4,704 matches
-
unui discurs, așa cum, de exemplu, într-o dispută, fiecare participant oferă toate argumentele de care dispune pentru a-și legitima afirmațiile. De obicei, nu se studiază un cîmp discursiv în totalitate, ci numai un aspect al acestui subansamblu, un spațiu discursiv, care se distinge prin cel puțin două poziționări discursive a căror analiză prezintă un aspect deosebit din punctul de vedere al cercetării. Fiind sub semnul unui echilibru instabil, fiindcă nu prezintă o structură statică, cîmpul discursiv cunoaște permanente transformări care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
participant oferă toate argumentele de care dispune pentru a-și legitima afirmațiile. De obicei, nu se studiază un cîmp discursiv în totalitate, ci numai un aspect al acestui subansamblu, un spațiu discursiv, care se distinge prin cel puțin două poziționări discursive a căror analiză prezintă un aspect deosebit din punctul de vedere al cercetării. Fiind sub semnul unui echilibru instabil, fiindcă nu prezintă o structură statică, cîmpul discursiv cunoaște permanente transformări care îl introduc în noi configurații. Cîmpul discursiv nu are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestui subansamblu, un spațiu discursiv, care se distinge prin cel puțin două poziționări discursive a căror analiză prezintă un aspect deosebit din punctul de vedere al cercetării. Fiind sub semnul unui echilibru instabil, fiindcă nu prezintă o structură statică, cîmpul discursiv cunoaște permanente transformări care îl introduc în noi configurații. Cîmpul discursiv nu are o structură omogenă, ci una alcătuită din elemente dominante și dominate sau din elemente centrale și periferice, însă o poziționare dominată nu este în mod necesar și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două poziționări discursive a căror analiză prezintă un aspect deosebit din punctul de vedere al cercetării. Fiind sub semnul unui echilibru instabil, fiindcă nu prezintă o structură statică, cîmpul discursiv cunoaște permanente transformări care îl introduc în noi configurații. Cîmpul discursiv nu are o structură omogenă, ci una alcătuită din elemente dominante și dominate sau din elemente centrale și periferice, însă o poziționare dominată nu este în mod necesar și periferică, în vreme ce una periferică este întotdeauna dominată. V. configurație, discurs. CHARAUDEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conexiunii explicite, iar coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței, se propune depășirea "perspectivei reducționiste" (bazată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de ordonare logică și de integrare a sensurilor locale într-un sens global. Condițiile de coerență sînt realizate (după opinia celor mai mulți cercetători) de performanțele la nivel sintactic, semantic și pragmatic ale construcției textuale; condițiile sintactice sînt asigurate de conectorii suprafeței discursive, condițiile semantice de progresia tematică a mesajului, iar cele pragmatice sînt legate de tipul de text și de funcția dominantă. Coerența poate fi realizată la nivel micro- și macrostructural al organizării textului. Avîndu-se în vedere acest aspect, au fost stabilite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și presupoziții: Prietena mea are probleme. S-a reapucat de fumat (în cea de-a doua propoziție este sesizată o dublă presupoziție: prietena a fumat înainte; prietena s-a lăsat de fumat); 2) metaregula de progresie prevede introducerea în sintagmatica discursivă a unui raport optim între temă și remă, între continuitatea tematică și progresia rematică. În cazul în care frazele succesive au o singură temă, în dezvoltarea căreia sînt incluse diverse informații (reme), se realizează tipul de progresie cu temă constantă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
copiilor; 4) metaregula de relație, de natură strict pragmatică, implică aspectul că acțiunile și evenimentele evocate trebuie să fie congruente (și percepute ca atare de interpret), fiind necesar ca această congruență să fie realizată din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
această congruență să fie realizată din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oscilograf-dispozitiv); c) intersecția (determinată de prezența aceleiași trăsături la două sau mai multe lexeme: albastru ∩ verde); această relație construiește cîmpurile semantice, seriile antonimice și determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură. Pe lîngă rolul lingvistic de "gardian" al coerenței la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistice de selecție-concatenare de elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului. V. anaforă, coeziune, configurație, conector, text. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
folosi în discurs, și dacă limba reflectă în structurile și semantismul ei un anumit raport al omului cu lumea. Aceasta postulează și lingvistica praxematică atunci cînd, pornind de la problemele de limbă, distinge scheme practice care domină categorizarea perceptivă și actualizarea discursivă. Această lingvistică, ce pune accentul, în consens cu concepția lui G. Guillaume, pe sensul procesual și nu pe cel stabil sau imanent, se întreabă despre natura operațiilor cognitive proprii limbii și se poziționează în marea dezbatere dintre cognitivismul clasic și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistică este extinsă la competența comunicativă, un ansamblu de cunoștințe culturale și interacționale și o capacitate de a acționa corespunzător în contexte și în situații specifice. Pentru a depăși competența lingvistică, limitată la activitatea verbală, s-a recurs la competența discursivă pentru a denumi aptitudinea de a folosi regulile limbii în diversitatea situațiilor, deschizînd astfel drumul spre competența comunicativă printr-o fază intermediară, orientată în mod deosebit spre problemele sociolingvistice și dominată de modelele unor genuri discursive concrete. Competența discursivă are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a recurs la competența discursivă pentru a denumi aptitudinea de a folosi regulile limbii în diversitatea situațiilor, deschizînd astfel drumul spre competența comunicativă printr-o fază intermediară, orientată în mod deosebit spre problemele sociolingvistice și dominată de modelele unor genuri discursive concrete. Competența discursivă are însă zone de interferență cu competența pragmatică, aceasta cuprinzînd toate principiile generale ale schimbului verbal, comune tuturor genurilor de discurs. Încercînd o sistematizare a competențelor de bază, P. Charaudeau le-a considerat ca alcătuind trei tipuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
competența discursivă pentru a denumi aptitudinea de a folosi regulile limbii în diversitatea situațiilor, deschizînd astfel drumul spre competența comunicativă printr-o fază intermediară, orientată în mod deosebit spre problemele sociolingvistice și dominată de modelele unor genuri discursive concrete. Competența discursivă are însă zone de interferență cu competența pragmatică, aceasta cuprinzînd toate principiile generale ale schimbului verbal, comune tuturor genurilor de discurs. Încercînd o sistematizare a competențelor de bază, P. Charaudeau le-a considerat ca alcătuind trei tipuri: 1) o competență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de bază, P. Charaudeau le-a considerat ca alcătuind trei tipuri: 1) o competență situațională, care incumbă subiectului ce comunică aptitudinea de a construi discursul în funcție de partenerii schimbului, de scopul schimbului și de circumstanțele materiale ale schimbului, 2) o competență discursivă, care cere subiectului să fie capabil de a folosi și de a recunoaște procedeele de organizare discursivă corespunzătoare situațiilor, precum și cunoașterile și credințele legate de o anumită poziționare, 3) o competență semio-lingvistică ce presupune că subiectul care comunică este în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subiectului ce comunică aptitudinea de a construi discursul în funcție de partenerii schimbului, de scopul schimbului și de circumstanțele materiale ale schimbului, 2) o competență discursivă, care cere subiectului să fie capabil de a folosi și de a recunoaște procedeele de organizare discursivă corespunzătoare situațiilor, precum și cunoașterile și credințele legate de o anumită poziționare, 3) o competență semio-lingvistică ce presupune că subiectul care comunică este în măsură să folosească și să recunoască formele semnelor, sensul lor și regulile de combinare. Pe de altă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
credințele legate de o anumită poziționare, 3) o competență semio-lingvistică ce presupune că subiectul care comunică este în măsură să folosească și să recunoască formele semnelor, sensul lor și regulile de combinare. Pe de altă parte, D. Maingueneau atribuie competenței discursive un caracter restrîns la aptitudinea subiectului istoric determinat de a produce și de a interpreta enunțuri care reflectă o anumită formație discursivă. Această competență devine astfel interdiscursivă și vizează ansamblul parametrilor discursului. V. comunicare, etnografia comunicării, gen de discurs, practică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să recunoască formele semnelor, sensul lor și regulile de combinare. Pe de altă parte, D. Maingueneau atribuie competenței discursive un caracter restrîns la aptitudinea subiectului istoric determinat de a produce și de a interpreta enunțuri care reflectă o anumită formație discursivă. Această competență devine astfel interdiscursivă și vizează ansamblul parametrilor discursului. V. comunicare, etnografia comunicării, gen de discurs, practică discursivă. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COMPOZIȚIE. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un caracter restrîns la aptitudinea subiectului istoric determinat de a produce și de a interpreta enunțuri care reflectă o anumită formație discursivă. Această competență devine astfel interdiscursivă și vizează ansamblul parametrilor discursului. V. comunicare, etnografia comunicării, gen de discurs, practică discursivă. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COMPOZIȚIE. În terminologia lingvistică, cuvîntul compoziție este folosit uneori ca sinonim al lui compunere, cu semnificația "alcătuire a unei unități semantice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar dacă, măcar că etc.) sau nespecializate (oricare, oricum, dacă, fără să etc.). Frecvent, valoarea de intensificare a construcției concesive o conferă enunțului adverbul corelativ totuși (tot) sau locuțiunea adverbială cu toate acestea, avînd simultan funcție sintactică (de circumstanțial concesiv) și rol discursiv, reluînd sau anticipînd informația subordonatei concesive și asigurînd coeziunea enunțului. În discurs, concesia ca rol argumentativ poate depăși granițele frastice, construind structuri suprafrastice (textuale), prin intermediul conectorilor pragmatici care orientează interpretarea intențiilor comunicative ale locutorului. De obicei aceste intenții sînt asigurate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
important în constituirea planului de text. În clasa organizatorilor textuali se face distincție între următoarele tipuri: a) organizatorii spațiali (la stînga/dreapta, în față/spate, (pe)deasupra/dedesupt, mai departe, de o parte/de cealaltă parte etc. ordonează părțile reprezentării discursive pe coordonatele spațiului; b) organizatorii temporali (atunci, mai întîi, pe urmă, apoi, după, ieri, mîine, trei zile mai tîrziu etc.) ordonează părțile reprezentării discursive pe coordonatele timpului. Combinarea organizatorilor spațiali și temporali într-un text facilitează reconstruirea coerentă a mesajului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]