3,587 matches
-
Nu ne vom ocupa acum de aceștia, nici măcar de „profitorii” din cultură, din literatură. (Subiect dificil deoarece În unele cazuri nu e vorba de simpli impostori, ci de inși cu calități deosebite În domeniu.Ă Marota, „fantoma demonizată” a fostului dictator, „dușmanul public numărul unu” a fost multă vreme Ion Iliescu. Am explicat mai sus În ce condiții l-am cunoscut, de ce m-am bucurat și l-am felicitat de a fi În fruntea statului - deși Încă nu fusese ales! - și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu puține Într-o națiune care vrea să revină la normalitate. 5 I-am dat importanță politicianului și fostului activist de vârf comunist Ion Iliescu deoarece el a fost - chiar și În posturile subordonate În care l-a pseudo-exilat fostul dictator - un element caracteristic al agitației politice românești pe parcursul câtorva decenii. (În ultimul deceniu al dictaturii, presa de nivel din Occident Îl desemna deja pe Ion Iliescu ca posibil Înlocuitor al lui Ceaușescu, evident În cadrul aceluiași sistem politic.Ă Sub dictatura
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
activist, ci un inginer, fiul unui fost comunist din ilegalitate devenit sub Dej general de securitate, Valter Roman, o figură absolut nouă răsărită din „faldurile revoluției” sau din te miri ce calcule ale celor care În zilele fierbinți de după fuga dictatorului au perfectat „noile coaliții” - premierul Petre Roman. Fapt ciudat, pentru mine cel puțin, În lunile anului ’90, luni fierbinți traversate de nenumărate manifestații și greve În toată țara, susținute de o presă În mișcare și În plină, dezordonată, ebulițiune (presa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
liberali. Ei Înșiși În curs de formare și rupți de certuri intestine, dar care au profitat nu puțin - și era drept să fie așa! - de pe urma aurei negative pe care o răspândea Încă cel ce părea a personifica, În absența fostului dictator, abuzurile și cinismul comunismului primitiv românesc. Vorbind despre cele trei nivele de realizare, de interpretare a „sensului existenței”, individual, familial și național, este evident că Iliescu le-a „realizat” pe toate trei: a continuat linia de gândire și luptă a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vârf care a trăit dramatica distorsiune, degradare, manipulare grosolană a idealurile sociale, ale sale, ale tatălui și ale tinereții sale, pentru a trăi, În plus, o experiență unică, pe care o Împărtășește apoi cu grupuri tot mai largi - nașterea unui dictator, instalarea sa În puterea absolută, care În final ajunge un spectacol grotesc și tragic, apropiindu-se, cum o spuneam, de medievalitatea românească târzie, când „Domnul” posedat de o ambiție nemăsurată este tot mai mult izolat de realitate, de propria sa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mult izolat de realitate, de propria sa camarilă, care, apoi, cu ezitări penibile și așteptând Încă o dată un semnal din afară, Îl ucide! Iliescu iese victorios din „subteranele puterii”, obosit, aproape uzat de jocul cinic pe care și-l permisese dictatorul cu el, ba urcându-l, ba coborîndu-l În rang, dar apoi, În zorii deceniului zece, odată cu surparea „Bisericii moscovite”, ce păruse până de curând atotputernică, și cu surparea, În fapt, a ideilor și ideologiei În care crezuse toată viața - el
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sale idei, de care cei care-l servesc profită pentru a le Întoarce pe dos, ca pe o mănușă, Învățându-l, Încă o dată, pe bătrânul maestru ce părea hârșâit În a manipula conștiințe și mândru de a-i fi supraviețuit dictatorului, arta cinică a politicii: poți afirma orice cu condiția să „rămâi În joc”, poți face orice sau aproape orice cu condiția să nu crezi În nimic. Dovedind că ești „flexibil” și că ghicești cu un ceas, cu o secundă mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai, nu mai știu bine, a avut loc și primul congres liber al scriitorilor, unde a fost ales Președinte, În unanimitate și cu „aplauze” frenetice, poetul Mircea Dinescu, „copilul revoluției”, cel care a avut curajul de a anunța națiunii fuga dictatorului. N. Breban nu a fost ales În Biroul de conducere, dar eu m-am bucurat că prietenii mei, Doinaș - ales președinte de onoare -, Manolescu, Ana Blandian, G. Liiceanu și Andrei Pleșu făceau parte. Unitatea noastră „dinainte”, cea de sub dictatură, părea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nichita Stănescu sunt două exemple frapante, sau Ioan Alexandru. Da, Nichita, prietenul meu și marele poet profesa uneori - doar În discuții amicale, e drept! - ambiții și orgolii naționale, deși eu Îi atrăgeam atenția că În felul acesta măcinăm la moara dictatorului și a haitei lui de profitori cinici! Iar Noica, se știe, credea, sărmanul, că Occidentul se află În criză! Da, bineînțeles că, istoric vorbind, există forme ale crizei nu numai economice În lumea pestriță a Occidentului, dar... acest lucru nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
el - deși el credea că Îi folosește! - și apoi l-au ucis, după Îndelungi ezitări, de teamă de a nu fi târâți Împreună În căderea sa! Culmea grotescului și a rușinii au fost cele vreo două decenii În care „soția dictatorului” a avut tot mai ferm acces la izvoarele și mecanismele puterii - acel „tip de soție, de femeie!”, de parcă populația mândră și demnă a României, ca’ntr-un coșmar, peste noapte, se vede condusă de un exemplar uman de o condiție atât
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
psihologice Între Nord și Sud o explică cumva. 3 Această temă - a identității naționale - pare inactuală azi, În ochii multor cetățeni persuadați că toate relele vin dintr-o proastă gerare a economiei și administrației. Ea a fost „maculată” de fostul dictator și apoi, după revoluție, folosită de unii politicieni lacomi sau inabili. Ea va reveni Însă cu putere, o presimt, sub presiunile care vor decurge din ceea ce se numește „globalizare”. În țările vestului Europei, Franța, de pildă, dar și Italia, ea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au fost (tot maiă imunde, antiumane, antinaționale, urmărind nu numai să păstreze o putere absolută, total nefirească pentru secolul și continentul În care se exersa, ci și să slăbească grav baza biologică a populației. Nu, ci mai ales faptul că dictatorul a profitat de alianțele abile pe care le obținuse În lume - În Occident, dar mai ales În lumea a treia, asiatică, central-africană sau arabă, ca și În China și Israel! - pentru a distruge, umili și calomnia, terfeli ființa națională, valorile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
marilor orașe și așezări urbane, trezindu-ne cu toții, În nici două decenii, cu o „armată de străini”, Români de-ai noștri, care, scoși Însă din mediul lor și din echilibrul și demnitatea lor tradițională, au devenit destul de iute arme ale dictatorului, baza sa de putere! Deoarece, cum spuneam mai sus, doar naivii sau ne-informații pot crede că Ceaușescu și camarila lui se bazau numai pe poliție și pe frica organică, „istorică”, a Românilor! Nu, Ceaușescu a fost un formidabil manipulator
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să ne facă să trecem cu adevărat peste obstacolele reale, moștenite parțial - parțial aflate În propria-ne mentalitate; și nu „cea mare, națională”, dar nici cea de grup profesional, de corporație, de clase să nu mai vorbim, „meritul” celor doi dictatori comuniști a fost și acela de a fi distrus clasele sociale românești În formare, În mișcare - cea de mijloc, burgheză, dar și cea declarată ca propria lor clasă, cea muncitorească. (Parțial „lichidată”, la modul „benefic”, adică Încărcată de privilegii de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
propun, oarecum arbitrar, propriul lor gust, riscând, evident, cu unele colecții, eșecul publicitar sau financiar. Așa procedează un Christian Lacroix sau Yves Saint-Laurent. Sau italianul Versace, martir el Însuși al unei lumi enorme, În continuă ebuliție, ce-și are deja dictatorii și nebunii ei, ce a pătruns În marea cinematografie hollywoodiană prin manechinele ce tind a Înlocui vechile vedete etc. etc. Dacă În lumea „artei croitoricești și a modei” succesele sau eșecurile sunt iute și exact sancționate de piață și de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cele vreo câteva săptămâni care au urmat invaziei Cehoslovaciei cînd cei citați mai sus, dar și alți activiști, nu reputați printr-un intelect ieșit din comun, s-au arătat flexibili, Înțelegători, aproape democrați. Apoi, după vreo doi-trei ani, când puterea dictatorului s-a stabilizat, aceiași, dar și alții, care ne arătaseră o față cât de cât „convenabilă”, s-au Înăsprit brusc. Fie pentru că simțeau din nou „gustul puterii” și-și arătau iritarea la orice obiecție sau sfert de critică care „venea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ar fi trebuit să se oprească odată cu mine și, ceea ce e interesant În această aprehenisune obsesivă a puberilor este faptul că ea reapare „la suprafață” În cazul unor adulți care, printr-un proces sau altul, se pomenesc În postura de dictatori absoluți. Și atunci ei Își trădează ne-acceptarea actului final prin tot felul de „măsuri” și programe care trebuie să se finalizeze Încă În timpul vieții și puterii lor, apreciate ca foarte Îndelungate. Ce să mai vorbim de comerțul Înfloritor al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din 1947 și vreme de un deceniu, a circulat un manual unic (pentru elevi, studenți și profesori În egală măsură): Istoria R.P.R. (România devenise R.P.R. — Republica Populară Română), apărut sub direcția lui Mihail Roller (istoric improvizat, ajuns un fel de „dictator“ al istoriografiei românești). Istoria „burgheză“ de până atunci pusese accentul pe ideea națională și pe legăturile cu Occidentul. Acum, naționalismul era prohibit, singurul acceptat fiind cel rusesc (deghizat În „internaționalism“ sovietic). Accentul s-a deplasat pe „lupta de clasă“ (Între
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un anume post (sau plătind — fiindcă trebuia să plătească cineva — insuccesele), fuseseră reduși la rangul de simpli slujitori ai cuplului Ceaușescu. În momentul prăbușirii, În decembrie 1989, a stârnit senzație gestul unui fost prim-ministru care i-a sărutat mâna dictatorului! Modelul românesc a ajuns să fie apropiat de cel nord-coreean: comunismul dinastic. În aparență cu totul aberant, dar În fond În logica sistemului. În interpretarea istoriei și În justificarea acțiunii sale politice, comunismul pune În prim-plan masele: totul prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a izbucnit la Timișoara la 16 decembrie 1989. Armata a tras: au fost zeci de morți. Pentru a liniști lucrurile, Ceaușescu a reluat, pe 21 decembrie, scena balconului care Îi reușise atât de bine În august 1968. Gravă eroare a dictatorului: cineva trebuia să-i adune pe bucureșteni, și acela a fost tocmai el! Același loc ca În 1968, și tot o masă imensă de oameni. Trecuseră Însă două decenii. Le-a promis celor adunați un supliment meschin de salariu. Încerca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe toate.1 S-au trezit Însă a doua zi Într-o atmosferă de război civil: peste tot se trăgea și mureau oameni. Au pierit mai mulți În zilele care au urmat căderii lui Ceaușescu decât din pricina represiunii ordonate de dictator. Cine a tras, odată ce regimul ceaușist se prăbușise, iar armata și chiar Securitatea trecuseră de partea noii puteri? Și cu ce scop? „Teroriștii“, s-a spus. Dar cine erau ei? Prezenți pretutindeni, Însă invizibili: nimeni nu i-a văzut la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
anii ’50. Singurele condamnări s-au pronunțat Împotriva celor implicați În represiunea din decembrie 1989. Toți au ieșit Însă destul de repede din Închisoare, În genere pe motive de sănătate, și de atunci, cu puține excepții (cazul lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului, care a murit de ciroză), sunt sănătoși tun. Foștii lideri de partid sau rudele lor apropiate sunt astăzi oameni bine situați, implicați În tot felul de afaceri bănoase și având toate motivele să-i privească cu un zâmbet condescendent pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Vechiul Phenian fusese ras de bombardamentele americane. Deși bombardat și el de americani, Bucureștiul avusese o soartă mai bună, distrugerile nu fuseseră chiar atât de Însemnate. Singura soluție era să fie distrus chiar de români, la ordinele lui Ceaușescu. Intenția dictatorului a fost de a Înălța un nou București peste cel vechi. Și nu doar de a dărâma și de a reconstrui pe ruine, ci de a schimba complet planul orașului. Doar locul și numele ar mai fi rămas! Ar fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
intervenea „pe viu“. Când nu-i plăcea un element al construcției, era dărâmat și se lua treaba de la Început. Și așa s-a Înălțat palatul, Încă incomplet finisat În interior În momentul căderii lui Ceaușescu. Este În stilul neoclasic drag dictatorilor, cu săli imense și culoare largi cât bulevardele. Unele părți, privite izolat, nu arată rău, fiindcă au fost puși la lucru artiștii și meseriașii cei mai pricepuți. Ansamblul este Însă al celei mai impunătoare construcții kitsch din lume. Registrul inferior
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
monumental și semnificativ cum s-ar fi cuvenit să fie. Clădiri publice sunt puține: două ministere chiar În fața palatului și, ceva mai departe, noua Bibliotecă Națională (Încă neterminată). În rest, tot obsesia regimului: blocuri de locuit (rămase goale la moartea dictatorului, fiindcă ar fi urmat să se intre doar cu aprobări speciale, și de asta n-a mai avut el timp). Sunt blocuri mai cu grijă construite decât cele din cartiere, dar nu mai mult decât atât. Carol II și arhitecții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]