție a lor pe sfere de activitate într-un domeniu sau pe tipuri de activități. În al treilea rând, atenția este orientată spre identificarea resurselor mobilizabile pentru fiecare competență, delimitarea resurselor pentru categoriile de cunoaștere: cunoștințe declarative (date semnificative, informații, concepte), cunoștințe procedurale (de aplicare, de precizare a cauzei unui eveniment, de transformare a unei fraze afirmative în una interogativă), cunoștințe de comunicare și colaborare (a ști să fii, a asculta un interlocutor, a transmite un mesaj
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
le însușească prin transmitere-asimilare. Este aici, după Jonnaert (2006) distincția între a ști informații teoretice generale, selectate conform profilului de formare (savoir) și a cunoaște propriu (connaître), în stabilirea unui curriculum. Atunci nu a fost o limitare numai la cunoștințe declarative, teoretice asupra temelor prezentate tradiționalist, dar de la ele s-a pornit în sinteză, cu o selecție a informațiilor de bază, necesare tocmai profesionalizării efective, ca resurse cognitive eficiente. Și asigură apoi fondul de prelucrare variată în construirea înțelegerii, a competențelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procedurale și experiențiale), efectuarea de reflecții proprii ca viitori educatori (în raport cu competențele, cu alternativele de soluționare a problemelor, situațiilor). Astfel pot fi mobilizate în practică diferite tipuri de cunoștințe pedagogice, dacă nu mai este limitarea la însușirea lor în sens declarativ sau simplu aplicativ, ci se procedează și la "transpoziția lor pragmatică" și experiențială, în noile situații profesionale viitoare. Putem exemplifica cu un model astfel elaborat, de programă curriculară, pentru o unitate de învățare, în cadrul experimentului menționat, privind formarea competențelor studentului-viitor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în temă. Fundamentare • Nevoia de finalități în educație • Funcția teleologică a educației • Relația finalități-așteptări-rezultate • Factori determinanți • Categorii de finalități și caracteristicile lor. Funcții • Cercetări actuale și consecințe • Surse de informare esențiale, inclusiv TIC • Educatorul în fața precizării obiectivelor activității Cunoștințe teoretice declarative, concepte-cheie pentru acțiunea științifică • Finalitățile principal element al curriculumului • Relația cu celelalte elemente ale lui • Finalitățile educației note esențiale, analiză comparativă, priorități actuale. Aplicație în domeniu Elemente de structurare Posibilități de concepere a aplicării programei și realizării unității de învățare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
complexității contextului de aplicare. Însă prin raportare la definirea generală a competențelor, cea metodologică, privind competența de învățare (raportată și la caracteristicile paradigmei centrării pe educat, pe învățare), este una transversală (Wolfs, 2001, pp. 15-16). Ea precizează astfel ansamblul cunoștințelor declarative și procedurale, a atitudinilor implicate, puse în aplicare în rezolvarea unei situații, probleme, sarcini, proiect. Sau arată eficiența practică a folosirii acestor elemente componente implicate, dar nu oricum, ci prin mobilizarea și integrarea lor, prin transferul și adaptarea lor la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodelor Strategia este corelată cu competențele de proces, metodologice în învățare (Wolfs, 2001, pp. 23-32), prin procedurile practice, efective proiectate și manifestate în demersul învățării și este definită ca activitatea efectuată în învățare, pentru a permite achiziția, interpretarea, aplicarea cunoștințelor declarative sau procedurale. Sunt conduite metodologice de înțelegere și de influențare a modului cum să se rezolve, implică ideea de proiectare a acțiunilor ce urmează a fi folosite în realizarea unui scop, sarcini, situații. Sau se referă la organizarea acțiunilor sau
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de verificare și apreciere a competențelor. Dar evaluarea acestora nu se va mai limita la verificarea clasică a cunoștințelor (fără a fi însă excluse), ci se va modifica chiar în acord cu conceptul de competență un ansamblu integrat de cunoștințe declarative, procedurale, atitudinale. Ele permit, în fața unei categorii de situații complexe, de a se adapta, a aborda probleme și a realiza proiecte, capacitatea de a pune în aplicare un ansamblu organizat de categorii de achiziții și atitudini, care permit rezolvarea unui
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
succesul în viața socială, în diferite contexte particulare, prin comunicare (precizarea valorilor care contribuie la afirmarea societății și a individualităților, sprijinirea indivizilor în a pune cele mai adecvate întrebări referitoare la varietatea contextelor ș.a.), cele mai importante competențe fiind cunoștințele declarative și procedurale, abilitățile, atitudinile, valorile. La acestea se adaugă încă alte trei categorii de competențe: • posedarea și utilizarea instrumentelor de interacțiune efectivă cu mediul tehnologic, social, cultural (limbaje, simboluri, texte, informații, tehnologii), • realizarea interacțiunii cu grupuri eterogene și deprinderi de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
60 sunt marcați, fără îndoială, de o revigorare a lirismului pur, după o perioadă aridă, în care dogmatismul lozincard impusese o poezie didacticistă, materializată în simple reportaje lipsite de fior afectiv ori de profunzime ideatică. Reprezentanții proletcultismului își axează discursul declarativ, epicizant pe o relație "placentară" cu realitatea, creația lor constituindu-se în reprezentări tautologice ale unor aspecte ale "lumii noi", festiviste, din care afectele, universul interior, trăirile autentice lipseau cu desăvârșire (...) Apelul la tradiția lirică autentică, recursul la imperativul autonomiei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
învăluie formele, armonizează culorile: "Toamnele tuturor dorm în gutui pe polițe, pe scrin/ Nu mai sunt forme aspre grațioase./ Trec linii dulci, naturii dându-i sfere și cercuri și elipse.". Alexandru Andrițoiu, la începuturile lui poetice, a fost retoric și declarativ: "În țara moților se face ziuă" (1953). Devine un poet care într-adevăr reface tradiția și un trubadur patetic, un voluptos a cărui muzică se purifică și se rarefiază "pe măsură ce înaintează în timp". Este horațian prin excelență, nostalgic, un îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fastul și dimensiunea pe care acesta i-o dăduse nunții." Alaiul iese din curtea bisericii/ invitații calcă în vesel tact/ din cer cresc tufe de raze cu aripi de înger". Florin Mugur scrie versuri ocazionale, cheamă legenda, într-o ipostază declarativ romantică, intelectualizată prin ingrediente livrești, culese din teatrul shakespearean, fără a dimensiona sau a crea deschideri noi simbolurilor întruchipate de personaje. În rare clipe de "Răgaz" scrie și poezie cu adevărat 4. Dim. Rachici 5 ne plimbă de la versul declarativ
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
declarativ romantică, intelectualizată prin ingrediente livrești, culese din teatrul shakespearean, fără a dimensiona sau a crea deschideri noi simbolurilor întruchipate de personaje. În rare clipe de "Răgaz" scrie și poezie cu adevărat 4. Dim. Rachici 5 ne plimbă de la versul declarativ al poeziei ocazionale la poezia în care cuvintele onomatopeice încearcă să-l reînvie pe Ion Barbu. "Cu aceste încercări de poezie ludică suntem, după Al. Piru, departe de modelul avut în vedere"6 Aurel Rău, în ciuda faptului că la unul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la un moment dat, nu s-a ajuns la manierism, la versificări goale de emoție. Astfel, Nichita Stănescu, figura cea mai proeminentă a epocii, scoate un volum intitulat " Un pământ numit România", în care realizarea estetică prezintă denivelări. Versul este declarativ, prezentul este raportat la trecut: "El a însemnat istoria armatei/ Cu morții și învingătorii ei/ El este gândul și noblețea tatei." De asemenea, "Eroii de la Mărășești sunt părinții părinților noștri: "Inima lor o știm după inima noastră." ("inscripție"). Eroii trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
morții și învingătorii ei/ El este gândul și noblețea tatei." De asemenea, "Eroii de la Mărășești sunt părinții părinților noștri: "Inima lor o știm după inima noastră." ("inscripție"). Eroii trecutului n-au murit în zadar. Iată-l pe poet din nou declarativ: "În Tatra n-au murit în zadar/ părinții noștri cei tineri, cerești/ iată-ne, rostim cu mândrie și clar/ Sunt, ești." În "Oase de oameni" tehnica se schimbă, poetul ajunge la manierism: Dar iată, nu mai știu nici un nume/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
diferit. În loc să se ocupe în principal de reglementarea relațiilor private între cetățeni, scopul lor major este acum de a institui servicii precum educația, locuințele și siguranța socială; aceste servicii sunt extrem de tehnice, dar și dinamice. În plus, spre deosebire de legile tradiționale "declarative" ale secolelor XVIII-XIX, legile moderne impun cheltuieli ridicate, dar și antrenarea unui personal format dintr-un număr mare de specialiști care trebuie plătiți. Viața economică este de asemenea controlată cu regularitate și susținută și promovată de o întreagă serie de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Încă de la început se remarcă în versurile lui M. o înclinație aparte pentru temele cu rezonanță dramatică, pentru momentele limită din existența umană. O conștiință poetică mutilată de experiența războiului se exprimă în versuri patetice, deseori retorice, pe un ton declarativ, ce se vor ecou al cântecelor semenilor de pretutindeni: „Nu pot să uit nici morții, nici bombele, nici vina./ Eu sunt ecoul unor chemări suind din lut/ Prin mine se-ntregește din pulberi Hiroșima/ Și brațul meu e spada și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
învățarea de abilități sau pe sarcini (cum a fost focusarea), în ce fel au fost utilizate cunoștințele acumulate (care a fost utilitatea) și care au fost recompensele (extrinseci-intrinseci), ținând cont că, pentru o parte a grupului de beneficiari, acțiunea este declarativ de tip altruist (cazul liderilor proiectelor de mică infrastructură rurală), iar pentru alții, mai curând, de tip egoist altruist (este cazul liderilor proiectelor de activități generatoare de venit, unde motivațiile ar trebui să fie conform obiectivelor proiectelor atât de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dotat cu o eficiență pragmatică specifică. Cercetătorii (Austin, Searle, Récanati, Vanderveken etc.) le clasifică în: acte asertive (a afirma, a susține), directive (a ordona, a cere, a întreba), comisive (a promite, a jura), expresive (a felicita, a mulțumi, a ura), declarative (a boteza, a numi, a defini, a declara). Austin a realizat printre primii că prin intermediul cuvintelor nu se descrie doar lumea (descriptive fallacy), ci se creează lumea (un mesaj publicitar, un ordin, etc. aduc o schimbare efectivă în starea lumii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
regăsi mai degrabă între cei care au declarat că nu cred în destin (21,0%). Dintre cei chestionați, 70,8% nu au apelat niciodată la astfel de practici și se situează în ipostaza de pur "spectator". Cel puțin la nivel declarativ, așa stau lucrurile. În fapt, este detul de greu de verificat câți dintre aceștia au participat efectiv la o ședință de divinație. Ați încercat vreodată sa apelați la cineva pentru a vă ghici viitorul? Frecvență Procent Niciodată 283 70,8
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
propriu. Titlul acestei poezii reprezintă nu numai un cod de semnificare pentru discursul liric, ci condensarea unei mărturisiri de credință - aproape un manifest. Discursul poetic din prefață este centrat pe tema creației asumate explicit, anticipând deschiderea imaginarului poetic spre planul declarativ definitoriu. Cuvântultitlu conferă temei valoarea unui fapt cotidian, poetul demitizând viziunea despre creație și, în același timp, propunândo ca soluție la frica de moarte, inerentă oricărei ființe umane. Întro manieră insolită, cu feroce îndrăzneală, Virgil Mazilescu își exprimă întregul crez
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Observatorului European al Violenței Școlare, desfășurate în țările din Sud, comparate cu cercetări realizate în Nord, în special în Franța. O creștere inegală a violenței? Revenire asupra factorilor socio-economici Este dovedită expansiunea mondială și inegală a violenței în școală? Anchetele declarative în rândul cadrelor didactice arată, în mai multe țări, un important sentiment de creștere a problemelor de violență sau a tulburărilor de comportament. Totuși, puține anchete demonstrează sau infirmă această creștere, pur și simplu pentru că puține anchete au fost duplicate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
facă ceva, de ex., să ceară, să comande, să implore); comisive (determinîndu-l pe destinator să facă ceva, de ex., să promită sau să amenințe); expresive (exprimînd atitudinile psihice ale destinatorului, de ex., gestul de a mulțumi, a întîmpina, a deplînge); declarative (realizînd starea de lucruri la care se referă executanții, de ex., a boteza, a căsători, a binecuvînta, a aresta). ¶Văzută ca un act de vorbire, s-ar putea spune că o NARAȚIUNE presupune actul ilocutoriu de amenințare, o alta pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]