3,976 matches
-
Dar ce înseamnă pentru Cioran a se salva? Numai că, până la urmă, experiența de la Dieppe e dezamăgitoare și poate instructivă. Își dorește la țară o casă, ca o insulă de primitivitate într-un infern al civilizației. Odată terminată, totul îl dezamăgește. „Cât timp am bricolat la Dieppe, îmi plăcea acolo; acum când totul e gata, mă duc în silă” (6 februarie 1979 Ă 361). Așadar, numai munca e eliberatoare Ă nu și momentele de otium de după aceea, care devin obositoare; pentru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care n-aș vrea să-l revăd” (19 septembrie 1985 Ă 546). La fel, îi plăcea într-o vreme Elveția („Șvițera e o țară în care aș putea să trăiesc” (9 septembrie 1973 Ă 218) și Elveția nu l-a dezamăgit. Nici Londra, în care se întoarce entuziasmat. Spune în alt loc: „Am petrecut câteva zile la St.-Gallen, un oraș aproape la fel de frumos ca Sibiul. Elveția mă atrage tot mai mult: dacă aș avea mijloace, acolo m-aș stabili. Acolo
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fatalități, disperă și, uneori, privește cu acea seninătate definitorie pentru umor, care e, deopotrivă, detașare și ruptură de sine. În fond, lipsa de convingeri, de credințe, de crezuri atrage după sine o desubstanțiere a sinelui până la conștiința propriei stranietăți. E dezamăgit că este „un spirit ultracivilizat și deci corupt” și nu un barbar, ca Luther, „care credea în tot ce spunea” (II, 26). Cert este că acuzația ipocriziei și imposturii i-a însoțit prezența concretă. Întrebarea lui Mounir Hafez nu e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mi-a replicat: Ba nu, la dumneavoastră, căci Căderea se termină exact cu contrariul a ceea ce susține la început”. Și comentează Cioran: „Așadar a luat drept joc revirimentul de la sfârșit! N-a înțeles nimic ș...ț” (III, 163-164). Cioran este dezamăgit, în fapt, pentru că un excurs existențial, măcinat de contradicții, întemeiat de palinodii și antinomii, e considerat simplă acrobație, joc, artificiu. În realitate, ar vrea să spună, el se torturează sau se sfâșie. Sunt cuvinte pe care el însuși le folosește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să citesc cărți despre «sălbatici», despre moravurile și obiceiurile lor. Mi-am pierdut toate iluziile în ceea ce-i privește. Sunt cruzi, neîndurători, odioși. ș...ț Dezgustat de civilizație, mă apucase simpatia pentru canibali. Dar vai!, aveau și ei să mă dezamăgească” (III, 359-360). Pe de altă parte, cum a fi natură înseamnă a fi lipsit de conștiință, identificarea cu ființa este posibilă și în alt fel decât calea, ratată, a misticismului. „Dacă ne-am putea mărgini să privim!, exclamă el. Din
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și despre ale negării” (I, 92). Concluzia? „Situația scepticului e mai puțin comodă decât a demonului” (Ibidem). Îndrăgostit cândva de Nietzsche, ajunge acum în postura de a-i admira pe cei înțelepți. Măcar de-ar putea fi unul! Și este dezamăgit că „un spirit capabil de elanuri cinice de o rară anvergură s-a putut lăsa ispitit de o viziune atât de neghioabă” (III, 299) precum aceea a supraomului. Activismul implicat într-o astfel de viziune și entuziasmul pe care l-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i institui prezența. Nu spunea el că i se pare creștinească tortura de sine? Iată: „Creștinească la mine e doar pasiunea de a mă tortura, de a-mi complica inutil conștiința și zilele” (I, 177). Pe de altă parte, e dezamăgit că „nu există râs în creștinism” (II, 355). Cioran ar prefera, oricum, un Dumnezeu care să aibă atributele demonului; astfel, el însuși i-ar semăna: „N-aș putea să ader decât la o religie în care Creatorul și-ar râde
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să se roage!” (I, 156). Cazul lui Cioran însuși, care se simte alungat din Paradis și pentru că nu poate să se roage. De-ar fi știut, ar fi dispărut chiar conștiința care instituie ruptura, hăul dintre sine și rugăciune. E dezamăgit la un moment dat că trece pe lângă o biserică fără să fie tentat să intre și comentează: „Totuși, ar trebui să găsesc o formulă ca să mă pot ruga” (I, 168). Neputința de a se ruga, un leit-motiv cioranian. Constată că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
săi. Iată: „Cu cât înaintez în vârstă, cu atât simt ce profunde sunt legăturile care mă leagă de origini. țara mea mă obsedează: nu mă pot rupe de ea și nici n-o pot uita. În schimb, compatrioții mei mă dezamăgesc și mă irită; nu pot să-i suport. Nu ne place să ne vedem defectele în ceilalți. Cu cât îi frecventez, cu atât descopăr în ei tarele mele: în fiecare văd un reproș, un fel de caricatură a mea îngroșată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tata cu dimensiunile unui supraom... Alex: El m-a împovărat pe mine cu această dimensiune... cu autoritatea lui, cu toate puterile lui, cu știința, cu toate științele lui... Mihai: E treaba ta ce crezi despre mine... Și dacă te-am dezamăgit... Alex: Da, m-ai dezamăgit. (după o pauză) Dar într-un fel e mai bine. Ai dispărut tu ca supraom, dar a dispărut și minciuna. Acum știu mai bine cît ești și am curajul să cred că nu ești mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Alex: El m-a împovărat pe mine cu această dimensiune... cu autoritatea lui, cu toate puterile lui, cu știința, cu toate științele lui... Mihai: E treaba ta ce crezi despre mine... Și dacă te-am dezamăgit... Alex: Da, m-ai dezamăgit. (după o pauză) Dar într-un fel e mai bine. Ai dispărut tu ca supraom, dar a dispărut și minciuna. Acum știu mai bine cît ești și am curajul să cred că nu ești mai mult. Ca să vezi! De la o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
1 are intenția de a-l întîmpina, dar el lunecă pe lîngă ea, ca și cum n-ar cunoaște-o, apoi se apropie) El 1: Eu sînt. Ea 1: (care îl urmărise cu nedumerire) Știu că ești tu. El 1: (surprins și dezamăgit) Cum știi?! Ea 1: (amuzată, cu dragoste) Dar tu ce credeai! Doamne, ce copil ești! El 1: Degeaba rîzi. Eu cred că e bine așa. Îi mai derutăm. Ține pachetul ăsta. E cu manuscrise. (scoate de sub haină o bască și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cort) Hei, ieși la vorbitor...! Doctorul: Dar omul ăsta... ce-i cu el aici? Marieta: Cică e gropar... Dumnezeu știe ce-i cu el... cortul e-al lui... Doctorul: Aha, da! Octav: Bătrîne, îmi pare rău că trebuie să de dezamăgesc... dar azi e, totuși, marți... Groparul: Sînt de acord... cu condiția să fie vineri... (Marieta și doctorul schimbă priviri) Octav: (înțelegînd stupoarea celor doi) Se respinge! Rămîne că-i marți! Dacă nu mă crezi, întreab-o pe mama... sau pe domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
benefică atunci când poate îndeplini o comandă a clientului. Este timpul de livrare consecvent sau are nevoie de îmbunătățiri? O rată de satisfacere a comenzilor de 95% înseamnă că în 5% din situații nu sunteți consecvent și este posibil să-l dezamăgiți pe client. Când Beth a acceptat provocarea de a coordona o gestiune cu mii de FDI (fișe de inventară, scopul ei final era să-i facă pe clienți să zâmbească. Agenții ei de vânzări voiau să fie consecvenți atunci când spuneau
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
viață și puteți folosi gândirea pozitivă pentru a obține rezultate deosebite. +++ Ideea 134. A-ți păsa și-a împărți Dacă ați încercat strategiile de acordare a unor stimulente financiare pentru a vă motiva echipa, cu siguranță ați fost uimit sau dezamăgit de rezultatele pe termen lung. Mult prea des, astfel de planuri financiare demarează cu un avânt uimitor și apoi se dezumflă precum cauciucurile sparte când ajungeți să recompensați greșit persoanele. Adesea, oamenii primesc planul de stimulente și ajung să îl
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
stabilit o înțelegere nu au respectat termenii săi, vom constata că este posibil ca ei să se confrunte cu o situație asemănătoare cu cea în care suntem noi atunci când constatăm nerespectarea înțelegerii. Astfel, președintele de bloc este, la rândul său, dezamăgit de performanța persoanei angajate pentru igienizarea scării blocului, șeful echipei de zugravi a fost dezamăgit, de pildă, de cei pe care i-a angajat în calitate de ajutor de zugrav, pentru că nu au respectat termenii înțelegerii. Oricare ar fi răspunsurile la întrebările
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să se confrunte cu o situație asemănătoare cu cea în care suntem noi atunci când constatăm nerespectarea înțelegerii. Astfel, președintele de bloc este, la rândul său, dezamăgit de performanța persoanei angajate pentru igienizarea scării blocului, șeful echipei de zugravi a fost dezamăgit, de pildă, de cei pe care i-a angajat în calitate de ajutor de zugrav, pentru că nu au respectat termenii înțelegerii. Oricare ar fi răspunsurile la întrebările noastre, din același motiv pentru care am apelat inițial la serviciile lor, nici acum nu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
gri din sănătate, având deopotrivă roluri contradictorii de gestionar și controlor al sistemului. Suspiciunile medicilor de familie în raport cu această instituție cresc. „M-am trezit că prieteni buni nu mai figurează pe lista mea. Îi întreb: «V-ați supărat, v-am dezamăgit cu ceva la cabinet?». Nu, nici vorbă», se jură ei. Oamenii nici nu știau că fuseseră schimbați de pe o listă pe alta. La Casa de Asigurări, multă vreme se vindeau baze de date. Cel care dorea să intre în București
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tot ce am scris acestor profesori acum atât de huliți și acestei școli care nu scoate “tâmpiți” și vreau să-mi exprim pe această cale recunoștința”. Pentru a ilustra și munca mea cu studenții, în care încerc să nu-mi dezamăgesc profesorii care mi-au dăruit tot ce au avut mai bun, am scris și un alt text, cu ocazia candidaturii fiului deputatului Prigoană la Parlamentul Romaniei: „Este cel puțin JENANT ca o astfel de persoană, Honorius Prigoană, o beizadea autentică
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
filmul Luna Verde dar timpul scurt nu ne prilejuise o mai temeinică legatură teatrală. Folosesc acest fel de exprimare întrucât lucrarea de doctorat mi-a fost coordonata de Domnul Alexa Visarion căruia îi mulțumesc și ar fi nepotrivit să-l dezamăgesc. Să revenim la ce s-a întâmplat cu proiectul propus, desigur fapte mai "omenesc -teatrale". Scenariul era construit având la bază textul lui Cehov Cântecul Lebedei cu intervenții din piesele lui Shakespeare. Povestea e simplă și anume: un actor în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care în trecut au fost instrumente ale regimului represiv. Celor care au așteptat schimbarea și s-au bucurat de momentul de libertate din postura omului obișnuit le este rezervată umilința și pot doar să se înscrie în PCDR (partidul celor dezamăgiți din România). Dacă n-ar fi perfect realiste doar vedem asta în fiecare zi am zice că Alexa Visarion a abordat aceste secvențe într-o cheie realist-absurdă... grotescă și hilară, tragică și violentă, ridicolă si disperată... oglindă a zile. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
filmul să fie poetic înainte de orice. Prin acest orice înțelegem caracterul lui de pamflet politic și social prezent în multe secvențe (vezi citat confruntare cu torționarii; apoi secvența discuției despre scenariu cu tovarășa de la C.C.E.S.; apoi izbucnirile violente ale celui dezamăgit de realitățile postrevoluționare, ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac parte din acest peisaj, dîndu-i, în același timp, sens și viață. Primul loc îl ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scenariului vorbesc despre etape, neliniști:... Realitatea este imaginația privirii la început în Ziditorul, Taină e tot ceea ce se vede în Zidirea, până la anvergura unui citat din Borges, Într-o zi a omului sunt toate zilele timpului, în ANA. Partidul Celor Dezamăgiți din România (P.C.D.R.) cel mai nou și cel dintotdeauna la el acasă, aici la noi, e parte vie a unirii celor trei timpuri. Filmul, prin vocalizele singurătății, prin dezamăgire, revoltă, strigă... dar cine oare vrea să audă: Ole, Ole, Ole
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
va renaște într-o zi cearta dintre preformare și epigeneză prin îmbinarea dintre genetică și pro-gramarea informatică. Mulți dintre noi nefiind conștienți de importanța mizei, n-am adoptat nici o poziție (...). Asta a condus la multe ambiguități în grupul nostru. Sînt dezamăgit, de asemenea, deoarece am asistat la dezvoltarea unei adevărate pervertiri, nu a logicii, însă, de o manieră mai generală, a modalităților de structurare a faptelor așa-zis "științifice" pentru a susține teze a priori care nu au nimic de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Monod, care vine să vorbească despre cartea sa Le hasard et la nécessité (Hazardul și necesitatea). Urmează un început de deschidere a grupului odată cu organizarea întîlnirilor publice. Prima, care are loc joi 4 martie 1971 pe tema des-proprietăririi, îl dezamăgește puternic pe Jacques Robin, care consideră că desfășurarea acestei întîl-niri, "în pofida semnelor de satisfacție ale participanților", pare să ofere o imagine mediocră despre grup. Explicația sa inițială este că eșecul e legat de "lipsa interlocutorilor calificați", abandonurile în-mulțindu-se atît de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]