6,536 matches
-
versiunile directe eșuează. Pe de altă parte, femeile își pot pierde obișnuința de a "vorbi pe șleau", chiar în contexte în care nu le intimidează nimic, ca de exemplu în conversația cu alte femei. Michell își limitează studiul strict la dominația femeilor de către bărbați, însă argumentele ei au o valabilitate mai largă. Ceea ce Hartung (1988:171, 173-174) numește "a coborî prin înșelătorie" este o formă de autoamăgire prin care o persoană renunță la o parte din respectul față de sine și astfel
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se leagă și de diferențele sociale și culturale, însă manifestarea lor depinde de acestea. De exemplu, minciuna poate fi pretutindeni o armă folosită de către cei slabi, însă atașamentul celor puternici față de "neadevăruri... care să modereze antagonismul pe care îl provoacă dominația lor asupra celor slabi", după cum spune Bailey, depinde de contextul social și cultural. Există, totuși, o configurație structurală pe care am amintit-o doar în treacăt și care ar trebui analizată mai amănunțit. Mincinosul și păcălitul nu sînt neapărat două
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cea inconștientă, între certitudinea cuiva că este ținta unei minciuni și adaptarea inconștientă la această situație. Trivers (1985:417), care caracterizează auto-amăgirea ca implicînd "păstrarea în secret a informațiilor față de nivelul conștient", susține că "minciuna este un aliat natural al dominației părintești" și "copilul ajunge să accepte acest lucru". În această situație, împrejurările favorizează auto-amăgirea, "trecînd anumite adevăruri la nivelul inconștient, de ambele părți, și astfel facilitînd inducerea în eroare a altora" (Trivers 1985:165). Trivers asociază favorizarea auto-amăgirii cu îmbunătățirea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adecvate și mai relevante pentru evenimentele cheie ale momentului decât alte teorii. Criza de douăzeci de ani", care a culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial și a fost urmată de Războiul Rece, a condus în mod clar la dominația realismului. Scopul teoriei, în primii ani ai dezvoltării disciplinei, a fost să schimbe lumea în mai bine, înlăturând nenorocirile războiului. Exista o legatură strânsă între teorie și practică: teoria nu era ruptă de lumea reală a politicii internaționale. Acest lucru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
empirice pentru a testa ipoteze despre lume, precum lipsa războiului între statele având un regim de democrație liberală (Doyle 1983). * Teoriile analizează și încearcă să clarifice utilizarea conceptelor precum echilibrul de putere (Butterfield și Wight 1966). * Teoriile critică formele de dominație și abordările care fac să pară natural și de neschimbat ceea ce este construit social și modificabil (teoria critică). * Teoriile reflectează asupra modului în care lumea ar trebui să fie organizată și analizează modalitățile prin care sunt construite și apărate diferite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional desemnau relații strategice între mari puteri dar, în ultimii ani, și relații comerciale între societăți industriale avansate, "pacea liberală", relații de dominație și dependență între centru și periferie în economia mondială capitalistă și forme de solidaritate în interiorul "societății civile globale". * Chestiuni empirice distribuția puterii militare, controlul armamentului și gestiunea crizelor, dar și globalizare, inegalitate globală, politici identitare și fragmentare națională, cultura drepturilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
treia imagini a politicii internaționale", care sublinia că războiul este inevitabil în contextul anarhiei (susținând în același timp că și celelalte două niveluri de analiză contribuie la studiul originilor războiului). Revenind asupra unei părți anterioare a discuției, putem observa că dominația realismului a fost în mare parte o consecință a argumentului său privind cel mai important nivel de analiză pentru cercetătorii domeniului. De asemenea, putem observa că unele din schimbările semnificative în domeniu au fost rezultatul nemulțumirii față de concentrarea realiștilor pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că neorealismul presupune că lumea este înghețată în anumite cadre și este de neschimbat prin acțiune politică. Dar consecința luării "lumii așa cum o găsește ...ca un cadru de acțiune dat" este că neorealismul conferă legitimitate acelei ordini și formelor de dominație și inegalitate care îi sunt inerente. (Este aici o paralelă cu una din temele centrale ale postmodernismului, derivată din scrierile lui Foucault, despre modul cum formele de cunoaștere sunt legate cu forme de putere a se vedea Capitolul 7 din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordărilor științifice au susținut că o cunoaștere obiectivă a finalităților sociale și politice nu este posibil de obținut; postmoderniștii au susținut că pericolul este ca orice doctrină privind scopurile ideale să devină o bază pentru noi forme de putere și dominație. În anii '90, dezbaterile cu privire la ce constituie "realitatea cognoscibilă" a relațiilor inter-naționale (întrebări ontologice) au fost însoțite de discuții complexe cu privire la modul cum este generată cunoașterea (întrebări epistemologice). Bineînțeles, "marea dezbatere" din anii '60 era foarte preocupată de chestiuni epistemologice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în mod rațional să nu adopte un comportament de echilibrare. Iar în practică Waltz introduce mai multe motivații suplimentare care subminează fatal coerența logică a teoriei sale. Waltz pretinde că statele caută "cel puțin supraviețuirea proprie și cel mult impunerea dominației universale" (1979:118). Supraviețuirea nu este totuși o cantitate scăzută de dominare, după cum nici dominarea nu este un surplus de supraviețuire. Iar zona dintre ele nu implică nici multă supraviețuire, nici puțină dominare, ci altceva în fapt, multe alte lucruri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ele nu implică nici multă supraviețuire, nici puțină dominare, ci altceva în fapt, multe alte lucruri. Prima preocupare a statelor este ... să își mențină pozițiile în sistem" (Waltz 1979:126). Menținerea unei poziții relative nu înseamnă totuși nici supraviețuire, nici dominație. Ea este în mod evident incoerentă în raport cu dominația (cu excepția hegemonilor) și poate implica riscarea supraviețuirii. Iar riscul la adresa supraviețuirii poate fi și mai mare dacă, așa cum susține Mearsheimer, statele "urmăresc să își maximizeze pozițiile de putere relativă față de alte state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dominare, ci altceva în fapt, multe alte lucruri. Prima preocupare a statelor este ... să își mențină pozițiile în sistem" (Waltz 1979:126). Menținerea unei poziții relative nu înseamnă totuși nici supraviețuire, nici dominație. Ea este în mod evident incoerentă în raport cu dominația (cu excepția hegemonilor) și poate implica riscarea supraviețuirii. Iar riscul la adresa supraviețuirii poate fi și mai mare dacă, așa cum susține Mearsheimer, statele "urmăresc să își maximizeze pozițiile de putere relativă față de alte state" (Mearsheimer 1994/5:11). Dar Waltz nu se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a fi înșelate (1993:66, 79). Comportamentul prezis variază însă substanțial de la statele ce urmăresc să supraviețuiască, la cele care doresc să își mențină poziția relativă, să își îmbunătățească calitatea vieții, să răspundă la provocări, sau să-și asigure dominația universală. Contrar reputației sale de rigurozitate, Waltz alternează între aceste motivații fără niciun fel de justificare teoretică și fără a ține cont de profunda incoerență pe care o introduce în teorie. Dar chiar dacă statele caută doar supraviețuirea, fără a ști
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi de utilitate substanțială pentru analiști și decidenți, trebuie incluse și alte variabile nu în felul ad hoc și incoerent în care Waltz face apel la motivații multiple, ci integrate riguros într-unul sau mai multe modele teoretice. Supraviețuirea și dominația pot fi văzute ca enunțări extreme ale orientărilor defensivă și expansionistă. Literatura despre realismul ofensiv și cel defensiv (vezi Lynn-Jones 1995; Labs 1997: 7-17; Zakaria 1998: 25-42; Taliaferro 2000/1; Snyder 2002) în fond readuce distincția realismului clasic dintre puterile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
perspectivă "dinspre interior spre exterior" Deși consideră că "ipotezele lui rămân corecte", evenimentele din 11 Septembrie l-au determinat pe Fukuyama să reflecteze ulterior asupra rezistenței la convergența politică și economică în lumea modernă și asupra reacției multor societăți împotriva dominației occidentului (Fukuyama 2002:28). În 2005, drumul către modernitatea occidentală nu pare la fel de drept sau de inevitabil pe cât părea cu un deceniu sau mai mult în urmă. Emergența militantismului islamic poate fi doar o revoltă pasageră și cu influență disproporționată
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un cerc interior privilegiat și un cerc exterior dezavantajat și neputincios (Linklater 1993:33). Cea mai mare barieră în calea extinderii zonei de pace a centrului este în fond percepția, la nivelul periferiei, că ea constituie o altă formă a dominației unei culturi asupra alteia. Spiritul comerțului Liberalii din secolele al XVIII-lea și al-XIX-lea credeau că spiritul războiului și cel al comerțului erau reciproc incompatibile. Multe războaie au fost duse de state pentru a-și îndeplini scopurile mercantiliste. După părerea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un profil comercial pentru țările care, altfel, ar putea fi complet excluse din comerțul mondial. Condițiile moderne ale comerțului sunt mult diferite de estimările analizei neoliberalilor asupra modului cum funcționează de fapt piețele și comerțul. Internaționalizarea producției, mobilitatea capitalului și dominația corporațiilor transnaționale sunt doar trei tipuri de evoluție care fac oarecum anacronice teoriile avantajului comparativ. Ideea statelor naționale suverane, care fac schimburi între ele ca unități economice coerente, devine încet-încet excepția, mai degrabă decât regula. Teoria neomercantilistă, care pune accentul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de state în 1900, Turcia în 1923, Egiptul în 1936 și China în 1943. Revolta politică împotriva Occidentului a fost cea de-a doua fază în acest proces. În acest caz, fostele colonii care își pierduseră independența cereau eliberarea de sub dominația colonială. Revolta rasială împotriva Occidentului, care includea lupta pentru abolirea sclaviei și a comerțului cu sclavi precum și toate formele supremației albe, a fost a treia parte a bătăliei pentru libertate și demnitate; o a patra dimensiune a fost revolta economică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai avansate mișcări politice ale clasei muncitoare industriale. Prin acțiune revoluționară, proletariatul internațional urma să înscrie idealurile iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială cu totul nouă care avea să elibereze toate ființele umane din exploatare și dominație (Marx și Engels 1977). Numeroși teoreticieni clasici ai relațiilor internaționale au indicat erorile marxismului sau ale "materialismului dialectic" în evaluarea istoriei mondiale. Marxismul a constituit fondul argumentului lor că politica internațională se desfășoară de mult timp în jurul rivalității și conflictului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lumina recentelor evoluții din teoria relațiilor internaționale. Clasă, producție și relații internaționale în lucrările lui Marx Pentru Marx, istoria umană a fost o luptă asiduă pentru satisfacerea nevoilor materiale primare, pentru înțelegerea și îmblânzirea lumii fizice, pentru a ține piept dominației și exploatării de clasă și pentru a învinge teama și neîncrederea în restul rasei umane. Cele mai importante realizări ale istoriei omenești includ victoria treptată asupra forțelor naturale ostile care se găseau odinioară dincolo de controlul și înțelegerea umană, eliminarea constantă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost obligați să își reconsidere ideile privind națiunea datorită importanței naționalismului în contextul revoluțiilor din 1848 și, mai târziu în timpul aceluiași secol, influenței sale crescânde din punct de vedere politic. Ei au scris că irlandezii și polonezii erau victime ale dominației naționale mai degrabă decât ale exploatării de clasă și au adăugat că eliberarea de sub dominația națională era esențială în cazul în care popoarele subordonate urmau să devină aliați ai proletariatului internațional (Marx și Engels 1971; a se vedea de asemenea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1848 și, mai târziu în timpul aceluiași secol, influenței sale crescânde din punct de vedere politic. Ei au scris că irlandezii și polonezii erau victime ale dominației naționale mai degrabă decât ale exploatării de clasă și au adăugat că eliberarea de sub dominația națională era esențială în cazul în care popoarele subordonate urmau să devină aliați ai proletariatului internațional (Marx și Engels 1971; a se vedea de asemenea Benner 1995). Aceste remarci indică faptul că, deși Marx și Engels erau în primul rând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
democratizarea procesului muncii (considerat la fel de important ca și democratizarea instituțiilor statului, și poate chiar mai important). Indiferent cât de strălucită a fost analiza asupra expansiunii capitalismului către toate sectoarele societăților moderne și toate părțile globului, este clar că preocuparea pentru dominația de clasă și inechitățile materiale a pus în umbră alte forme de excludere socială și suferință umană care trebuie să figureze, și ele, într-o teorie critică cuprinzătoare a politicii globale. Acestea includ formele de dominație și discriminare ancorate în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
clar că preocuparea pentru dominația de clasă și inechitățile materiale a pus în umbră alte forme de excludere socială și suferință umană care trebuie să figureze, și ele, într-o teorie critică cuprinzătoare a politicii globale. Acestea includ formele de dominație și discriminare ancorate în noțiunile de superioritate de rasă și de gen, precum și în idei privind națiunea și clasa. Marx și Engels au creat o parte din fundamentele unei teorii critice, rămânând la latitudinea teoreticienilor radicali de mai târziu să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la scară mică nu aveau să se bucure de nivelurile de creștere economică întâlnite în societățile mai mari și cu mai mulți membri. Acele mișcări care se vor fi pronunțat în favoarea secesiunii ar urma să se elibereze de formele de dominație și discriminare care cultivau vrajba națională sau neîncrederea. Pe termen lung, secesiunea națională ar urma să permită dezvoltarea solidarității între diversele proletariate naționale. Această abordare a naționalismului a fost destinată să oprească proletariatul de la fragmentarea în "curente separate naționale" (Stalin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]