4,111 matches
-
centimetri. Se aplecă și învârti un mâner de metal, astupând supapa de scurgere. Când se retrase din sala de baie, pielea și îmbrăcămintea îi erau deja pătrunse de umezeală. Uitându-se fix la John Robert, care dormea acum liniștit, își dezbrăcă haina. Zâmbetul radios i se preschimbase într-un rânjet care putea fi luat drept o expresie de extremă durere. Își suflecă mânecile cămășii. Filozoful respira foarte încet, cu un ușor horcăit. De astă-dată își păstrase dantura între gingii, astfel încât bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
orbeau ochii. Apoi, în cavitatea albă, prelungă, de sub el, văzu ceva albastru și negru plutind și agitându-se la suprafață: cămașa de noapte. George își spuse: „Ar fi trebuit să-i scot cămașa. Dar, de bună seamă, nu-l puteam dezbrăca în timp ce dormea“. Se lăsă în genunchi, la marginea bazinului și apăsă cu forță cămașa albastră, simțind sub palme umerii grași, bombați, ai victimei sale. Apăsă și apăsă cu amândouă mâinile, afundând tot ce se mai ivea la suprafață. Execută această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
are un sens mai restrâns. Dacă sportivul/erou este inferior ca putere sau inteligență față de semenii săi, aparține modului ironic. Exemplele depind de cititorii acestui text. 4. CLASIFICARE SOCIALĂ DUPĂ SCOPUL ACȚIUNII SPORTIVE Omul nu trăiește în relație directă sau dezbrăcat în natură, precum animalele, ci într-un univers mitologic, într-un ansamblu de concepții și credințe născute din preocupările lor esențiale. Cea mai mare parte a activității omului există inconștient, ceea ce înseamnă că imaginația poate recunoaște elemente ale sale, manifestate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, s-a așezat să mănânce. În acest timp nu a scos o vorbă. Privea din când în când la Maranda, care torcea întrun colț al cuptorului... Când a terminat de mâncat, s-a dezbrăcat și s-a întins pe cuptor, la picioarele ei. A adormit pe dată. De o bucată de vreme, un șir de vise îl purtau noapte de noapte de-a lungul și de-a latul vieții lui... S-a văzut în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Și cum ea nu știe de șagă, m-o mușcat de fluierul piciorului”. „Să-i mulțumim lui Dumnezeu că ai scăpat numai cu atât” - i-a răspuns Maranda, tot în gând. Apoi, cu voce tare: Să te ajut să te dezbraci. Am să pun un ceaun mare cu apă la fiert, ca să te speli și să te primenești, că cine știe de când nu te-ai dezbrăcat măcar? Cam de două săptămâni, Marandă. Cred că nici mâncarea nu ți-o prisosit. Păi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a răspuns Maranda, tot în gând. Apoi, cu voce tare: Să te ajut să te dezbraci. Am să pun un ceaun mare cu apă la fiert, ca să te speli și să te primenești, că cine știe de când nu te-ai dezbrăcat măcar? Cam de două săptămâni, Marandă. Cred că nici mâncarea nu ți-o prisosit. Păi ultima coajă de pâine am mâncat-o dimineață. Noroc că nu mi-o furat-o șoarecii. De unde până unde șoareci? Dintr-o glugă de păpușoi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mâncare, Marandă? Acum mănâncă o bucată de brânză cu mămăligă rece, că îndată ți-oi face ceva cald... Când apa pusă pe foc a dat în clocot și ciubărul cel mare era adus în mijlocul casei, Toaibă a început să se dezbrace... Rămas în cămașa și izmenele cazone, a avut o senzație de jenă în fața Marandei. Nu mică i-a fost mirarea când la pulpa piciorului rănit a văzut o pată... „Ce s-o fi întâmplat cu rana? În momentul când m-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
comuniștilor ești. Diferența ar fi că nu ajungi în Siberia, dar sunt și aici destule Siberii! Una îi cea de unde vin eu! Vorbeau așa îmbrățișați, uitați de ei... Maranda a fost prima care și-a revenit. Toadere, hai și te dezbracă... 131 Au intrat în casă. Toaibă s-a așezat pe laiță și rezemându-și fruntea în palmă a întrebat: Tu Marandă! Nu ți-o rămas o chicătură de rachiu, că tare mi-i greu sufletul! Apoi să știi tu că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
întâmple minunea asta!” Pe la al doilea cântat al cocoșilor, Toaibă a intrat în casă. Maranda abia ațipise. Deși el călca pisicește, ea s-a trezit. Unde ai zăbovit atâta, Toadere? Ești teafăr? Cum ai umblat pe vifornița asta? În timp ce se dezbrăca, o asculta pe Maranda fără s-o audă însă. Mintea îi era plină de imaginea Dochiței, iar în urechi îi băteau darabana vorbele ei: „Ai s-o bei, Toadere! Musai ai s-o bei! O să te ajute Dumnezeu”. Să-ți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care vroia să se îndreptățească, a zis lui Isus: Și cine este aproapele meu?" 30. Isus a luat din nou cuvîntul, și a zis: "Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tîlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, și l-au lăsat aproape mort. 31. Din întîmplare, se cobora pe același drum un preot, și, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături. 32
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
doar și nimic altceva”. “Ei! Rămasul bun mai altfel poate fi... Da’ ce îmi bat eu capul cu un nepriceput ca tine? Salut și n-am cuvinte, amice!” “Așijderea, vecine!” Într-un târziu, în ciuda răcorii ce se lăsase, m-am dezbrăcat complet și m-am aruncat în iazul din vale de izvor. Când am simțit că a fugit din mine toată oboseala și gândul amar l-am pierdut pe undeva, am ieșit. Înfășurat în prosop, m-am dus la gura izvorului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
chiar supergreu, că matale treci de-o sută treizeci de kile pe viu. GRASSU Mdaaa? S.LABOU Ți-o spun la sigur, că s crescător de animale. GRASSU Ești crescător pe dracu’... Trec de o sută patruzeci fără haine și dezbrăcat și de aia zic că e nevoie de unul ca mine care să pună umărul la greu, să miște ceva,să împingă la progres, c-am împins la haltere de mi-au sărit ochii. Dumneata, așa sfrijit cum te arăți
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să văz! Mda. Din confuzie ăsta nu-i, adică este un potret pentru urmărire generală, după cum I-am explicat și doamnei domnului maior care m-a somat s-o vadă. Și de ce-o urmăriți? Vrem să aflăm cine a dezbrăcat-o în halu’ ăsta tocmai acum cînd s-a anunțat un nou val de înghețuri. Dar ce faci? Bag dopu-n sticlă. Să nu vază săracu, că-i minor, ce-am văzut io, doamna maior și dumneavoastră. La mulți ani! LA
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
la care la fiecare furtună noi pierdem cinci țigle iar după furtună vom pune la loc doar patru țigle. Ghiciți ce se va întâmpla după suficient de multe furtuni? Acoperișul nostru va rămâne fără țigle. Așa și noi vom rămâne „dezbrăcați”. În Bhagavad Gita (Cântarea lui Dumnezeu) se spune de altfel că alimentele ar trebui consumate în cel mult 3 ore de la prepararea lor. Depășirea acestui interval de timp face ca, printre altele, această hrană să fie bună doar pentru corp
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
să treacă semeț cu jumătatea nescrisă a poemului pe umeri, să iasă din robie, salvat de la nebunie. Dar deocamdată mi-e bine...! Femeie, ridică-te, și hai să dăm jos acest carnaval de pe cruce! Așază-ți cheia lîngă păcatul meu, dezbracă-ți rochia lungă și arunc-o, smulge-ți din vis deochiul! Nu te rușina să-mi arăți urmele de fiară ale rusaliilor de pe sînii tăi ridică-te, femeie!, a sosit vremea... A sosit timpul ca omul să-și găsească În
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
iluziile lumii, În vreme ce din scorbura visului poemul grohăi ca un Dumnezeu satisfăcut. Asta e sigur... Mă răsturnasem și eu odată-n pat cu una din alea pe care femeie cu greu poți să o numești, atît de firavă c-o dezbrăcă doar răsuflarea mea, i se zbătea tot sînul stîng necreștinat, de-a trebuit să-l Încrucișez cu limba. Răzbea o mare durere din miezul ei, iar sînul stîng i se zbătea ca pleoapa. Așa s-a nimerit să mă răstorn
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
punea masa, apoi o expedia în camera noastră să învețe. Cât visase ea să mă vadă pe mine student și, iată, acum avea doi în familie. În ce mă privește, mă corcolea cât putea, seara, când apăream acasă. Să se dezbrace de scurtă băiatul - îmi lua haina și o punea în cuier - să se spele băiatul, să mănânce băiatul, mâine să aibă schimburi curate! Tratamentul acesta îl făcea deseori pe Petrișor să exclame la venirea mea: - Hopa! A venit împăratul! Băiatul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
dar, ce mai, a sfârșit prin a deveni necesitate. Nu mai aveam răbdare, doream să vină cât mai repede ora cinci. Când se apropia ora, fugeam de oriunde. Lăsam totul baltă și mă duceam acasă. Ajungeam înainte de ora cinci. Mă dezbrăcam în fugă, dacă mai aveam vreme îmi mai făceam o cafea, cu ochii mereu la ceas. Și când mai erau zece minute mă așezam în fotoliu aproape de telefon. Priveam cum treceau minutele și secundele. Fix la cinci, suna. O secundă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-mi o plajă cu un nisip foarte fin și marea care foșnea stins, plină parcă de comori barbare de aur ale căror reflexe urcau până la suprafață ca o dogoare. Am simțit cum mă cuprinde un fel de vrajă, m-am dezbrăcat și am făcut o baie gol. La un moment dat m-am speriat crezând că am văzut prin apă umbra unui rechin. Am ieșit imediat pe țărm. Îmi bătea inima să-mi spargă pieptul. Dar nu era nimic. Mă înșelasem
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
altar. 10. Preotul să se îmbrace cu tunica de in, să-și acopere goliciunea cu izmenele, să ia cenușa făcută de focul care va mistui arderea de tot de pe altar, și s-o verse lîngă altar. 11. Apoi să se dezbrace de veșmintele lui și să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenușa afară din tabără, într-un loc curat. 12. Focul să ardă pe altar și să nu se stingă deloc: în fiecare dimineață preotul să aprindă lemne pe altar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Ei și? Ce-mi pasă mie de ăștia? Dă-i încolo de netoți. Ascultă, Monstrule, mi-a venit o poftă subită de șampanie. Numai o sticlă. Vezi să fie Mott 1900. Dacă nu găsești Mott, la Very-Dry. Debitând acestea se dezbrăcă de tot într-o clipită. ― Aici nu se poate! Mai bine mergem la "Femina". ― Moașe-ta! De ce în altă parte? Aici! Haide, trimite pe toanta de Rița să cumpere. ― Nu se pricepe la așa ceva. ― Atunci du-te tu. Nu înțelegi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fată care n-a venit pentru a-i citi poemele homerice. Dolly, e adevărat ― venise. Zărind-o, am avut din prima clipă o tresărire de neplăcere. Mai exact, o strângere de inimă. Parcă aș fi vrut să nu vină. Se dezbrăcase repede, cum avea obiceiul, și nu mă repezisem s-o cuprind în brațe; mă oprea parcă ceva. Acest ceva se limpezi mai bine odată cu scurgerea timpului. Mai întîi se dusese pe copcă dispoziția. Musafira îmi păru brusc vulgară, lipsită de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ne scormonim în zadar suferința... M-am întins istovit pe pat, așa cum mă găseam, căci n-am avut energia să-mi scot nîci cel puțin haina. (Socoteam la început să mă odihnesc încă o jumătate de oră, apoi să mă dezbrac, ca de obicei.) Dar am adormit după aceea cu hainele pe mine. ― Ce dreptate avea Alexa să ne întoarcem pe jos. Mă simțeam bine, negrăit de bine! Aș fi vrut ca starea mea de voluptate fizică în care mă cufundasem
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
se judecă femeile preacurve și ucigătoare de copii, și voi face din tine o jertfă sîngeroasă a urgiei și geloziei. 39. Te voi da în mîinile lor, îți voi surpa casele de curvie, și îți vor nimici înălțimile, te vor dezbrăca de hainele tale, îți vor lua toată podoaba de pietre scumpe, și te vor lăsa goală, goală de tot. 40. Vor aduce gloata împotriva ta, te vor ucide cu pietre și te vor străpunge cu lovituri de sabie. 41. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
vor purta cu furie cu tine. Îți vor tăia nasul și urechile, și sămînța ta va cădea lovită de sabie. Îți vor lua fiii și fiicele, și ce-ți va mai rămîne, va fi mîncat de foc. 26. Te vor dezbrăca de haine, și vor lua podoabele scumpe cu care te gătești. 27. Voi pune astfel capăt nelegiuirilor tale și curviilor tale din țara Egiptului. Așa că nu-ți vei mai îndrepta privirile spre ei, și nu te vei mai gîndi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]