4,618 matches
-
de ideile d-lui Blanqui, a putut vrodată să conceapă într-un chip dar natura acestor raporturi ce voiește a le regula. A voi in abstracto e lesne, a putea e greu. 36 {EminescuOpXIII 37} Așadar: cestiunea nu poate fi dezlegată fără serioase studii premergătoare. Aceste raporturi, atârnând de natura brazdei, de deprinderi contractate în timp de sute de ani, altele la munte, altele la șes, într-un chip în Moldova, într-altul în Țara Românească, au nevoie de un serios
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cărei exactitate și bună credință întrece pe aceea a geografilor franceji, nu ne spune nimic pozitiv despre proporția diferitelor naționalități în aceste pierderi colosale. Ar fi interesant și ar lămuri problema dintr-un punct de vedere care ar contribui a dezlega cu siguranță cestiunea anchetei ministeriale. [14 octombrie 1882] 204 {EminescuOpXIII 205} ["ADUNĂRILE SE REDESCHID... Adunările se redeschid în sesiune estraordinară și o sumă de cestiuni importante, mai cu seamă unele de caracter internațional, vor ocupa atenția lor. Nu se poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai setoasă cu cât enigma va rămânea pururea neesplicată. Chiar duioasa reîntoarcere a păstorului la turma sa, chiar călduroase îmbrățișări și fericite lăcrimi de revedere ar da poate enigmei o încheiere mai mult ori mai puțin teatrală, dar n-ar dezlega-o. Oncțioasă cum este și cu duhul blândeței, ca toate scrierile ilustrului nostru adversar, ne întrebăm împreună cu cititorul până unde ne îndreptățește ea de-a admite o sciziune în partidul liberal. Nimeni nu va putea zice că acest act, oricât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ucis de-un cuman, la 1207. După legendă căzu însă de mâna Sf. Dimitrie din Salonic, neocrotit de Ioan din Ryl, patronul bulgarilor. E important a afla cum indicau membrii nouăi Case vlahe de țari originea lor. Această cestiune pare dezlegată de-o scrisoare a papei Inocențiu III către legatul său, ca răspuns la plângerile regelui Ungariei de la 1204, în care scrisoare papa spune espres că Petru și Johannicius, cari se coboară din sângele foștilor regi, nu tind a ocupa, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încă și cu ochii închiși stă anul viitor înaintea noastră, dar știm bine că multe are de zis, că cumplite sunt enigmele ce le va rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le dezlege. Iar Edipul destinelor noastre se uită în fața acestui sfinx și, în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate, a fizionomiei lui, el s-apropie de monstru pentru a-i răspunde cu... jucăriile noastre constituționale... Fără îndoială ceea ce are să se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se va lepăda de dânsul fără îndoială. Dar ideea pe care-a rostit-o cu atâta nesocotință, la un loc atât de nepotrivit, nu bate câmpii numai în capul d-sale, ci în multe altele și, atunci când vinul i-a dezlegat limba, a dat numai espresiune unei idei care ne revine în toate visurile megaloromîne. Dar e foarte periculoasă această frumoasă idee; nu atât pentru Austria, care va ști desigur să-și mănție posesiunile în contra României, ci pentru compatrioții d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fel de animale, care nu se lasă până nu distrug orice organism capabil de gândire. Da, da... toate astea sunt importante, spuse Bella cu elocința unui om care a băut exact atâta vin cât are nevoie pentru a i se dezlega limba. Z e doar o planetă ciudată, pe când Kyrallul e de-a dreptul stranie. Quintul așteptă politicos până când deveni clar că împăratul terminase ceea ce avea de spus și apoi continuă ca și cum însă nu fusese întrerupt: - În podișul Kyrallului, unul dintre
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
secolului: Am fost cuprins, într-o seară de iarnă, într-un oraș imens, de un soi de groază socială. Mi se părea că miile și miile de oameni care treceau fără să se cunoască, mulțime nenumărată de fantome solidare, erau dezlegate de orice legături, și mă întrebam cu un soi de teroare impersonală cum se face că toate aceste ființe acceptau repartizarea inegală a binelui și a răului și cum enorma structură socială nu cădea în disoluție. Nu vedeam lanțuri la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de dimineață pînă după vecernie. Dar e o religie rece, a in-diferenței, a cărei singură rugăciune înseamnă: "Uitați-vă la mine mai întîi, restul nu are importanță". Și mai etimologic încă, ultima noastră religie civică este o antireligie, fiindcă ea dezleagă în loc să asambleze, ea răspîndește în loc să adune, dispersează în loc să concentreze. Noțiunea de neglijență, scrie Michel Serres, ne face timpul mai inteligibil"; și mașina audiovizualului face ca această noțiune să devină palpabilă. A neglija, a nu citi. De obicei, templele sînt făcute
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
von Below înțelege mișcarea spirituală îndreptată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea și în tot decursul secolului al XIX-lea împotriva Iiluminismului și, mai general, împotriva pozitivismului, naturalismului și materialismului. Romantica ar fi prima mișcare spirituală care definește exact comunitatea și dezleagă problema raporturilor dintre individ și societate, fără a mai înțelege prin aceasta doar statul și Biserica. Individul și comunitatea sunt priviți ca având aceeași valoare. Comunitatea este concepută ca o realitate închisă, organică și nu juxtapunere de elemente componente, elemente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Humanitas, București, 1999, p. 62. footnote>. Dar, așa cum ne arată Sfântul Isaac Sirul, nu poate diavolul să se apropie de om, sau să i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Humanitas, București, 1999, p. 62. footnote>. Dar, așa cum ne arată Sfântul Isaac Sirul, nu poate diavolul să se apropie de om, sau să i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ce Îl conduce la identificarea semnelor pertinente. Nu există nici ruptură, nici etanșeitate Între aceste două forme de cunoaștere complementare. Watson nu e deloc nătângul care Înțelege abia pe urmă, iar Holmes nu e chiar genialul intuitiv care pricepe și dezleagă! Știința și Înțelegerea doctorului Watson constituie fundalul, competențele și cunoștințele prealabile, explicite și accesibile cu care se articulează În manieră creativă o știință tacită neformulată, un simț curios al observației și o disponibilitate animată de dorința aprigă de a scoate
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pentru acest sens, deși în context acesta este mai degrabă obscur. Fath mai înseamnă și biruința, de unde Al-Fatt"h ar putea fi înțeles că „Dătătorul de biruința, Izbăvitorul”, sens pentru care a optat A. Arberry. Semnificație de bază: cel care dezleagă pricina, hotărăște între două părți (= judecător). 2.1.10.4. al-F"œil este cvasi-sinonim cu F"ti≤ în expresia ƒayr al-f"œilna (6, 57): SOI „cel mai bun arbitru”; ASM „cel mai bun dintre judecători”; GG „preabunul Cumpănitor”; Marr
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cel ce izbăvește” (Is 41,14), „am ajutat” (Is 49, 26), „Cel ce-i apară” (Prov 23,11), „Cel ce mă va răsipi” (Iov 19,25), „Izbăvitoriul” (Ps 18,15) (Blaj); „Cel ce șteț mântuiește/ izbăvește”, „Acel ce-o să-mi dezlege” (Iov 19,25), „răscumpărătorul” (Ps 18,15) (BVA); „Mântuitorul” (Ier 50,34; Is 41,14), „Ocrotitorul” (Prov 23,11), „Răscumpărătorul” (Is 49,26) (G-R, BS); „Răscumpărătorul”; „Mântuitorul” (Is 41,14); „Răzbunătorul” (Ier 50,34; Prov 23,11); „Izbăvitorul” (Ps 19
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pot ajunge este areté. Crezând că rezolvă problema în felul acesta, „discursurile-martor” abia află termenii problemei, căci Socrate nu se oprește la areté; de la areté pleacă. Dar, vorba lui Aristotel, „cine nu știe unde e nodul nu poate să-l dezlege”; c. discursul lui Eryximachos. Primele cinci intervenții, în ansamblu, fac referiri la teorii literare, filosofice și chiar medicale asupra iubirii. Intervenția lui Eryximachos prezintă iubirea ca pe o realitate biologică și cosmologică. Medic fiind, Eryximachos pune trupul înaintea sufletului. Medicul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
auzit vreodată, cele mai subtile asocieri de analogii; într-un cuvânt, ni se pare că am picat brusc într-un ceaun cu idei clocotinde, unde totul bolborosește și se învolburează într-o mișcare năucitoare, unde tovărășiile se pot lega și dezlega cât ai clipi, monotonia este ceva necunoscut, iar neprevăzutul pare să fie singura lege (p. 456). Aici, James face mai multe afirmații importante. În primul rând, „tovărășiile” ideilor se pot lega și dezlega cât ai clipi, ceea ce arată că este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
năucitoare, unde tovărășiile se pot lega și dezlega cât ai clipi, monotonia este ceva necunoscut, iar neprevăzutul pare să fie singura lege (p. 456). Aici, James face mai multe afirmații importante. În primul rând, „tovărășiile” ideilor se pot lega și dezlega cât ai clipi, ceea ce arată că este posibilă orice combinație de idei. Aceasta duce la concluzia că o anumită experiență acumulată deja nu influențează combinațiile care apar. O deducție similară rezultă din afirmația lui James că procesele gândirii acestor „minți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
bunul-simț ce caracterizează doar nivelurile Înalte ale personalității. Cei care nu-l probează Își atrag, desigur, multe necazuri, Își creează singuri probleme: „Dacă faci ce nu trebuie, va trebuie să auzi ce nu vrei”.) Fii atent cum legi, ca să poți dezlega. Când obiectivele sau deciziile unei acțiuni nu sunt corect formulate, nu poți preîntâmpina eventualele consecințe negative care ar putea apărea pe parcurs.) „Cine emite opinii este obligat să le justifice.” (G. Călinescu) Ocupă locul ce ți se cuvine, ca să nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce se dezleagă mecanismele memoriei, se conturează o identitate supusă mișcării În raporturile mereu schimbătoare dintre istorie și sensibilitate, se dezvăluie modul de reconstruire a trecutului prin Îmbinarea realului cu imaginarul, se descoperă un timp și un spațiu internalizat În care se poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
covor, stilul este, am impresia, mai apropiat de acela al moraliștilor. Lecturile mai noi din Cioran (pe care îl și comentează în câteva pagini strălucite) i-au dat gustul pentru a pune, cum se zice, lumea în paradox și a dezlega paradoxul ideilor comune. Eliberat de obligația de a justifica estetic opera (operație ce rămâne în seama cronicarului literar), eseistul caută în operele pe care le citește și, mai ales, le recitește, temele sale. Ele acoperă un spațiu întins de probleme
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
spirit, de viață și moarte, de sens și nonsens. Hipertrofierea eului conduce la desubstanțializarea individului, identitatea finită metamorfozându-se într-o entitate dezmărginită, care cuprinde însăși lumea. Poetul conferă un vag sens cognitiv tulburatelor sale imagini, sugerând că vrea să dezlege tainele cele mai ascunse, să aprindă „miezul lucrurilor” „cu foc ceresc”, dar rezultatul e o poezie prea personală, în care ideea de comunicare nu mai funcționează ca principiu generator al textului. De multe ori „firul” dispare, iar sintagmele par a
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
Camariano-Cioran, Reprezentanța diplomatică a Moldovei la Constantinopol, 30.VIII.1741-XII.1742, Rapoartele inedite ale agenților lui Constantin Mavrocordat, București, 1985. • Ibidem, p. 104. • Ibidem, p. 124. • Ibidem, p. 249. personală devine publică, după cum și politica internă se internaționalizează. Căsătoriile se dezleagă și logodnele se fac cu gândul la avantajele pe care le asigură, pentru viitorul cel mai apropiat, aceste combinații 16. Când Mihai Racoviță este bolnav - dar e bolnav cu adevărat? - , lucrul se află îndată la Constantinopol, dând prilej presupunerilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]