3,167 matches
-
pe care le faceți voi, să fac și eu. Cum, cu cine, unde? Peaici, pe undeva, cu oricare, dintre toți, cei care se află pe aici. Nu. De ce? Că văd că nu prea știi să faci nimic. Poate o să mă deprind. Pe parcurs. Nu. Aici, cine vine, vine, gata deprins. Aici nu are nimeni timp să se deprindă. Aici, cine vine, nu trebuie, că nu are timp, să se deprindă, ci, direct, foarte rapid, trebuie să facă. În cazul ăsta? În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
oricare, dintre toți, cei care se află pe aici. Nu. De ce? Că văd că nu prea știi să faci nimic. Poate o să mă deprind. Pe parcurs. Nu. Aici, cine vine, vine, gata deprins. Aici nu are nimeni timp să se deprindă. Aici, cine vine, nu trebuie, că nu are timp, să se deprindă, ci, direct, foarte rapid, trebuie să facă. În cazul ăsta? În cazul ăsta, mergi, matale, mai departe. Și mai caută. Poate că o să te poți descurca În vreun
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
văd că nu prea știi să faci nimic. Poate o să mă deprind. Pe parcurs. Nu. Aici, cine vine, vine, gata deprins. Aici nu are nimeni timp să se deprindă. Aici, cine vine, nu trebuie, că nu are timp, să se deprindă, ci, direct, foarte rapid, trebuie să facă. În cazul ăsta? În cazul ăsta, mergi, matale, mai departe. Și mai caută. Poate că o să te poți descurca În vreun fel. Încotro, să merg, mai departe? De pildă, Înainte. Așa? Încolo? Da
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de aman? Știu eu ce să zic? Eu cred că din obișnuință. I-a intrat munca În sânge ca țiganului, scânteia, În viață. Viața pe care o duce Costică ăsta e ca și o viață de rob. Așa s-a deprins, de mititel; că, după ce a urmat, copil fiind, clasele primare, s-a dus la o școală de meserii. Tot opera bunicului, cred, altfel, nu văd cum aș putea să răspund Întrebărilor care, mă tot rod, zi și noapte. În școala
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Veți ajunge la capătul drumului sătui și odihniți. Ați Înțeles?!“ „Am Înțeles!“, strigă toți, În cor. Iar unii, ascultând povața, nu uită să adauge după cuvântul „Înțeles“ și „să trăiți“. „Așa, așa“, Își freacă palmele soldățelul. „Văd că Începeți să deprindeți bunele maniere, nu-i așa?“. „Așa-i, așa-i“, Îl acompaniază mai multe glasuri de femei și de bărbați. „Atunci strigați după mine: «Trăiască proletariatul. Trăiască Tovarășul Stalin. Trăiască Tovarășul Lenin. Trăiască comunismul atobiruitor!».“ Prizonierii, fără să stea pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
școală de Arte și Meserii unde se tipăreau și se legau cărți. Maistru la legătorie era un om foarte la locul lui, bun și înțe legător, Boiov. Am fost înțeles de acest om minunat și în două luni ajunsesem să deprind meseria. Aveam acasă și presă și cuțit rotund, confecționate tot la școala de arte și meserii. Primele cărți legate erau ale căpitanului doctor Arcadie Ivanov. Doctorul Ivanov, acest minunat medic, la numai 32 de ani, în urma unui flegmon gazos a
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
exmatriculat. Câtă nesimțire, măi băiatule, după ce că chiulești de la ore, nici nu-ți pasă că trebuie să prezinți motivarea la școală. Cuvintele mamei îl lăsau indiferent. Pe lângă nepăsarea față de învățătură, pe lângă chiulul de la ore, când a trecut în anul II, a deprins năravul fumatului și a băuturii. Pentru că părinții nu-i dădeau bani de țigări, sfătuindu-l să nu fumeze, cu atât mai puțin pentru alcool, Gelu a început să ia când de la unul când de la altul fără să spună. Acest lucru
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
include și libertatea individului de a săvârși nelegiuiri. Justiție Justiția este oarbă când justițiarii sunt incompetenți sau corupți. Lege Cine încalcă legea trebuie să suporte consecințele, indiferent pe ce treaptă a demnităților sociale se situează. Deprinderi Recurgerea la minciună se deprinde mai ușor decât respectul pentru adevăr. Politică În politică adevărul arareori își află locul. Actori Mincinoșii și mistificatorii au ceva din arta actoriei. Priviri Vorbele meșteșugite pot ascunde starea sufletească a omului; privirile însă o trădează. Minciună Minciuna nu capătă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Muncă Profesie Economie Leneș Cel ce vara preferă umbra deasă Iarna nu are ce pune pe masă. Leneș Leneșul se plânge mereu de oboseală și de aglomerare cu treburi închipuite. Lenea Lenea nu poate aduce decât sărăcie. Lenea Lenea se deprinde ușor, mai greu este să te lepezi de ea. Fariseism Treaba unora este să stea degeaba și să vorbească despre frumusețea și foloasele muncii. Leneș Pentru leneș după o noapte de somn prelungit o zi de odihnă este binevenită. Respect
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
o noapte de somn prelungit o zi de odihnă este binevenită. Respect Numai cei ce s-au îmbogățit prin muncă cinstită și pricepere merită respectul și aprecierea concetățenilor. Hărnicie Omul harnic nu are niciodată timp de pierdut. Autoînvățare Pentru a deprinde lenea, dezordinea și risipa copiii nu au nevoie de profesori. Pupăză Casa gospodinei care folosește mai mult timp oglinda decât mătura și cârpa de praf arată ca un cuib de pupăză. Nedreptate E nedrept și dureros pentru părinți dacă din
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
porțile raiului, Îngerii lor Înarmați cu săbii de foc, ca și judecătorii lor cu balanța lor măsluită.“ Mulțimea Îl asculta sastisită și temătoare, gândind că are de‑a face cu‑n sforar, căutând Înțelesul ascuns al vorbelor. Căci lumea era deprinsă cu stăpânirea fariseilor, care Învăluiau cu vorbe mieroase și promisiuni, mai apoi urma osânda. Și acum Îl pândeau și pe el, doar s‑o trăda cu o vorbă - să spună, până la urmă, pentru ce venise, ce atâta vorbărie deșartă. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
adăugă Petru. Până la urmă, zădărât de căpoșenia lui Petru, care‑i tot pomenea de minunile Lui, Simon zise: „Și eu pot să fac o minune ca Nazarineanul vostru!“ „Ușor de zis“, i‑o tăie Petru, cu glas tremurând. „O fi deprins niscaiva șiretlicuri de prin bazarurile egiptene“, zise un ucenic din suita lui Petru. „Să fim cu luare‑aminte la solomoniile lui.“ „Și Nazarineanul vostru - cum Îl cheamă? - S‑o fi inițiat În magia neagră?“, Întrebă Simon. „Au fost mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
EFICACE AȘ PUTEA SPUNE, CU TOATE CĂ MI-AȚI DAT UN ȘOC. RÎSE AMINTINDU-ȘI MAI BINE SCENA ȘI ERA PE PUNCTUL DE A CONTINUA, CÎND ÎL IZBI FAPTUL CĂ ASCULTĂTORUL SĂU NU ZÎMBISE, CA O REACȚIE DE SIMPATIE. NERVII LUI HEDROCK, DEPRINȘI CU O SENSIBILITATE NEFIREASCĂ, ANALIZARĂ ACEASTĂ MICĂ DISCORDANȚĂ. SPUSE ÎNCET: DACĂ TE-NTREB CUM TE NUMEȘTI. \ PELDY, RĂSPUNSE SEC NECUNOSCUTUL. \ ȘI CINE A AVUT IDEEA DE A VĂ TRIMITE ÎNCOACE? \ CONSILIERUL PETER CADRON. HEDROCK ÎNCUVIINȚĂ DIN CAP: S-A GÎNDIT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
noaptea în spațiul cosmic. Încetișor și cu grijă, Hedrock se strecură printr-o nișă, într-o încăpere mai mare. cinci Înăuntru era liniște. Nu pătrundea nici un sunet din lumea agitată și luminată de soare din care venise. Ochii i se deprinseră repede cu iluminatul blînd care venea ca un fel de reflexie din pereți și tavan. Se uită iute, dar atent, de jur-împrejur și la început avu impresia că nu e nimeni în cameră. Asta îi produse o încordare, căci părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
PROPUSESERĂ UN OBIECTIV LIMITAT ȘI-L REALIZASERĂ. ERA POSIBIL CA NEELAN SĂ FIE ATRAS PENTRU SCURTĂ VREME AFARĂ DIN ATELIER. DAR BUZELE INDIVIDULUI AVEAU O EXPRESIE DE ÎNCĂPĂȚÎNARE ȘI OCHII I SE FĂCUSERĂ PUȚIN MAI MICI DE PARCĂ AR FI FOST DEPRINȘI SĂ SE CONCENTREZE PENTRU A DETECTA ORICE ÎNCERCARE DE ÎNȘELĂCIUNE ORI PĂCĂLEALĂ. HEDROCK CUNOȘTEA RASA ACEASTA DE OAMENI ȘI CONSIDERĂ CĂ NU E RECOMANDABIL SĂ ÎNCERCE SĂ-L SUPUNĂ PRESIUNILOR. TREBUIA SĂ MAI AȘTEPTE PÎNĂ SUGERA PĂRĂSIREA ATELIERELOR, MENȚIONÎND TOTUȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
și-l închipuie pe Gilbert Neelan îndreptîndu-se pe aceeași cale spre ziua morții, pășind în fața ușii și apoi dispărînd definitiv. Imaginea mintală nu părea completă și el încă și-o mai rotunjea în minte cînd glasul aspru cu care se deprinsese între timp îi spuse printr-un difuzor ascuns deasupra ușii: ― Nu te-ai prea grăbit cu venitul. Hedrock îi răspunse calm: ― Am venit direct încoace. Urmă un scurt răstimp de tăcere. Hedrock își închipui că individul măsoară mintal distanța de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
vezi persoana cu care vorbești. ― Cred că aș putea să-i dau drumul, ca să vă pot vedea, dar porțiunea din aparat care să vă permită să mă vedeți pe ecran a fost scoasă. Răspunsul Împărătesei sună foarte acid: ― Sîntem noi deprinși cu obiceiul lui Greer de a-și ascunde înfățișarea. După o întrerupere, reluă: Acționează repede acum, căci vreau să mă privești. Hedrock declanșă placa video și o privi în timp ce imaginea Împărătesei prindea contur și se amplifica. Șovăi cîteva clipe, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
oricum, la nevoie, putea contramanda instrucțiunile date. Spuse: ― O să trebuiască să folosesc teleecranul de la birou. Hedrock încuvință din cap și ascultă cu atenție cum transmite Triner ordinul unui subșef. Nu-l scăpă din ochi. Subșeful protestă, dar Triner era mai deprins să dea ordine decît să le primească. Lătră furios la subordonat și cu fiecare cuvînt pe care-l rostea părea să-și recapete aplombul. Își trase scaunul lîngă birou și începu să-i zîmbească lui Hedrock, în timp ce-i vorbea mieros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
SINGURA LOR AMENINȚARE ÎMPOTRIVA MEA O POATE CONSTITUI FORȚA FIZICĂ. ― Dar cum îți explici capacitatea lor de a te trage înapoi pe barca de salvare, în pofida rezistenței pe care le-ai opus-o? \ POT DOAR SUGERA CĂ SISTEMUL NERVOS SE DEPRINDE GREU CU STABILIREA UNOR TIPARE. MĂ ÎNAPOIASEM DEJA PE BARCA DE SALVARE, ÎNAINTE CA METODA MEA DE ÎMPOTRIVIRE SĂ FI INTRAT ÎN FUNCȚIUNE. CÎND AM FĂCUT-O, AU RECUNOSCUT CE SE ÎNTÎMPLĂ ȘI M-AU AMENINȚAT CU DISTRUGEREA DACĂ NU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
barbă albă-gălbuie, atâta doar că straiele celui întins pe pat erau noi și curate, părea gătit ca de sărbătoare...). „Nu, nu“, am spus, „n-aș vrea să vă tulbur odihna“. El și-a culcat capul pe pernă, zăcea liniștit, mă deprinsesem cu semiîntunericul din odaie, începusem să deslușesc până și ochii bătrânului, acoperiți de o pieliță albăstrie, Spiritul-Femeie a vrut să-mi dea ceva de mâncare, n-am primit, „Ia măcar un ou“, zicea, am luat un ou fiert, nu l-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
toată noaptea, iar cînd l-am Întrebat pe tata dacă cerul plîngea, n-a avut glas să-mi răspundă. Șase ani mai tîrziu, absența mamei continua să fie pentru mine un miraj, o tăcere strigătoare pe care Încă nu mă deprinsesem s-o fac să tacă prin cuvinte. Tata și cu mine locuiam Într-un mic apartament de pe strada Santa Ana, lîngă piața bisericii. Apartamentul era situat chiar deasupra librăriei specializate În ediții de colecție și În cărți uzate moștenită de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
da-s cumsecade. Barceló nu era tocmai George Bernard Shaw, Însă, cu toate că nu izbutise a-și Înzestra pupila cu dicția și cu șarmul lui don Manuel Azaña, strădaniile sale sfîrșiră prin a o rafina pe Bernarda și prin a o deprinde să se poarte și să vorbească În felul unei dudui provinciale. Avea douăzeci și opt de ani, Însă mie mi s-a părut dintotdeauna că are cu zece mai mult, fie și numai În priviri. Era creștină practicantă și devotată fecioarei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pragul pieței și mi-am Întors privirea spre apartamentul lui Barceló. Ferestrele rămăseseră Întunecate, plîngînd de ploaie. Am vrut să o urăsc pe Clara, Însă n-am fost În stare. Să urăști cu adevărat e un talent pe care Îl deprinzi cu anii. Am jurat că n-aveam s-o mai văd, că n-aveam să-i mai pomenesc numele sau să-mi mai amintesc de timpul pe care Îl pierdusem alături de ea. Prin cine știe ce stranie rațiune, m-am simțit Împăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care Îl slujea, dar simțea că Îi aparține, iar posibilitatea de a-l părăsi și de a-și duce copilul altundeva Îi părea de neconceput. Și-l amintea cu amărăciune pe adevăratul tată al lui Julián și, cu timpul, se deprinse să-l urască și să deteste tot ce reprezenta el, ceea ce era de fapt tot ce Își dorea ea. În lipsă de conversații, cuplul Începu să schimbe strigăte. Ocări și Învinuiri tăioase zburau prin apartament ca niște cuțite, ciuruind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
întreb mereu: „De ce tot timpul a vorbit doar călărașul, iar femeia de lângă el ședea într-o așteptare smerită? Era nevasta lui sau doar o slujnică?” În cele din urmă, i-am povestit și călugărului nedumerirea mea. Apoi nu prea ești deprins cu cele ce se petrec în unele familii, unde...femeia trebuie să-l asculte pe bărbat și să nu iasă în față... Mă minunez de cele descoperite, părinte... Cred că trebuie să umbli prin mai multe familii, ca să pricepi cam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]