11,536 matches
-
economiile naționale și a dobândi independența politică. Teoria modernizării încearcă să explice dezvoltarea socială (dezvoltare = modernizare) având în vedere două accepțiuni complementare: - schimbare socială progresivă, direcționată; - efortul întreprins de țările subdezvoltate pentru a depăși decalajul ce le separă de țările dezvoltate occidentale. Această teorie susține că societățile moderne sunt mult mai productive, iar persoanele aflate în nevoie beneficiază de o redistribuție a bunăstării. Organizarea și mobilizarea politică la un nivel superior de complexitate și reprezentativitate constituie, de asemenea, un factor-cheie în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să reducă decalajul ce ne separa de țările occidentale ( HYPERLINK \l "Larionescu" Larionescu, 2006, p. 31). Experimentul comunist românesc este un alt exemplu de dezvoltare socială, dar fundamental diferit - prin mijloacele folosite - de programele de dezvoltare socială ale țărilor occidentale dezvoltate sau ale celor subdezvoltate din Africa și America Latină. Programele de dezvoltare socială inițiate în România - fie că vorbim de sfârșitul secolului al XIX-lea și de perioada interbelică, fie că vorbim de experimentul comunist - se înscriu masiv pe linia dezvoltării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
J.M. Keynes. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006, p. 52) „teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază [...] asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un cerc vicios, în care periferia furnizează materie primă (ieftină) și primește în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aceste elemente și principii propuneau „o strategie de dezvoltare a țărilor latino-americane axată pe reducerea importurilor de materiale prelucrate, prin înlocuirea lor cu cele din producție proprie, stimulând astfel industrializarea”, însă „instabilitatea politică a țărilor latino-americane, dar și concurența țărilor dezvoltate au făcut ca proiectul ECLA să eșueze, deși a avut rezultate notabile în anii ’60, îndeosebi în Mexic și Brazilia” ( HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002). HYPERLINK \l "Frank" A.G. Frank (1966, 1975) arată că modelul de explicare a subdezvoltării prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Kolodko, 1993). Acest deficit conceptual reflectă slaba preocupare a teoreticienilor liberali de a înțelege relația dintre economie și politică. Deși, în general, se susține că libertățile economice și cele politice sunt, deopotrivă, necesare și desirabile pentru buna funcționare a societăților dezvoltate contemporane și deși există o anumită afinitate între capitalism și democrație (Friedman, 1962; Hayek, 1944), teoriile liberale presupun, mai degrabă decât demonstrează sau explică, aceste legături sau afinități și, ca atare, rămân un ghid inadecvat pentru înțelegerea transformărilor postcomuniste, a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cetățenii, urmată de recunoașterea meritelor și eliminarea inegalităților majore de venit dintre indivizi. (Forse și Parodi, 2006). În România, studiile întreprinse până în prezent în acest sens au pus în evidență diferențe semnificative între societatea românească și societățile din țările capitaliste dezvoltate sau cele din țările foste socialiste în ceea ce privește opțiunile asupra unui tip sau altul de justiție socială. Majoritatea populației din România este mult mai favorabilă realizării unei justiții sociale bazată pe principiul egalității decât uneia în care predominant să fie principiul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Cu cât populația este mai în vârstă, are un nivel de pregătire școlară mai scăzut și provine dintr-o regiune mai săracă, cu atât atașamentul față de justiția socială bazată pe egalitate este mai ridicat (Chelcea, 1999). Comparativ cu țările capitaliste dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Germania) românii sunt de aproape două ori mai mult atașați justiției sociale bazate pe principiul egalității decât populația acestora, iar față de populația țărilor foste comuniste (Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Rusia, Ungaria) de 1,5 ori mai mult (Chelcea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
America and the Caribbean. Inițial, comisia s-a numit ECLA Economic Commission for Latin America. Martin Landsberg (1979) arată că imperialismul manufacturier este o strategie de industrializare a țărilor din lumea a treia prin exportul de produse finite către țările dezvoltate, capitaliste). PAGE 67 PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Enciclopedia dezvoltarii sociale 2.doc centralizate manifest latent potențial centralitate potențial latent manifest stare de centralizatate Obiective clare Obiective puțin clare tipul căutare În : - cercetare pură; - schimbarea inițiativelor. stare de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de nesiguranță asupra modului de a face. Proiecte greoaie, neclare. Participanții și stakeholdersii nu sunt siguri de ce vor găsi la final sau chiar de modul în care se va ajunge la final. Managementul proiectului ca proces și ca instrumente bine dezvoltat Sunt cunoscute ca proiecte închise. Participanții și majoritatea stakeholdersilor au un nivel înalt de siguranță asupra ceea ce e de făcut și, în același timp, asupra modului de a face. Context Finalizare (Rezultate/Efecte) Proces/ Implementare tipul descrise de către numere În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un grad înalt de certitudine și siguranță privind derularea și încheierea proiectului, dar nu și asupra modului de furnizare. În: - producție de film; - dezvoltarea sistemelor. tipul film În: - îmbunătățirea activității; - dezvoltarea produselor. Managementul proiectului ca proces și ca instrumente slab dezvoltat DOMENIU PROIECT PROIECT RESURSE Materiale și financiare DURATA
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al relațiilor internaționale. Este cazul unor state precum Taiwan, Singapore, Coreea de Sud etc. Periferie - este compusă din acele state care nu au nici interese, dar nici capacități, chiar raportate la sfera propriului subsistem al relațiilor internaționale. Sunt state cu economii slab dezvoltate, cu capacități militare foarte reduse și a căror securitate depinde în mare măsură de aranjamentele internaționale ale Marilor Puteri. Este cazul unor state precum Portugalia, Irlanda, țările din sud-estul Europei, statele africane etc. Asupra momentului apariției statului modern în istorie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din alte motive, cum ar fi cele ideologice). Astfel de fenomene au fost mult mai frecvente în țările cu economii emergente sau în curs de dezvoltare, ale căror guverne s-au dovedit însă mai vulnerabile în fața presiunilor venite din lumea dezvoltată. În aceste condiții, CTN au căutat - și deseori au reușit - să impună aranjamente care să le fie favorabile. Exceptând cazurile în care CTN presau pentru condiții preferențiale pe o piață sau alta, demersurile lor au vizat în mod constant liberalizarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
condiții preferențiale pe o piață sau alta, demersurile lor au vizat în mod constant liberalizarea climatului investițional. Pentru aceasta, ele au exercitat presiuni directe asupra guvernelor-gazdă și - din ce în ce mai mult în ultimele decenii - și-au făcut simțită influența pe lângă guvernele țărilor dezvoltate sau pe lângă foruri precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (OIG ce reunește statele industrializate), pentru a le determina să facă, la rândul lor, presiuni asupra statelor recalcitrante. În condițiile actualei configurații a economiei mondiale, „delocalizarea” activităților către alt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economice, pot influența în mod esențial termenii interacțiunilor din acest domeniu (Waltz, 1979, p. 93). O opoziție puternică la adresa statocentrismului realist s-a conturat în interiorul programului liberal-pluralist, în anii ’70, în jurul lui Joseph Nye și Robert Keohane. Modelul „politicii transnaționale” - dezvoltat și amendat ulterior sub forma „interdependenței complexe” - punea accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale: relațiile transnaționale. Ele aduceau în centru „noii” actori nestatali: corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale. Acești actori erau transnaționali, în sensul că interacțiunile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
David Mitrany - asociat teoriei funcționaliste a integrării -, Ernst Haas (asociat teoriei neo-funcționaliste și culminând cu teoria interdependenței complexe în formularea inițială a lui Robert Keohane și Joseph Nye). Anii ’80 sunt dominați de confruntarea dintre neorealism, așa cum a fost el dezvoltat de Kenneth Waltz, și instituționalismul neoliberal, printre ai cărui reprezentanți îi regăsim pe Keohane și Nye. În sfârșit, cea mai recentă încarnare a ideilor liberale începând cu anii ’90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria „păcii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
însă interesul propriu-zis american. Din acest motiv, în relațiile internaționale este recomandată prudența, în sensul în care trebuie să judecăm acțiunile (chiar și cele aparent morale, sau mai ales acestea) în funcție de consecințele politice pe care le vor produce. Astfel, trebuie dezvoltată și asumată o etică politică prin care acțiunile politice să fie judecate în funcție de consecințele lor, spre deosebire de morala abstractă, care investighează conformitatea lor cu legile abstracte ale moralei. Există însă o mare interdependență între morală și politică, în sensul că o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
autor al acestui curent, Martin Wight, R. J. Vincent, Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a relațiilor internaționale Școala engleză a relațiilor internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor teoretizări sistematice ale acestuia. Un alt autor al teoriei politice clasice, ale cărui idei se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
engleze, însă argumentele autorilor pun accentul mai ales pe presiunile de schimbare existente în societatea internațională contemporană. Sistemul internațional este caracterizat de tensiuni fundamental relevante, atât pentru teoria, cât și pentru practica politicii internaționale, între păstrarea ordinii internaționale, favorabilă lumii dezvoltate, Occidentului sau „Nordului”, și presiunile pentru realizarea unei alte ordini internaționale (chiar a justiției internaționale, pentru unii autori), în sensul unei responsabilizări față de majoritatea „recentă” a statelor lumii, a unei mai mari influențe a acestora, a unei regândiri a legitimității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-o nouă fază. Etapă ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul monopolist se caracterizează prin exploatarea, în cadrul economiei mondiale, a unei periferii (reprezentată, în epocă, mai ales de colonii, dar și de țările mai puțin dezvoltate) de către un centru (marile puteri economice). Lenin definește imperialismul prin cinci caracteristici: 1) concentrarea producției și a capitalului, concentrare care a atins o treaptă de dezvoltare atât de înaltă, încât a creat monopolurile, care au un rol hotărâtor în viața
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței nu este o abordare unitară, fiind mai degrabă o dezbatere între gânditori de toate nuanțele, de la liberali la marxiști, ce încearcă să explice modul în care statele dezvoltate își exercită influența economică, politică și culturală asupra celor mai puțin dezvoltate. Ea a pornit de la constatarea făcută de directorul din anii 1950 al Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru America Latină, Raúl Prebisch, conform căreia creșterea economică din țările bogate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dependenței nu este o abordare unitară, fiind mai degrabă o dezbatere între gânditori de toate nuanțele, de la liberali la marxiști, ce încearcă să explice modul în care statele dezvoltate își exercită influența economică, politică și culturală asupra celor mai puțin dezvoltate. Ea a pornit de la constatarea făcută de directorul din anii 1950 al Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru America Latină, Raúl Prebisch, conform căreia creșterea economică din țările bogate nu antrenează decât probleme suplimentare pentru statele sărace. Rolul acestor țări în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sfârșitul. Ideile care schimbă lumea Antonio Gramsci reprezintă un punct de cotitură în evoluția intelectuală a marxismului, prin importanța pe care o acordă nu numai factorilor materiali, ci și ideilor. Gramsci constată că revoluția nu s-a produs în societățile dezvoltate și explică acest fapt nu numai prin controlul asupra instituțiilor de forță ale statului, ci și prin dominația cultural-valorică a claselor superioare asupra celor inferioare. Ideologia claselor superioare devine acceptată ca legitimă în întregul corp social. Societatea civilă, prin mecanismele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Pe de altă parte, liberalismul, cu permanentul său apel la comerțul liber, nu face decât să proclame interesele hegemonilor (mai întâi Marea Britanie, apoi Statele Unite) și să le propună întregii lumi ca fiind interesele tututor, cu toate că, în cazul statelor mai puțin dezvoltate, acest schimb economic neîngrădit e mult mai puțin profitabil, dacă nu e chiar împotriva intereselor lor. Ambele teorii sunt din categoria celor de rezolvare a problemelor, afirmă Cox, și nu fac decât să legitimeze dominația celor puternici, celorlalți nerămânându-le
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
agricole, de exemplu), interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară globală. Distinct și remarcabil la feminismul marxist este faptul că autoarele acestui curent realizează cel mai adesea o abordare combinată a relațiilor de putere la scară globală (centru - periferie, dezvoltat - subdezvoltat, metropolă - colonie, rasă albă - alte rase, bărbați - femei). Stabilirea unor mecanisme interne comune tuturor acestor relații de putere, profund asimetrice, contribuie în mod esențial la înțelegerea genului ca relație socială între grupuri care dispun de resurse de putere inegale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate afirma că, în economia generală a studiilor de profil, „securitizarea” atâtor probleme atrage o „desecuritizare” a aspectelor de ordin militar, în sensul că aceastea sunt nevoite să facă loc multor altor aspecte. Afirmația este adevărată în particular în lumea dezvoltată, unde posibilitatea apariției unui conflict armat pare destul de îndepărtată. Dincolo de interesul academic pe care îl suscită în rândul cercetătorilor, securitatea este, într-o dimensiune sau alta, o problemă de permanentă actualitate și pentru decidenții politici, și pentru oricare cetățean al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]