2,722 matches
-
să măsurăm democrația din prisma respectării drepturilor minorităților, care este gradul de democratizare a societății românești? După 1989, elitele românești și-au Îndreptat privirile și speranțele spre modelul democratic occidental. Toți actorii occidentali și-au pus problema stabilității și a democratizării societății românești. Cum protecția minorităților era un element de bază al asigurării unui cadru stabil și democratic al țării noastre, problemele minorității rome au fost aduse În discuție de actorii internaționali. România, dorind să facă parte din clubul statelor democratice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
orice referire la perioadele de evoluție a politicilor pentru romi trebuie Înțeleasă În acest cadru general. Din 1989 și până În prezent, În cazul Europei de Est, putem distinge cel puțin trei tipuri de „regimuri internaționale”: a) „regimul stabilității, securității și democratizării Europei de Est” (1989-1995/1997). Imediat după căderea Cortinei de Fier, statele occidentale s-au preocupat de asigurarea unui climat de stabilitate În Europa. În primii ani după căderea comunismului, s-au creat mecanismele specifice care să permită statelor din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
permită statelor din Est să-și consolideze regimul democratic din propriile țări. Acestora li s-a oferit ocazia să facă parte din structuri europene și internaționale de securitate, dar, În același timp, au Început să se deruleze programe specifice de democratizare cu finanțări primite din Occident. Toate aceste mecanisme au „forțat” guvernele din Est să-și revizuiască propriile politici naționale și să asigure un climat de stabilitate și de Întărire a instituțiilor democratice; b) „regimul candidaturii pentru integrarea În Uniunea Europeană” (1995
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fost considerată un punct fierbinte, căci ar fi putut implica mai multe state Într-un conflict interetnic sau ar fi dus la un război civil (așa cum s-a Întâmplat cu spațiul ex-iugoslav) cu consecințe nefaste asupra Europei. La stabilizarea și democratizarea Europei de Est au contribuit nu numai guvernele occidentale, dar au fost dinamizate anumite instituții internaționale care au permis o mai bună trecere de la dictatură la democrație. Principalele instituții internaționale au fost Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
stabilizarea țării. Situația romilor putea fi considerată drept un factor de instabilitate În Europa și, de aceea, au fost create instrumentele necesare care să forțeze guvernul român să adopte un climat de stabilitate În țară și să inițieze procesul de democratizare a instituțiilor centrale și locale. „Problematica romilor” a apărut pe agenda internațională mai degrabă ca o Îngrijorare (Gugliemo și Waters, 2005), ca ceva ce ar putea destabiliza echilibrul geopolitic al Europei, toate programele pentru romi vizând În primul rând stoparea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Cace și Ionescu, 2006, p. 106). Principalele surse financiare de susținere a societății civile au venit din partea guvernului SUA prin programul USAID, a fundațiilor private americane (În special Charles Mott Foundation), a guvernului olandez (prin programul MATRA), a programelor de democratizare ale Consiliului Europei și cele ale Uniunii Europene, a misiunii permanente a Băncii Mondiale În România, a agențiilor ONU În România (PNUD, UNICEF, UNHCR, Organizația Internațională pentru Migrații, ILO) (Cace și Ionescu, 2006, p. 106). Imediat după 1989 au Început
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Europei, la Strasbourg, la 1 februarie 1995), au fost ratificate și implementate În legislația națională și acordul de asociere cu Uniunea Europeană oferea garanții de stabilitate României. Acordul de asociere România - Uniunea Europeană dădea posibilitatea instituției europene de a controla procesul de democratizare a țării și de a-și impune propriile condiții În vederea includerii României În „club”. După 1997, principalele provocări ale României la nivel european erau cele legate de un eventual statut de stat membru al Uniunii Europene. Integrarea presupune nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În „club”. După 1997, principalele provocări ale României la nivel european erau cele legate de un eventual statut de stat membru al Uniunii Europene. Integrarea presupune nu doar asigurarea unui cadru general de stabilitate geopolitică și a principiilor generale de democratizare a țării, dar mai trebuia creat și cadrul juridic și administrativ pentru fiecare domeniu, parte a „acquis-ului comunitar” (adică tot ceea ce Uniunea Europeană a adoptat ca legislație europeană de-a lungul existenței organizației trebuia implementat În legislația statului candidat la integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de Muncă) și s-au elaborat politici publice specifice pentru această minoritate. În funcție de perioada de politici publice amintită mai sus, transferul a avut un impact diferențiat asupra instituțiilor guvernamentale. În prima perioadă (1990-1997), caracterizată ca fiind una a stabilizării și democratizării instituțiilor statului, transferul de politici a avut loc Într-un cadru general, adresându-se minorității rome Într-un mod indirect. Pentru această perioadă, modelul teoretic dezvoltat de Risse și Sikkink (1999, pp. 1-38) se potrivește cel mai bine: autoritățile publice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
3.3. Modele de transfer al politicilor În funcție de perioada aplicării politicilor publice pentru romi, am putea identifica anumite modele de transfer al politicilor de la nivel internațional la nivel național. Perioada 1990-1997. La nivel internațional, existau preocupări majore de stabilizare și democratizare a României. Transferul s-a făcut din două direcții: a) presiunile internaționale asupra României de a semna tratate, convenții, recomandări cu privire la minorități, dar și presiunile diplomatice directe ca țara noastră să facă parte din structurile de securitate internaționale. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
remarcă rolul unora sau al altor instituții internaționale. De exemplu, În prima perioadă (1990-1997), rolul Uniunii Europene este mai puțin semnificativ, În comparație cu cel al Consiliului Europei sau al OSCE. Cele două organizații au jucat un rol semnificativ În procesul de democratizare, la Începutul anilor ’90, făcând posibilă intrarea României În structurile de securitate europene. În a doua perioadă, rolul Uniunii Europene crește, iar cel al OSCE și al Consiliului scade, Însă fără să dispară complet. Abia În a treia perioadă, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
publice, Editura Trei, București. Kohler-Koch, B.; Eising, R. (ed.) (1999), The Transformation of Governance in the European Union, Routledge, Londra. Kooiman, J. (ed.) (1993), Modern Governance, Sage, Londra. Kelly, R.M.; Bayes, J.H.; Hawkesworth, M.E.; Young, B. (ed.) (2004), Gen, globalizare democratizare, Editura Polirom, Iași. Laswell, H.D. (1971), A Preview of Policy Sciences, American Elsevier, New York. Lijphart, A. (2000), Modele ale democrației, Editura Polirom, Iași. Lindblom, C.E. (1968), The policy-making process, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Lovenduski, J. (1986), Women and
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ed.), Policy-making in the European Union, Oxford University Press, Oxford, pp. 3-36. Wallace, H.; Wallace, W.; Pollack, A. (2006), Elaborarea politicilor În Uniunea Europeană, ediția a cincea, Institutul European din România, București. Young, Brigitte et al. (ed.) (2004), Gen, globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași. Analiza gestionării banilor publici prin apelul la rețelele sociale - programul „Cornul și laptele”tc "Analiza gestionării banilor publici prin apelul la rețelele sociale - programul „Cornul Și laptele”" Gabriel Hânceantc "Gabriel Hâncean" Rezumat Pentru analiza și interpretarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
convinsă că este necesar să-l insereze în textul viitorului Tratat politic de bază; c) reafirmarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului acestora la autodeterminare, principii care au determinat procese ireversibile în Europa și în lume, de democratizare și afirmare a libertății, a independenței statelor noi, concepute ca state de drept, și de trecere la economia de piață; d) nou stat, care la 27 august 1991 a decis liber și suveran "să-și hotărască prezentul și viitorul, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că populația Republicii Moldova, exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de stat ale URSS, la referendumul asupra menținerii URSS; ȚINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lume, de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, de edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÂND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei Națiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Practic, societățile foste comuniste au îmbrățișat mai devreme (de exemplu Germania de Est, Ungaria, Polonia, statele baltice, Slovenia) sau mai târziu (Bulgaria, România, Slovacia) fără prea multă raționalizare sau reflexivitate o ideologie a unei evoluții sociale imaginate ca dezvoltare către democratizare sau liberalizare și globalizare. Dacă privim înapoi acum, se poate spunem în termenii lui Smith (1973), că revoluția totală nu a fost a lui 1989, ci a ultimului deceniu al secolului trecut. Pentru a înțelege ce a însemnat revoluția pentru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru totdeauna, anulat prin agresivitate și deriziune. Altele deveniseră armele orgoliului. Se produsese, în fond, o nivelare a societății postbelice, artiștii nu mai percepeau propria marginalizare ca efect al coalizării micilor burghezi, prosperi și suficienți, împotriva originalității lor oricum stridente. "Democratizarea" după care tînjiseră aproape un secol, chiar în coloratură de stînga, nu mai avea nevoie de țap ispășitor. Totul trebuia regîndit. Progresiv, pînă spre sfîrșitul secolului XX, dar și mai sofisticat la începutul acestuia, soluțiile infatuării au cunoscut rezolvări din ce în ce mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întindem precum totuși celebrul azi Christo un giulgiu (fie el și unul strălucitor) numit globalizare, atunci scenariul pare și mai derutant. Arătîndu-ne că valorile, comportamentele sînt pe cale de a deveni uniforme, unificate, actul de cultură alunecînd, la rîndu-i, spre o democratizare... alienantă. Cînd națiunile tind ele însele să dispară sub tăvălugul nivelator al globalismului, naivitatea noastră întru autonomia esteticului pare de-a drept donquijotescă. Ar mai exista remediu? Da: să rămînem bravadă? inocență? în faldurii acestui întîrziat donquijotism. Scuzați-mă, fug
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un model de guvernare eficientă), dar și al redescoperirii gândirii aristotelice. Contribuția inovatoare a franciscanismului (și, implicit, a reluării lui în pictură - la Giotto) a "forțat" despărțirea imaginii occidentale de canonul iconografic bizantin, precum și dezvoltarea artelor în spațiul laic și "democratizarea" spirituală și creativă. Curând, instituțiile puterii și-au găsit un aliat în noua imagine plastică religioasă, în noile științe ale timpului - în special cele juridice -, în noile mentalități, care, împreună, au dus la modificarea schemelor rigide ale imaginarului colectiv de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ei vedeau America ca pe o națiune de inventatori. Thomas Jefferson, cel de-al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, a creat primele legi moderne În domeniul patentelor pentru a răsplăti dibăcia inventatorilor americani. El a sperat că aceste legi vor Încuraja democratizarea spiritului inovator. Acest lucru s-a și Întâmplat. În timp ce americanii au adoptat visul iluminist european al progresului material, al urmăririi interesului personal și al autonomiei individuale, urmându-l În forma lui cea mai pură, atașamentul european era mai mult experimental
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menținerii U.R.S.S.: ȚINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lumea de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, ed edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O. N. U., Actului final de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
SUA). Douăzeci de ani mai târziu, Raymond Boudon (1979) constată că structura mobilității sociale rămâne aproximativ aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă creștere economică și, mai ales, o spectaculoasă dezvoltare a învățământului, o largă democratizare a acestuia. Boudon sugerează că ar exista un mecanism structural mai profund de reproducere a stratificării sociale, care este responsabil de această constanță surprinzătoare a mobilității sociale în ciuda variației celorlalte condiții contextuale. În ultimele decenii s-au întreprins numeroase măsurători
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o strategie revoluționară orientată spre desființarea structurilor feudalo-capitaliste, lichidarea dependenței economice și politice față de marile puteri, modernizare și dezvoltare socială. Fiecare dintre aceste strategii va avea propriile sale cerințe funcționale: suprimarea manifestărilor de nemulțumire populară, suprimarea activităților politice orientate spre democratizare și schimbare socială structurală, în cazul primeia, promovarea unei largi participări populare la programele de schimbare și dezvoltare social-economică, în cazul celei de a doua. Să reluăm distincția dintre cunoștințele de stabilitate și cunoștințele de schimbare. Și un sistem social
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să coopereze pentru realizarea obiectivelor asupra cărora au căzut de acord. Este cazul perspectivei „relațiilor umane”, al promovării unor noi stiluri de conducere sau a principiului muncii îmbogățite. Experiențe interesante au început să se acumuleze deja și pe plan internațional. Democratizarea vieții internaționale a creat posibilitatea lansării unor programe științifice internaționale, caracterizate prin efortul sistematic de a nu reflecta punctul de vedere al unei țări sau grup de țări, ci al tuturor țărilor, de a exprima atât puncte de vedere comune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a reprezentat baza tendinței de transformare a producției dintr-o producție „neglijentă ecologic” într-una „curată ecologic”. Evidențierea, în ultimele decenii, a consecințelor negative ale stilurilor autoritare în sistemul industrial este una dintre cele mai importante surse ale tendințelor de democratizare a conducerii întreprinderilor. Impactul orientării producției asupra egalității/inegalității sociale, asupra nivelului de aspirații, asupra stării de alienare a modului de viață al colectivității poate reprezenta un exemplu de consecință laterală insuficient studiată, dar care, probabil, va deveni o temă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]