11,935 matches
-
creator de cursă lungă, căreia proza i se potrivește mânușa și care are o deosebită abilitate de a transforma o scriere într-un eveniment existențial unic. Mai mult, se poate spune despre scriitoarea focșăneana că este o luptătoare, în permanență disputa cu viața, pentru a-și putea atinge visele. Nu de preamărire, ci de omenie, nu de epatare a cuiva, ci de mulțumire a cititorului sau. Ce altceva este viața, daca nu un fundament al jertfei, al sacrificiului de sine și
”VISUL DIN VISE” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345338_a_346667]
-
văzu pe Cornel și Pătru că ieșiră în marginea luncii, dar și dispărură. „Or fi pe-acolo , prin tufe, gândi el„. Ana înaintează liniștită pe drumul șerpuit de lângă pârâu , oamenii lăsară coasele și furcile jos și, odată adunați, începură iar disputa care se transformă într-o încăierare ce nu părea că mai poate fi încheiată... că unul a profitat de biata fată a lui Gregorie, bolnavă și vai de ea, că Vintilă l-a îndemnat pe Greg să se răzbune și
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
Univ. Dr. Cristnel Ioja ne îmbogășește orizontul spiritual cu lucrarea; "O istorie a Dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română", care se referă la problematica unei perioade complexe, cu diverse mutații și variate evoluții în gandirea teologică românească, într-un timp al disputelor, al construcțiilor teologice, al delimitărilor și repoziționărilor direcției contribuțiilor dogmatice ale teologilor români, în perioda secolelor XIX - XX. În lucrarea Părintelui Protopop, Gheoghe Colțea,"Poteci de lumină. Douăzeci și una de trepte spre rai" care cuprinde peste douăzeci de dialoguri purtate în cadrul
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
inamicul, stăteai, pesemne, acasă cu bona?! -Da! Era știut că avea bonă, interveni Miramoț. -Ia te uită! Ți-ai găsit apărător din oficiu, Babacule! Da’ tu de unde știi, fato?! o chestionă ciudos pe colegă, pentru că nu-i plăceau intervențiile în disputele sale, cu atât mai mult îi repugnau băgăcioasele! Și starea de perdant îl făcea mai nerăbdător, estompând tactul cu care se fălea ca făcând parte din stilul personal. Hai, s-auzim! Dar Miramoț, văzând cu cine are de-a face
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
scris învățături pentru mântuirea oamenilor. Nu este între noi unul întâi și altul al doilea, și de vei chema pe unul, vin și ceilalți doi. Drept aceea, împreunează-ne prăznuirea într-o singură zi." În acest fel a luat sfârșit disputa dintre creștini pe tema: „Care este cel mai mare dintre cei Ttrei Sfinți Ierarhi“. Sfântul Vasile cel Mare a apărat dumnezeirea Duhului Sfânt și a Fiului. În lucrarea "Despre Duhul Sfânt" arată, pe baza Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
doctoranzi din principalele Centre ... XIII. BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. M-am enervat enorm când am citit chiar pe pagina mea, în urma unei dispute vizând libertatea de exprimare, căutând să aflu identitatea unui pârci sub formă de slugă neopolitică ce a încercat să oprească brutal difuzarea unei părți din REALITATEA la cea de-a doua ședință de constituire a Consiliului Local, cum un comentator
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
MARINESCU, devenit director de onoare al micului nostru Trust, Victor CRĂCIUN, Vasile BURLUI, Ioan DEDIU, Mihai CIMPOI, Nicolae DABIJA, Mircea CHELARU, cu toții greu fiind ... Citește mai mult M-am enervat enorm când am citit chiar pe pagina mea, în urma unei dispute vizând libertatea de exprimare, căutând să aflu identitatea unui pârci sub formă de slugă neopolitică ce a încercat să oprească brutal difuzarea unei părți din REALITATEA la cea de-a doua ședință de constituire a Consiliului Local, cum un comentator
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Vărzariu. Pe Mihai Neacșu-l cunosc, este nepotul lui Vasile Ionescu, deci aparține dinastiei Ionesciene din care face parte și jurnalistă Cristinela Ionescu. Mihai Neacșu a avut și el o singură dată dreptate de când îl cunosc, si anume în recentă disputa cu Vărzariu. Domnul Vărzariu afirmă „aspectul cultural al festivalului de la Costești”. Istoricul festivalului de la Costești Dacă dai un searci pe goagăl, vei avea revelații multiple. Cioaba a declarat că festivalul are o istorie de 40 de ani (c). În 2012
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
jilțul confortabil, plecă gânditor spre grădina de unde putea supraveghea activitatea frumoaselor sale fiice. De atunci le privește, satisfăcut de felul cum își duc la îndeplinire responsabilitățile din perioada de domnie. Este, de asemenea, fericit de reușita rezolvării cu succes a disputelor dintre ele. Le iubește la fel de mult și se mândrește cu așa odrasle minunate. (din volumul "Din tainele poveștilor", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Referință Bibliografică: REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2332, Anul
REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375919_a_377248]
-
încununează cunoașterea dobândită în celelalte discipline, dându-le adevăratul rost. Se vede clar că autorul are tot interesul de a restabili adevărul și firescul în ceea ce - până acum un veac, să spunem - era de neconceput că va deveni obiect de dispută: nevoia de acreditare pentru a primi calitatea de părinte (pentru copii); altfel, dacă îndrăznești să fii părinte neoficial, nu e în regulă, acționezi subteran. Mai trist este că pentru maeștrii (guru) în parenting aceasta nici măcar nu trebuie să facă obiectul
ANTIPARENTING, IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376592_a_377921]
-
CARE PE CARE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Mi s-a-ntâmplat?! Ori am visat?! Oricum, trebuie s-accept finalul! Cam așa mormăiam eu alaltăieri în fața computerului... Tocmai încheiasem o dispută cu Luxița, nevastă-mea. Mă dovedise! Și nu-mi scuzam înfrângerea! Exceptând aplombul comunicării, mă izbește permanent la ea logica enunțului și argumentația. Câștigă totdeauna! Și ce mă oftic! Nu recunosc în ruptul capului, dar, când se-ntâmplă, mă dau
CARE PE CARE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376622_a_377951]
-
încununează cunoașterea dobândită în celelalte discipline, dându-le adevăratul rost. Se vede clar că autorul are tot interesul de a restabili adevărul și firescul în ceea ce - până acum un veac, să spunem - era de neconceput că va deveni obiect de dispută: nevoia de acreditare pentru a primi calitatea de părinte (pentru copii); altfel, dacă îndrăznești să fii părinte neoficial, nu e în regulă, acționezi subteran. Mai trist este că pentru maeștrii (guru) în parenting aceasta nici măcar nu trebuie să facă ... Citește
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
încununează cunoașterea dobândită în celelalte discipline, dându-le adevăratul rost. Se vede clar că autorul are tot interesul de a restabili adevărul și firescul în ceea ce - până acum un veac, să spunem - era de neconceput că va deveni obiect de dispută: nevoia de acreditare pentru a primi calitatea de părinte (pentru copii); altfel, dacă îndrăznești să fii părinte neoficial, nu e în regulă, acționezi subteran. Mai trist este că pentru maeștrii (guru) în parenting aceasta nici măcar nu trebuie să facă ... XIV
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
sau ceva special pentru vreuna. De când au sosit în hotel a sesizat imediat că amândouă i-au pus “gând rău”, că doreau să-l cucerească într-un fel sau altul, dar încă nu înțelegea care ar fi fost scopul acestei dispute. Le lăsă să-și pună la bătaie întregul arsenal al seducției feminine. Va vedea la urmă care va fi câștigătoarea, dacă va exista vreuna. Oare el să fie trofeul pentru care se luptau cele două femei? De ce? Dacă o înțelegea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
Dar cartea domnului Marian Malciu e plină de trimiteri la diferiți istorici, lingviști și arheologi care o susțin sau, cel puțin, n-o exclud. Nu rămâne decât să fie citită cu atenție și apreciată „sine ira et studio”. Dacă în disputa dacist/latinist a învins ultima opțiune, aceasta s-a întâmplat și sub influența Școlii Ardelene, în condiții de afirmare a naționalismului românesc - în sensul cel mai bun al cuvântului - și în cadrul luptei pentru drepturi cetățenești egale a românilor din Transilvania
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
schimb, decât să ne furăm, să ne bătem și certa mereu din aceasă cauză. Corect! Se știe istoria monedei, a banilor. Ce nu se știa, sau ce nu s-a prevăzut, este că până și banii au devenit motiv de dispută cumplită între oameni, socoietăți, state națiuni. Dar efecutl cel mai cumplit al banilor a fost și rămâne că; dacă nu îi ai, poți muri de foame, pur și simplu. Nu ai unde locui, nu ai cu ce te îmbrăca, nu
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
noi distanța virtuală e suficientă nu atingem polii, nu ne atingem obrajii! Pentru noi contează numai pauza dintre litere ... (Levana) ACTUALIZAREA PROGRAMELOR DE COMPUTER Veștile monopolizează presa, virtualul manipulează, trebuie să citești printre rânduri, să descifrezi viața celebrităților părtașe la dispute inutile - parcă am trăi o veșnicie în clubul victoriilor mici, și am avea timp să luăm cu noi dincolo: cărțile, fotografiile vechi, decorațiile dăruite nepoților, inchiziția simțurilor, curcubeul născut din noi, climatizarea bonomă a barcarolei. Sfârșit de an început de
PERIPLU PRIN LUMEA VIRTUALĂ (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375243_a_376572]
-
s-au grefat pe mari schimbări de paradigmă culturală, de cotitură spirituală, ele au rămas celebre în istorie. Azi, sunt celebre polemicile dintre clasici și moderni, dintre tradiționaliștii picturii și impresionismului lui Manet, dintre pudicii și autencistii noștri interbelici. Asemenea dispute au marcat nu doar simple răfuieli între generații, ci veritabile confruntări între două feluri de a vedea lumea. Conflictul înseamnă în aceste cazuri un Zeipunkt, cum spun nemții, o răsucire spirituală. Așa încât a pretinde azi că ciocnirile între generații ar
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
Vijelie acela, vai de pensia lui!”. Studentul Bolnavu ațipise, nu înainte de a medita și el: „Plutonieru-i plutonier. Nici soldat, nici ofițer!” Agentul Brumă se întreba cum și ce să mai vorbească, astfel încât să nu supere pe nimeni. Nu-i plăceau disputele „prostești”, cum le numea el. „Viața este prea scurtă și nu trebuie scurtată și mai mult prin răutățile oamenilor. Poate fi frumoasă, dacă ar fi înțelegere... Sunt prea multe tare de caracter și multe mentalități învechite...” concluziona el exact în
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
prestația teologică a traducătorului, care cunoaște foarte bine cuprinderea și implicațiile acestei probleme. Cu acrivia-i obișnuită și (re)cunoscută, distinsul părinte profesor ne poartă în timp, prezentându-ne, așa cum am mai spus, istoria unei controverse ce avea la bază o dispută ritualizată, în legătură cu săvârșirea sau nesăvârșirea slujbelor parastaselor (pomenirii morților) în ziua duminicii. Este vorba de faimoasa ceartă în jurul „colivelor” sau „pomenilor” celor decedați. În anii 1754 - 1755, călugării de la schitul athonit „Sfânta (Aghia) Ana” au început, beneficiind de importante donații
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
punct de vedere teologic vorbind, nu ar exista o incompatibilitate între pomenirea morților și Învierea lui Hristos - care este garanția și șansa celor adormiți în credință. La o privire mai atentă însă, în spatele a ceea ce putea părea a fi o dispută ritualistă și sterilă pe o temă minoră și, deci, nesemnificativă, se aflau de fapt, mize spirituale esențiale pentru existența creștină. Pe de o parte, reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii era strâns relaționată la „colivari” de redescoperirea sensului de comuniune euharistică
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
un etos pascal-eshatologic-euharistic. Pe de altă parte, sub aspect metodologic, controversele puneau în joc necesitatea restabilirii adevăratului sens al Tradiției apostolice și patristice în fața practicilor discutabile devenite niște „tradiții” în epocă. Autorul laboriosului și documentatului studiu introductiv urmărește istoricul acestei dispute în perioada ce a urmat până în anii 1800 - 1819, când a fost ultima etapă a controverselor. Trebuie reținut și subliniat faptul, după cum spune și Părintele Ică în această carte la pag. 71, că „în spatele insistențelor lor stă o teologie liturgică
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
din țările tradițional ortodoxe), aceste elemente sunt reafirmate viguros de reprezentanți contemporani iluștri și autorizați ai teologiei și spiritualității ortodoxe tradiționale. În acest context - care arată că dezbaterea pro și contra Împărtășirii cu sau fără pregătire - rememorarea sensului exact al disputei din sec. al XVIII-XIV în jurul împărtășirii continue poate facilita în chip util înțelegerea exactă a mizelor controverselor contemporane”... După acest amplu studiu introductiv urmează traducerea unor documente fundamentale în această direcție: Neofit Kavsokalivitul - „Despre împărtășirea continuă”, 1772 - 1777; Sfântul Nicodim
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
convingem Primaria și Consiliul Județean să colaboreze (creditoare era Primăria iar proiectul era al Consiliului Județean). Apoi așa cum știți, din motive “binecuvântate” a trebuit să părăsesc ministerul. Festivalul FILIT, cel mai mare festival de literatură din România a fost victima disputelor dintre șefii administraâiei locale. Proiectul Iași Capitală Culturală Europeană a fost, de asemenea, victima disputelor dintre ieșeni. Clujul a fost punctat în primul rând pentru modul în care partidele politice și-au manifestat solidaritatea și susținerea pentru proiectul Cluj Capitală
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
Județean). Apoi așa cum știți, din motive “binecuvântate” a trebuit să părăsesc ministerul. Festivalul FILIT, cel mai mare festival de literatură din România a fost victima disputelor dintre șefii administraâiei locale. Proiectul Iași Capitală Culturală Europeană a fost, de asemenea, victima disputelor dintre ieșeni. Clujul a fost punctat în primul rând pentru modul în care partidele politice și-au manifestat solidaritatea și susținerea pentru proiectul Cluj Capitală Culturală Europeană. În tip ce la Iași dacă reprezentanți ai altor partide colaborau cu Primăria
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]