4,906 matches
-
acesta este un motiv pentru restrângerea lor. Devin excesiv de costisitoare. Este necesar deci să distingem pentru fiecare tip de resursă sistemelecare o solicită și raportul dintre cantitatea ei și nivelul de solicitare de către aceste sisteme. În al treilea rând, trebuie distinse costurile economice și costurile noneconomice. Cele mai multe resurse sociale sunt distribuite prin intermediul sistemului economic. Ele sunt asociate cu o anumită valoare, exprimată în bani, și sunt distribuite sistemelor solicitante prin vânzare și cumpărare: materii prime, energie, timp de muncă. Pentru obținerea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
călătorie lunar dar, în fiecare zi, pentru a ajunge la birou, îi este imposibil să-l composteze într-un aparat pe care sute de mii de alte persoane l-au folosit, l-au atins cu mâinile murdare, umede... Acest bărbat distins este, deci, constrâns să sară peste barieră pentru a ajunge la metrou. In mod regulat, el este oprit în elanul său de către unii controlori care îi cer tichetul și se miră văzându-l pe acest bărbat scoțând un tichet valabil
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu tema Tendințe laice în literatura din Principate (1774-1830). Colaborează la revistele „Revue des études sud-est européennes”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Balkan Studies”, „Eranistis” (Atena), „Neohellenica”, „Austin Texas”, „Revue roumaine d’histoire”. Este distinsă, în două rânduri, cu premii ale Academiei Române: „Timotei Cipariu” (1979) și „N. Iorga” (1985). Direcția principală a cercetărilor întreprinse de P.-D., ilustrate de lucrările Intelectualii români din Principate și cultura greacă (1821-1859) (1979), Literatura în limba greacă din Principatele
PAPACOSTEA-DANIELOPOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
să ofer, chiar cu riscul simplificării, un tablou sinoptic comparativ al schimbărilor asociate instanțelor constitutive ale modernității (vezi tabelul 2.4). În considerarea acestui tablou sinoptic, o precizare trebuie făcută de la început: este vorba despre caracterul lui incomplet în privința instanțelor distinse și în cea a schimbărilor asociate fiecărei instanțe. În locul unei pretinse exhaustivități, am preferat să le selectez pe acelea care ar evidenția cât mai pregnant distincția fiecărui stadiu al modernității. Tabelul 2.4. Instanțe constitutive ale modernități și schimbării asociate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot respectul cuvenit, că semnalul îndreptării eforturilor noastre spre studiul diversității din multe puncte de vedere, teoretice și practice, l-a reprezentat lucrarea remarcabilă Entropy in Ecology and Ethology (2003) elaborată de biologul Radu Cornel Guiașu și matematicianul Silviu Guiașu (distinsul nostru dascăl și întemeietorul Școlii Românești de Teoria Informației), ambii fiind profesori de referință la York University din Toronto, cărora le suntem extrem de recunoscători acum și pe această cale. Ideile măsurării și analizei cantitative a biodiversității sau a diversității în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Merită amintită în acest context frustrarea fostului președinte Constantinescu, provenit din mediul universitar, care s-a declarat trădat de intelectuali tocmai când consilierii săi încercau mai disperat să-l justifice, iar liste lungi de semnături ale unora dintre cei mai distinși oameni de știință, cultură și artă chemau la constituirea unui fel de partid peronist (sau, mai elegant și francofon spus, partid gaullist, un model imitat și de Jacques Chirac). Asta după ce, în numele democrației prooccidentale, regimul Constantinescu promovase un fel de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de torționar și asasin ale lui Eliade ca adevăr istoric: Louis Menand, cel care a recenzat romanul pentru influenta The New York Review of Books („Bloom’s Gift”, 25 mai 2000, pp. 17-18), a scris negru pe alb despre „Grielescu”: „...un distins specialist în religie despre care se zvonea că ar fi fost membru al fascistei Gărzi de Fier în timpul războiului și ar fi fost implicat în torturarea și uciderea evreilor români”. Rezumatul portretului lui Eliade, chiar într-un mod condițional-dubitativ, este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de cenzură și restrângere a libertăților, mergând până la retragerea pașaportului; colegul de activism anti-McCarthy și soțul ei, matematicianul Chandler Davis, a făcut și câteva luni de pușcărie politică. Toate aceste experiențe ale unei reale lupte politice au determinat-o pe distinsa autoare și profesoară să fie destul de sceptică la adresa pretinselor activisme de campus (de multă vreme lipsite de orice risc); pe plan academic, o viață de muncă acerbă și solidă, în răspăr cu tot ce era conservator și mediocru, în spiritul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ei noblețe și vechime; îndeosebi cînd constat că atîția eroi și semizei, atîția profeți de toate soiurile, au înnobilat-o într-un fel sau altul, mă umple de fericire gîndul că eu însumi fac parte, deși ca subaltern, din această distinsă tagmă. Cel dintîi vînător de balene a fost viteazul Perseu, fiu al lui Jupiter; în treacăt fie spus, spre veșnica slavă a profesiunii noastre, prima balenă atacată nu a fost ucisă din vreun motiv josnic. în acea eră cavalerească a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
său de pește. La fel, îngerul tutelar al Angliei este un vînător de balene, unul din nobila noastră tagmă; iar noi, harponiștii din Nantucket, am avea dreptul de a fi primiți în Ordinul Sfîntului Gheorghe. De aceea, cavalerii acestui prea distins Ordin îspre deosebire de marele lor patron, nici unul dintre ei n-a avut, cred, vreodată de-a face cu o balenă) să nu se uite cu dispreț la vreun nantucketez, căci noi sîntem, chiar în straiele noastre de lînă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
publice, iar Alexandru Toma era Împiedicat să publice. Din adâncul unui asemenea mocirle ne-am ridicat noi până la Mitrea Cocor și Cântul vieții, Lazăr de la Rusca, Ziua cea Mare, Bălcescu, Vântul nu se stârnește din senin, Nopțile din Iunie - lucrări distinse cu premiul de stat pe 1949. (Ă). Poporul nostru se mândrește cu contribuția adusă prin romanul Mitrea Cocor la dezvoltarea culturii mondiale. Medalia de aur a Păcii care strălucește pe coperta romanului vorbește despre meritul deosebit al acestei contribuții. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dumnezeu nu o va face decât cucerind în afară, strângând de gât pe altul, deci națiunea este dinamică, este viață ofensivă și imperialistă” (Fenomenul legionar, p. 53). Iată doar un singur episod edificator. Predând studenților, la începutul anilor ’50, un distins fizician român a făcut în treacăt observația că orice cercetător se poate înșela. Unul dintre studenții de față a întrebat atunci dacă Stalin, proclamat de către propaganda oficială cel mai mare om de știință al tuturor timpurilor, poate și el să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și culturală competitivă, deschisă, incitantă și, pe deasupra, o revistă frumoasă” (Eugen Simion, Cuvânt înainte). Sub titlul generic „Cronica academică”, se prezintă, succint, hotărârile adunărilor generale, principalele manifestări științifice ale Academiei, diversele ei acțiuni interne și internaționale și, integral, lista lucrărilor distinse anual cu premii ale Academiei Române. Spații mai ample au fost rezervate prezentării vizitei la Academia Română a președintelui Italiei, Oscar Luigi Scalfaro (5/1998) ori a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului (1-2/1999) sau primirii, la Vatican, a
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
a nega aspectele neplăcute ale realității” (definiție a refuzului!) începe prin aceeași greșeală de traducere, întrucât se intitulează „Denegarea”. Laplanche și Pontalis, ca și Widlöcher (1971-1972), care numește noțiunea „negare a reprezentării”, pun în evidență cele două sensuri ale denegării distinse de Freud, în timp ce la Mucchielli (1981) și în DSM-IV (1994/1996) întâlnim definiții trunchiate: „refuzarea unei interpretări făcute de celălalt”, respectiv „refuzul de a admite aspectele dureroase ale realității sau ale unei experiențe subiective”. Apare așadar o anumită imprecizie în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și izolare pot fi intuite fără mare greutate (toate aceste mecanisme fiind asociate, de altfel, nevrozei obsesionale). Legătura dintre intelectualizare și raționalizare este subliniată de Laplanche și Pontalis (1967), care semnalează faptul că aceste două apărări, deși destul de apropiate, trebuie distinse una de alta. Autorii menționați dau la rubrica „Raționalizare” exemplul unui homosexual care încearcă să-și explice comportamentul - pentru el o sursă de conflict - prin superioritatea estetică și intelectuală a bărbatului. În fața aceluiași conflict, intelectualizarea constă în examinarea neobosită a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nostru Congres, ținut în zilele de 8-9-10 septembrie 1931 la Craiova, a dat o eclatantă dovadă de importanța ce a avut acest Congres, care s-a ținut pentru întâia oară într-un oraș din Vechiul Regat mulțumită energiei și dorinței distinsei președintă a Asociației feministe din Oltenia, D-na Maria Pop, care, prin neobosita sa activitate, a reușit să organizeze acest Congres în mod strălucit. Participarea delegatelor din toate „provinciile țării a contribuit nu numai la rezolvarea unor importante probleme sociale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
au răspândit în toate unghiurile țării, sădind încredere reciprocă. Presa reprezentată a apreciat cu multă solicitudine acest Congres feminin, reportând discuțiunile și Moțiunile importante. Președinta Uniunii a adresat cu acea ocaziune, în numele Comitetului de Direcție al tuturor provinciilor, mulțumiri călduroase distinsei prezidente, D-na Maria Pop, Comitetului său, precum și Onor. Cler, Onor. Autorități militare și civile, care au asistat și au dat tot concursul pentru reușita acestui Congres. Activitatea Comitetului de Direcție a început imediat după Congres să lupte pentru rezolvarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
vechea dominație străină. D-l Ministru Hamangiu a promis a lua în considerare doleanțele prezentate de delegatele Congresului, la lucrarea unificării. Această promisiune nu a putut fi realizată atunci, pentru că soarta crudă a răpit după aceea, în scurtă vreme, pe distinsul Ministru al Justiției, Hamangiu, din activitatea sa. Activitatea „Uniunii” și „Asociației pentru drepturile femeii” nu a încetat însă, continuând printr-o mare întrunire organizată de „Asociația București” în ziua de 8 februarie, pentru obținerea drepturilor civile, rugând și pe președinta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
soțiile lor să se ferească a intra în organizațiile „feministe” intrând însă cu plăcere în societăți culturale și de binefacere. Acest principiu pur feminin a prins rădăcină în Basarabia. Afară de D-na Al. Cantacuzino, ne-a vizitat în Basarabia și distinsa D-nă Averescu, care a organizat „Cercurile de gospodine”, filiala Chișinău sub președinția D-nei S. Erhan, profesoară la școala Eparhială. Mai avem organizația „Principele Mircea” sub președinția actualmente a D-nei Bălășescu, ambele societăți cu activitate destul de însemnată pe terenul ocrotirii copiilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nr. 8, din septembrie 1933. 33TC "33" De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. ș1934țtc "De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. [1934]" Cuvântul d-nei Maria Baiulescu Onorat Congres, Mulțumesc distinsei și înțeleptei doamne Prezidente Generale Elena Meissner, care m-a onorat prin cuvinte elogioase a lua prezidiul, mă mărginesc însă numai a saluta această adunare în numele Uniunii femeilor române. Doamnelor! Salutul meu se concretizează în dorința de a ne strânge
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mele. Mi-ai devenit mai târziu prietenă, colegă de idei îmbrățișând cauza pentru care începusem a lupta. Ai fost plină de inițiativă. La Galați ai muncit mai bine de 10 ani ca președintă a filialei noastre înființată de vrednica luptătoare, distinsa noastră colegă, d-na Calypso Botez. Am admirat talentul de organizare și frumoasele realizări ale comitetului ce dirijai, la sărbătoarea de 10 ani a filialei din acel oraș, precum și progresele școalei de gospodărie întreținute prin munca comitetului ce conduceai. Strămutată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
comitet pentru neobosita Dvs. muncă. Sper și mă bucur din suflet să vă revăd pe toate cu prilejul viitorului congres al Federației Uniunii Fem. Române cu Asociația noastră. Până atunci, urez sincer viață lungă Ziarului Nostru și succese mari prea distinsului comitet din Constanța în frunte cu vrednica și inimoasa-i prezidentă. Elena C. Meissner Omagiu Ziarului Nostru În numele Uniunii Femeilor Române reprezentată în toate provinciile țării, doresc să salut Ziarul nostru la a zecea sa aniversare, apreciind cu recunoștință activitatea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
apărarea României în parlamentul englez" Se știe că, îndată după discursul revizionist rostit de d-l Mussolini la Milano 1, s-a ridicat în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost glasul ducesei de Atholl, deputată conservatoare, o distinsă figură a vieții publice britanice. Ca omagiu pentru această dreaptă și prietenească atitudine, d-na Elena Meissner, în numele asociației feministe, a transmis ducesei Atholl la Londra, următoarea adresă: Scumpă Doamnă, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din mai 1938. 64TC "64" O izbândă a feminismului romântc "O izbândă a feminismului român" Avem mulțumirea a vă aduce la cunoștință că la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor ce a avut loc în luna iulie anul acesta la Edinburg, distinsa prezidentă generală, Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, a fost realeasă vicepreședintă în Comitetul de Conducere al acestei mari Asociații, care cuprinde consilii naționale din 60 de state de pe glob. Au luat parte la alegere prin vot secret peste 2.000 delegate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
bucurie am felicitat această reușită a d-nei Maria M. Pop, cu care am lucrat împreună în anul 1917, în misiunea șdeț a înființa la Iași „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române”. La această activitate, condusă de un distins Comitet a fost aleasă prezidentă d-na Elena C. Meissner, numindu-se alături de prezidentă încă d-na Ella Negruzzi și persoana mea, ca reprezentantă a Ardealului, fiind prezidenta Federației „Uniunea Femeilor Române”, la care a aderat după Unire și această
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]