2,935 matches
-
lui Florin și începe să se depene amintiri și după ce s-au făcut prezentările și s-a spus cum stau cu viața, dragostea, Dan a fost invitat să cânte și a cântat aria „Carmen” după ce s-a mai servit câteo dulceață de cireșe amare, aducând laudele cuvenite gazdei, s au purtat discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îi îmbrățișează cu dragoste, analizându-i pe fiecare. Bată-vă norocul cel mare, că frumoși v-ați mai făcut! Hai, în odaie la răcoare! Și toți intră în odaia sufragerie. Nețica, nevasta lui Petrică, aduce din bucătărie o tavă cu dulceață de trandafir, iar Petrică o cană mare din sticlă cu apă rece. După ce-au servit dulceața, Florin zice: Tanti Anicuță, bună dulceață mai faci! Sărut mâna! La București i-am dus dorul ca și la cea de cireșe amare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai făcut! Hai, în odaie la răcoare! Și toți intră în odaia sufragerie. Nețica, nevasta lui Petrică, aduce din bucătărie o tavă cu dulceață de trandafir, iar Petrică o cană mare din sticlă cu apă rece. După ce-au servit dulceața, Florin zice: Tanti Anicuță, bună dulceață mai faci! Sărut mâna! La București i-am dus dorul ca și la cea de cireșe amare! Parcă pelteaua de gutui nu-ți plăcea, zice Dan, lui Florin și începe să se depene amintiri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
răcoare! Și toți intră în odaia sufragerie. Nețica, nevasta lui Petrică, aduce din bucătărie o tavă cu dulceață de trandafir, iar Petrică o cană mare din sticlă cu apă rece. După ce-au servit dulceața, Florin zice: Tanti Anicuță, bună dulceață mai faci! Sărut mâna! La București i-am dus dorul ca și la cea de cireșe amare! Parcă pelteaua de gutui nu-ți plăcea, zice Dan, lui Florin și începe să se depene amintiri și după ce s-au făcut prezentările
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lui Florin și începe să se depene amintiri și după ce s-au făcut prezentările și s-a spus cum stau cu viața, dragostea, Dan a fost invitat să cânte și a cântat aria „Carmen” după ce s-a mai servit câteo dulceață de cireșe amare, aducând laudele cuvenite gazdei, s au purtat discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
niște oameni serioși. Au început să se lase, peste noi, frunzele unui castan. Tăceam, era plăcut să simt aroma fumului; "parfumat cu levănțică?", l-am întrebat. Da, sigur, dar îi pun și felii uscate de morcov, tutunul capătă, astfel, o dulceață specială. Și, o să mă credeți, mi-a spus dânsul, ține și de foame, garantat, efectul este sigur." * Tocmai pe când mă gândeam cât de curios afect a avut propaganda mondială împotriva tutunului, care a crescut consumul țigărilor care sunt foarte periculoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
toată ziua prin casă, mai ajutând la spartul și adusul lemnelor din curte, dar mai mult prin preajma uneia dintre fetele de seama mea (nu mai știu care anume), simțind cum mi se lasă încet în suflet un sentiment de o dulceață negrăită. Nu știu dacă fata era frumoasă, dar pentru mine începuse să ia înfățișarea Olencăi din „Potopul” lui Sienkiewicz: și cum trăiam și noi vremuri de bejenie, începusem să mă gândesc că ar trebui să plec la război să săvârșesc
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lume am văzut. Aș vrea să fiu cel de-altădată, Cu-aceleași doruri și avânt, Să cred în fiecare fată, Să cred în fiece cuvânt. Aș vrea să-ncep o altă viață, Fără tristeți, fără dureri, Să gust întreaga ei dulceață, Jilava, mai 1955
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
avea să-i devină parteneră de viață, fapt ce este lesne de dedus din versul final: Am iubit odată-n lume Nopțile și luna lor, Mă munceam ca să dau nume Feliurite stelelor. Adorat-am în viață Ceriul mândru-nseninat; A amorului dulceață Sufletul mi-a fermecat. Și acum făr’ de iubire Aș petrece numa-n chin; De aceea-n fericire „Aurorei” mă închin.185 Dar nu s-a oprit numai la poezie, ci a avut și creații în proză: Năluciri și realitate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Vasile Aaron și Ion Barac ar fi întîii poeți de fază medievală, prin încercarea de a preface materia evangelică și clasică. Amândoi sunt niște remarcabili vulgarizatori, vorbind poporului în limba și ritmica lui. Vasile Aaron († 1822) are chiar noțiunea sonorității ("dulceața versurilor") și dă cititorilor instrucții de respirație, pe versuri anodine: Omul cât să naște... cu cât să mărește, Grija și năcazul... încă cu el crește... Te rog, o, iubite!... mai vină la noi, Să mai grăim ceva... și despre nevoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn frunze" "cevași mai tărișor", de vântul suflând "cu dulceață". Prin Ruinurile Tîrgoviștii, Cîrlova inaugura în lirica noastră poezia vestigiilor istorice. Punctul de plecare e în însăși poezia franceză și, mai mult decât în Volney, în poeți ca Chênedollé, Delille, care cântă ruina, parcul englezesc, prețuind vechile monumente franceze pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În care-aș regăsi, subt scoarțe moi de piele, Poveștile copilăriei mele. Și pe divanul cu cretonul înflorit cu roze, Aș adormi-n iatacul cald și bun, În miros de gutui și de tutun... Oglinzile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Ion Pillat ca poet original și tradiționalist este Pe Argeș în sus, nu mult deosebit de celelalte dar mai condensat. În locul umbrelor secolului al XVIII-lea francez apar aici boierii autohtoni, Brătienii, romanticii noștri, bunicul iuncher sub Ghica-vodă, bunica oferind dulceață de chitră. Evocând mai ales locurile natale, propria-i familie, poetul pune vibrație sufletească. El are tactul de a îndepărta orice impresie de imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un cântăreț al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
faptul că și-a pierdut modestia și discreția adaptându-se moralei occidentale. S. are, în genere, „o bună așezare”, cum ar spune Noica, față de valori. În I. L. Caragiale vede un scriitor „abisal” de talie mondială, în Mateiu descoperă fastul și dulceața melancoliei, la Eminescu, Blaga, Iorga, Rebreanu observă ceea ce trebuie. Numește fundamentalismul, de orice fel, o „nebunie logică” și pe Hristos un „mântuitor cosmic”, în sensul dat de Teilhard de Chardin. Îi este dor de oameni ca Paul Zarifopol și Mihai
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
să încheie cât se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luăm a doua oară de la 1821? A! A! A! Toți din grup: A! A! A! (rumoare.) Farfuridi: Dați-mi voie... Trahanache: (cătră Farfuridi cu dulceață, ridicându-se peste masă cătră tribună) Stimabile... eu gândesc că nu ar fi rău să sărim la 48... Cațavencu: (strigând) Mai bine la 64... Popescu, Ionescu și toți din grup: Da! Da! La 64... Trahanache: (ridicându-se ca și când ar consulta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
îndelung pe podul de peste Suceava ca să privesc „trestiile de lumină”, gata să mă arunc în ele. După cîteva săptămîni i-am făcut o vizită. M-a primit într-o cameră cu multe scoarțe (probabil zestre) și m-a „tratat” cu dulceață de cireșe amare. Restul vacanței mi s-a părut extrem de scurt. M-am întors la facultate. Aproape de sfîrșitul lui octombrie a venit și ea la Iași. Avea o soră mai mare acolo, care locuia în spatele Copoului, într-un bloc cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce o primesc pentru o lună de zile nu-mi ajunge decât pentru două-trei zile. Mama ne făcea prăjituri așa de bune, mai ales cu gem de caise. Acum nu mai face, căci nu are zahăr. Și bunica ne făcea dulceață de nuci, dar acum nici dânsa nu ne mai face, căci rația de zahăr ce o primește de abia îi ajunge pentru ceai. M-am săturat și de carnea de pui, căci puii ce-i cumpără bunica când stă la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și amețeală parcă se mai atenuase, dar străin - ciudat, extrem de ciudat și de inexplicabil În mod rațional - nu mă mai simțeam. Limba aceea aproape necunoscută, chit că asudasem un an Întreg s-o deprind, Îmi suna familiar, avea o anume dulceață pe care n-o acceptasem, așa cum altădată, În momente privilegiate, Într-o stare euforică, ascultam fraze din Eminescu și Caragiale. Bizară senzație! Căci eram și-aveam să rămân de-a pururi român, altă soartă pentru un om care pleacă din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
parte dintre ele, în revistele vremii (Nexus - 1958; Viața și moartea lui Constantin Andreica - 1958; Viața și moartea unui om fără acte de identitate - 1958; Din Autobiografia lui Panait Petre - 1959; Memoriile lui Toto Istrati ori Vârsta de aur sau Dulceața vieții - 1959; Memoriile lui Prosper Dobre. Optimist - 1959). Altele au rămas în manuscris. Tipologia și temele de aici reapar în Incognito, Rendez-vous au Jugement Dernier și în alte scrieri din exil. În 1997, într-un proiect de prefață la ediția
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Essai de dévotion moderne, Paris, 1984; La Femme au miroir, Paris, 1988; Les Amours difficiles, Lausanne, 1989; La Moisson, Paris, 1989; Les Amours singulières, Paris, 1990; Proprietatea și posesiunea, îngr. și pref. Geo Șerban, Cluj-Napoca, 1991; Vârsta de aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Toto Istrati), îngr. și pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: D. Caracostea, Critica debuturilor, RFR, 1944, 3; Petru Comarnescu, Scriitorul Petru Dumitriu sau De la neoclasicism la realismul antifascist, UVR, 1945, 18; O. C. [Ovidiu Constantinescu], Petru
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
os, București, 1972; Frunzele în Galaad, Cluj, 1973; Enigmatica noblețe, București, 1974; Lied, das in der Flöte blieb, tr. Georg Scherg, București, 1974; Marta, fata cu povești în palme, București, 1974; Poeme, pref. Emil Manu, București, 1974; O ureche de dulceață și-o ureche de pelin, București, 1976; Pălărierul silabelor, București, 1976; Bacovia. Sfârșitul continuu, București, 1977; ed. 2, București, 1979; Interogarea magilor, București, 1978; Lacrimi perpendiculare, pref. Mihail Petroveanu, București, 1978; Lucrurile de dimineață, București, 1978; Cântecul Singurei-Le Chant
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
o cratiță, punem o folie de plastic și un strat de orez, un strat de mere, iar orez, iar mere și dăm la răcit. După ce s-a răcit, răsturnăm pe un platou, luăm folia și deasupra ornăm cu fructe din dulceață. RULADĂ 6 albușuri bătute bine, la care se adaugă 6 linguri de zahăr pe rând, apoi gălbenușurile, bătând conținutul bine. Se adaugă 40 g cacao și 60 g făină amestecând mereu foarte bine. Se pune la copt în tavă tapetată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
s-au răcit, se umplu cu diverse creme. Crema fiartă - 1 pahar de lapte, 50 g făină, 100 g unt gras, 4 gălbenușuri, 100 g zahăr și vanilie Frișca - 1 pahar de smântână, 100 g zahăr pudră, o lingură de dulceață, vișine, vanilie, 2 grame de gelatină. Crema din albușuri - 3 albușuri, 150 g zahăr, 70 g apă și ½ de linguriță de oțet sau zeamă de lămâie. Se pun apa cu zahărul la fiert, până se fac bășici, după care albușurile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apa cu zahărul la fiert, până se fac bășici, după care albușurile se bat spumă tare, iar peste ele se pune siropul fiert și lămâia. Crema - 100 g unt gras, 4 linguri de lapte condensat, o lingură de sirop și dulceață din caise. RULOURI CU GEM 150 g brânză de vaci, 150 g unt, 150 g făină, 250 g zahăr, un vârf de linguriță de bicarbonat și un praf de sare. Se frământă toate la un loc, apoi se face o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tava din cuptor și punem spuma din albușuri și dăm iarăși la cuptor până se întărește puțin albușul. Se lasă la rece timp de 12 - 14 ore, apoi se taie cuburi mari și se servește cu decor din peltea sau dulceață de fructe. BUDINCĂ DE ZAHĂR ARS Un pachet de felii de pâine prăjită se rupe bucățele, apoi se pun într-un vas peste care turnăm un sirop făcut din: 200 gr. de zahăr ars stins cu 300 ml de apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]