6,256 matches
-
Illustré, citat de D. Apothéloz, 1983, p. 32 Pe cînd (11) și (12) corespund schemei ierarhice [secv. descriptivă dominantă (secv. instrucțională dominată)], ceea ce cercetătorii așează în general în categoria "descrierilor de itinerare" corespunde unei relației inverse [secv. instrucțională dominantă (secv. descriptivă dominată)]: (13) Traversezi calea ferată. O iei tot înainte pe drum și cobori pînă la biserică. O ții tot așa înainte și cobori traversînd drumul care taie calea. O iei pe drumul ce cotește la dreapta, de-a lungul clădirilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Rezumat, precum și într-o secvență narativă completă, succesiunea de propoziții este orientată către final. Prin această finalitate cel puțin putem să definim secvența narativă. Trebuie să luăm în considerare acum două cazuri de eterogenitate curentă, în lumina acestui exemplu: micropropozițiile descriptive pot să se strecoare foarte simplu într-o serie narativă. Astfel: (14′) El se îndepărtează în noapte. Noaptea este înstelată. Se aude un foc de armă. Celebrul alpinist american Gary Hemming s-a sinucis. micropropoziții evaluative pot apărea pentru a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
drept elementul focal al unei opere de artă: ea guvernează, determină și transformă celelalte elemente. Ea garantează coeziunea structurii" (1973, p. 145). 6. Despre aceste macropropoziții narative, a se vedea mai departe schema 29, p. 176. Capitolul 2 Structura reprezentării descriptive A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării Dacă, în general, putem defini sensul unui text ca fiind o imagine mentală pe care receptorul-interpretant și-o formează despre realitatea oferită de text, demersul nostru nu ar fi în măsură să acceadă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
depășește în (15) ca și mai departe în (16), limitele enunțului lingvistic, orientîndu-se către informațiile iconice co-textuale și articolele care îi urmează, și acestea cu final pragmatic: scopul, ținta textului care stabilește coerența-pertinența contextuală). Pentru a putea analiza formarea reprezentării descriptive, și, mai ales, dinamica acestei reprezentări, este absolut necesar să utilizăm instrucțiunile tipografice furnizate de alineatele succesive. Primului rînd din (15) îi corespunde o primă propoziție care, prin absența determinantului, se află, într-un fel, în așteptarea unei ancorări referențiale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acestei reprezentări, este absolut necesar să utilizăm instrucțiunile tipografice furnizate de alineatele succesive. Primului rînd din (15) îi corespunde o primă propoziție care, prin absența determinantului, se află, într-un fel, în așteptarea unei ancorări referențiale. Fie o primă reprezentare descriptivă (Rd1) asigurată de micropropoziția descriptivă care presupune un individ-obiect al discursului (A1) "decor", despre care se asertează ceva (aici un predicat calificativ: PRq): o proprietate ("verde") a lui A1. Fie: propoziția 1 (Rd1): Determinant A1 + PRq Ø decor verde Al
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să utilizăm instrucțiunile tipografice furnizate de alineatele succesive. Primului rînd din (15) îi corespunde o primă propoziție care, prin absența determinantului, se află, într-un fel, în așteptarea unei ancorări referențiale. Fie o primă reprezentare descriptivă (Rd1) asigurată de micropropoziția descriptivă care presupune un individ-obiect al discursului (A1) "decor", despre care se asertează ceva (aici un predicat calificativ: PRq): o proprietate ("verde") a lui A1. Fie: propoziția 1 (Rd1): Determinant A1 + PRq Ø decor verde Al doilea rînd al documentului poate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o textualitate minimală și nu consideră cele două prime propoziții ca fiind o trecere de la un subiect la altul, fără legătură între ele, acesta stabilește o legătură semantică de tip metonimic și o compatibilitate (izotopie) contextuală între primele două reprezentări descriptive. Indivizii-obiecte ale discursului A1 și A2, teme ale primelor două micropropoziții, apar atunci ca LOC ÎN (A1) și PE (A2) care se poate practica sportul despre care se vorbește în revistă. În plus, calificările ce se fac pentru A1 și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sfîrșit. De fapt, înainte chiar de a intra în raport cu ceea ce va urma, el fixează coeziunea celor două propoziții, devenind o temă ce înglobează două sub-teme (A1 și A2). Fie, de data aceasta, o relație sinecdotică (întreg-parte) la baza noii reprezentări descriptive care le integrează pe precedentele: Temă + sub-teme + calificări PRq (tot) (părți) (proprietăți PROPR) Rd3: Pasul Ursului (Rd1) decor verde (Rd2) stînci masive și de neclintit Lanțul semantic ce reunește aceste micropropoziții face să rezulte o structură ierarhică care, vom vedea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sub-teme + calificări PRq (tot) (părți) (proprietăți PROPR) Rd3: Pasul Ursului (Rd1) decor verde (Rd2) stînci masive și de neclintit Lanțul semantic ce reunește aceste micropropoziții face să rezulte o structură ierarhică care, vom vedea mai tîrziu, corespunde în fapt, funcționării descriptivului: Schema 3 TEMA Pasul Ursului SUB-TEME decor stînci Proprietate Proprietăți verde masive (și) de neclintit Ultimul rînd introduce un predicat: are totul pentru a fi îndrăgit. Este vorba tot de o proprietate, dar legată direct la temă (Arg. A3) și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui conector explicit de tipul: ...are DECI totul pentru a fi îndrăgit (de dumneavoastră), de exemplu, propozițiile 1 și 2 nu sînt date, în mod explicit, ca argumente care ar conferi propoziției 3 statutul de concluzie. Nuanța euforică a reprezentărilor descriptive succesive determină, de fapt, interpretantul să ia în calcul prezumțiile (coerență-pertinență) enunțării de la (15) și să rețină implicațiile suitei Rd1 + Rd2 + Rd3 + Rd4. Din aceasta rezultă derivarea unui macro-act de discurs sau a unei valori ilocutorii care constituie orientarea argumentativă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dacă definim interpretarea ca o activitate dinamică (pe care am ilustrat-o deja) care constă în a recunoaște-construi ca fiind coerentă-pertinentă contribuția fiecărei propoziții la co-text (alte propoziții) și la context (situație de enunțare). Dincolo de aserțiunile constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe pe care putem, ca exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative În raport cu (15), acest titlu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dinamică (pe care am ilustrat-o deja) care constă în a recunoaște-construi ca fiind coerentă-pertinentă contribuția fiecărei propoziții la co-text (alte propoziții) și la context (situație de enunțare). Dincolo de aserțiunile constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe pe care putem, ca exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative În raport cu (15), acest titlu simplu (scris cu majuscule) al unui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
enunțare). Dincolo de aserțiunile constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe pe care putem, ca exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative În raport cu (15), acest titlu simplu (scris cu majuscule) al unui document publicitar pentru Căile ferate federale elvețiene apare explicit orientat: (16) ZURICH Cosmopolit și totuși atît de elvețian O singură temă-obiect a discursului este dată în introducere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce o privește. Descrierea obiectului discursului apare aici ca intermediară între două proprietăți care nu au același statut cu masive și de neclintit, din rîndul doi de la (15). Putem spune că (16) oscilează între simpla descriere simetrică, fără revizuirea reprezentării descriptive construite adică simpla asertare a două proprietăți contradictorii -, și respingerea clară a ceea ce orice elvețian din clasa de mijloc (potențial interpretant al documentului) ar putea fi tentat să deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
respingerea clară a ceea ce orice elvețian din clasa de mijloc (potențial interpretant al documentului) ar putea fi tentat să deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2) ce apare după ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2) ce apare după ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile furnizate de acest ȘI TOTUȘI de respingere sînt următoarele: acest semnal de argument introduce două spații semantice (sau Universuri). Propoziția
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
argument introduce două spații semantice (sau Universuri). Propoziția q, ce urmează după conector, este validă într-un spațiu semantic (R) asumat de locutorul L, în timp ce propoziția p este prezentată ca fiind validă într-un alt spațiu (M), unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui non-G (înțelegem prin G faptul descris în q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propoziția p este prezentată ca fiind validă într-un alt spațiu (M), unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui non-G (înțelegem prin G faptul descris în q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu împiedică reprezentarea descriptivă Rd2, descrisă în q. Spațiu semantic unde L = E2 Arg p (RdI) ȘI TOTUȘI Arg q (Rd2) Spațiu (cauză posibilă) semantic (Contradictorii) unde L ≠ EI Concl. non-q (non-Rd2) Fie mișcarea de revizuire
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu împiedică reprezentarea descriptivă Rd2, descrisă în q. Spațiu semantic unde L = E2 Arg p (RdI) ȘI TOTUȘI Arg q (Rd2) Spațiu (cauză posibilă) semantic (Contradictorii) unde L ≠ EI Concl. non-q (non-Rd2) Fie mișcarea de revizuire a unei prime reprezentări descriptive ce cuprinde concluzia
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu împiedică reprezentarea descriptivă Rd2, descrisă în q. Spațiu semantic unde L = E2 Arg p (RdI) ȘI TOTUȘI Arg q (Rd2) Spațiu (cauză posibilă) semantic (Contradictorii) unde L ≠ EI Concl. non-q (non-Rd2) Fie mișcarea de revizuire a unei prime reprezentări descriptive ce cuprinde concluzia implicită non-q (constrîngere normativă Arg p → Concl. non-q pe care locutorul nu o asumă, rațiune pe care refuză s-o recunoască drept cauză). Fapt subliniat mai bine atunci cînd se face comparație, în același document, cu un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se face comparație, în același document, cu un același tip de enunț produs, de această dată, pentru Geneva: (17) GENEVA Oraș cosmopolit cu un farmec francez. Cu aceeași proprietate ("cosmopolit"), în mod evident, un cu totul altfel de enunț, doar descriptiv de această dată, este produs, fără a mai fi revizuită ba dimpotrivă cea dintîi reprezentare descriptivă construită. Contextul rămîne același cu Rd2 de la (16). Exemplul (16) nu este cu nimic excepțional, vom examina în detaliu, mai tîrziu, un altul literar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru Geneva: (17) GENEVA Oraș cosmopolit cu un farmec francez. Cu aceeași proprietate ("cosmopolit"), în mod evident, un cu totul altfel de enunț, doar descriptiv de această dată, este produs, fără a mai fi revizuită ba dimpotrivă cea dintîi reprezentare descriptivă construită. Contextul rămîne același cu Rd2 de la (16). Exemplul (16) nu este cu nimic excepțional, vom examina în detaliu, mai tîrziu, un altul literar. Acum trebuie doar să reținem că textualizarea poate să marcheze, explicit sau nu, modul prin care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Contextul rămîne același cu Rd2 de la (16). Exemplul (16) nu este cu nimic excepțional, vom examina în detaliu, mai tîrziu, un altul literar. Acum trebuie doar să reținem că textualizarea poate să marcheze, explicit sau nu, modul prin care propozițiile descriptive trebuie să fie tratate din punct de vedere configurațional: semantic (conținutele p și q), enunțiativ (asumare sau nu din partea locutorului), argumentativ (valoare de argument sau de concluzie introducînd o orientare argumentativă). B. Coeziunea semantică a reprezentării 1. Dicționar și descriere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]