8,806 matches
-
până la sfârșitul anilor '90; dacă apare totuși, apare mai degrabă în contextul discuțiilor despre integrarea în NATO. 29 Până la căderea lui Gorbaciov. 30 Sursa datelor: INS (Institutul Național de Statistică) și ARIS (Agenția Română pentru Investiții Străine). 31 Conform The Economist Intelligence Unit (EIU) & Columbia Program on International Investment (CPII), în raportul World Investments Prospects to 2001 (2007:170). 32 Televiziunea și radioul de stat împreună cu cele câteva ziare controlate strict de partid; la care se adaugă uneori, în funcție de arealul geografic
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mi-aș fi putut închipui, motive de mândrie pentru orice român, medici și alți specialiști în medicină, educatoare, învățători și profesori, slujitor i ai artei și ai bisericii, ai chiliilor călugărești, ingineri, tehnicieni, maiștri în industrie, construcții și agricultură, juriști, economiști și contabili, mecanizatori și silvicultori, lucrători în transporturi, poștă și telecomunicații... În numele Europei, a unei Europe care multă v reme nu s a putut exprima, Dolheștii, ca și alte localități din România, au avut propriile sacrificii. Mii de personalități, floarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
moderne sociale, oarecum religia ar fi "sursa de inspirație". Spre exemplu, teoria cu privire la implicarea religiei în lumea modernă este în mod evident inspirată de teoria alegerii raționale.2 Colaborările lui Stark cu Roger Finke, un sociolog, și Lawrence Iannaccone, un economist, (Roger, Stark, 1992) sunt bazate pe concepte din economie. Ei vorbesc, spre exemplu, despre economia religioasă ca o îmbrățișare a întregii activități religioase a unei culturi date ei, lucrând confortabil cu concepte ca: piața, nișe, monopol și competiție. Totuși, atât
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
publici, iar 31 sunt contractuali, fiind angajați pe perioadă nedeterminată de muncă. Doar doi dintre funcționarii publici sunt cu studii medii, iar la personalul contractual avem 15 angajați cu studii medii. Funcționarii publici au ca profesii: inspectori (asistenți sociali), juriști, economiști și chiar inspectori (cu studii în domeniul administrației publice). Ca personal contractual avem: psihologi, referenzi, inspectori de specialitate, inspector de specialitate (preot), secretari, șoferi, muncitori etc. La cercetarea noastră din aparatul propriu al DGASPC Caraș-Severin au participat toți funcționarii publici
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
care proveneau din afara Belgiei 28. Constantin C. Angelescu aducea în articolul său câteva detalii cu privire la viața profesională ori politică a unora dintre românii ce obținuseră titlul de doctor în științe politice și administrative, remarcându-i în acest context doar pe economistul (academician din 1936) și omul politic Alexandru C. Cuza (1857-1947), respectiv pe viitorul primar al Bucureștilor, Emanoil Protopopescu Pake (1845-1893), restul fiind considerați fără notorietate 29. Desigur că noi am putea să mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
spune despre inteligența artificială, o fierătanie oarecare, chiar dacă este un computer de ultimă generație, nu poate să fie mai deșteaptă decât omul care l-a făcut, sau l-a programat. E o unealtă și atât, o unealtă folositoare nu numai economiștilor. Eu folosesc asemenea lucru la oraș, dar pentru mine niciodată nu a însemnat ceva grozav. Oamenii sunt cei care poartă și care simt la modul cel mai acut povara cifrelor. Apoi tăcu multă vreme. Se auzea doar clinchetele tacâmurilor, greierul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
barătci special amenajate, iar pentru specialiștii căsătoriți garsoniere, chiar și apartamente, masă la cantina fabricii la prețuri acceptabile, precum și alte înlesniri. Stând în picioare, pe coridor, cu spatele la compartiment, auzea numai unele frânturi din conversația lor. Probabil, or fi contabili sau economiști, gândea el, în timp ce și-i imagina socotind la două birouri alăturate, fiecare din ei cu cotierele uzate și cu câte un creion chimic cât un făcăleț după ureche. Dar ce îl interesa pe el aceste amănunte minore, din moment ce era absolvent
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să coboare și cei ce treceau întâmplător. Deci în compartimentul cinci, din primul vagon de lângă locomotivă, s-a instalat ordinea. Întâmplarea făcea că șase, din cei opt amintiți mai sus, trebuiau să coboare în aceeași gară, inclusiv cei doi soți economiști care se îndreptau spre Săvinești. După cum se destăinuise deja, numai două persoane vor coborî în mod cert, cu zece-cincisprezece minute înainte, în stația Valea Seacă, de unde mai aveau de parcurs pe jos aproximativ cinci kilometri. Între timp, mama băiatului improvizase
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
soțul meu... Suntem și noi într-o dilemă. Avem o problemă de rezolvat și vrem să luăm o hotărâre. Am înțeles că printre noi sunt și profesori. În acel moment îndreptă privirea întrebătoare spre profesoara Marinica Bălănescu. Noi amândoi suntem economiști. Când e vorba de finanțe, comerț, contabilitate, noi dăm sfaturi și îndrumări altora, însă când e vorba de soarta copiilor noștri, trebuie să recunoaștem că nu ne prea pricepem. Concret. Cernica nu este fata noastră. Problema e că ea nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
State College și Johns Hopkins School of Advanced International Studies și-a luat masteratul la această din urmă Academie de Studii Internaționale. A publicat, printre altele, în "Magazin istoric" și "East European Quarterly". În ultimii nouă ani a servit ca economist la Banca Mondială, actualmente reprezentînd acest organism în Ungaria. VALERIU FLORIN DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW Cuvînt înainte Mai întîi, cîteva cuvinte despre structura cărții. După o prezentare sumară a relațiilor între români și forțele aliate din perioada 1940-1947, cartea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țărilor-satelit suferea încă de pe urma războiului și Uniunea Sovietică nu era capabilă să livreze acestor state produsele necesare, căci nu le mai putea importa din Occident 581. La București, românii citau din recentele observații ale lui Hilary Minc, important teoretician și economist polonez. În articolul publicat în noiembrie 1949, în "Cominform Journal", Minc arăta că scopul comerțului exterior este acela de a face ca fiecare din țările est-europene să fie "mai independentă de economia capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
liderul român a arătat că Moscova sprijină planul și că a acceptat să ajute România să construiască la Galați o oțelărie care să producă 4 milioane de tone de oțel pe an. Această declarație i-a luat prin surprindere pe economiștii sovietici 947. Nu există nici o dovadă că Hrușciov ar fi acceptat să acorde acest ajutor. Și dacă, într-adevăr, nu și-a luat acest angajament, înseamnă că Gheorghiu-Dej se hotărîse să profite de conflictul chino-sovietic și să determine Moscova să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Viața economică", principalul ziar economic al României, a publicat un articol intitulat Concepții contrare principiilor de bază ale relațiilor economice dintre statele socialiste. Tratatul de 12.000 de cuvinte era o polemică "suprasaturată de un sarcasm violent și jignitor" la adresa economiștilor sovietici și în special a geografului E.B. Valev. În februarie, Valev publicase în ziarul "Vestnik" al Universității din Moscova un articol intitulat Probleme ale dezvoltării economice cu regiunile de deltă din România, Bulgaria și URSS1120. Valev propunea crearea unui "complex
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atac românesc i-a șocat pe sovietici. Kremlinul nu dorea, totuși, să îndepărteze și mai mult România, mai ales după succesul negocierilor de la Washington. Ca urmare, pe 3 iulie, "Izvestia" a publicat un articol scris de domnul Bogomolov, unul din economiștii sovietici de frunte ai CAER, care repudia articolul lui Valev. Bogomolov scria că teoria lui Valev "era fundamental greșită și nu era în spiritul politicii comuniste sovietice"1124. La două săptămîni după aceea, "Revista marxistă internațională" a publicat Declarația PMR
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
societatea să-și reverse mai repede belșugul.1210" În următoarele luni, Ceaușescu a continuat politica de tous azimuts a lui Gheorghiu-Dej. Imaginea lui Ceaușescu reflectată de presa occidentală s-a îmbunătățit simțitor. "Christian Science Monitor" îl numea "acrobat politic", "The Economist" îl descria ca pe un "de Gaulle al Europei de Est". 1211 La începutul anului 1967, el s-a rupt de politica blocului de Est și, pe 31 ianuarie, a recunoscut Bonnul. Pe parcurs, Germania Federală a renunțat la doctrina
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
insistent ca țările comuniste să beneficieze de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și de credite Eximbank 1396. Ideea nu a fost susținută, însă, de Peter Flanigan, consilierul economic al președintelui. Pe 28 octombrie, el i-a scris lui Fred Bergsten, economist al CSN, că, în principiu, ar fi de dorit să se reducă barierele comerciale impuse lumii comuniste, dar, practic, aceasta n-ar fi o mișcare prea bună. Țările comuniste aveau nevoie de credite străine pentru comerț și, în consecință, majoritatea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Consultanți Economici ai Președintelui, de la Washington. Ioniță voia să știe dacă se putea stabili o întrevedere pentru primăvară, între membrii Consiliului Economic al României și cei ai Consiliului de Consultanți Economici. Președintele consiliului român era profesorul Manea Mănescu, un distins economist și o persoană apropiată lui Ceaușescu 1401. Pe 22 decembrie, Bogdan și-a reînnoit cererea către Helmut Sonnenfeldt, din Consiliul Securității Naționale, adăugînd că s-ar putea face un schimb de vizite între cele două consilii economice, în spiritul recentului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că trebuiau prezentate Congresului o serie de măsuri îndrăznețe, dar mai greu era de hotărît cînd trebuia făcut acest lucru: în 1972 sau, avînd în vedere alegerile, în 1973? Pe 20 decembrie, Peterson s-a întîlnit cu un grup de economiști, dintre care cei mai mulți fuseseră consultanți ai diferitelor agenții economice guvernamentale. Toți erau de acord cu necesitatea unui program nou și îndrăzneț, dar șapte din cei doisprezece erau sceptici privind șansele ca acesta să fie adoptat în 1972. Era nevoie de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Nixon erau vizita la Beijing și întrunirea la nivel înalt de la Moscova, ca să nu mai vorbim despre realegerea pentru un nou mandat 1483. Între timp, Consiliul de Consultanți Economici acceptase o întîlnire cu Mănescu 1484. Bogdan voia, totuși, ca economistul român să discute cu președintele 1485. Spera ca, în urma unei conversații directe, Nixon să accepte să-l cheme pe Mills, pentru a-i cere să aducă în discuție proiectul de lege Mondale-Brooke la Camera Reprezentanților. Deși Nixon declarase în mod
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în 1980 la aproximativ 500 milioane anual, între 1983 și 19862532. Reclama și bunăvoința nu puteau șterge, însă, conștiința din ce în ce mai acută a indiferenței cu care erau tratate drepturile omului în România. La începutul anului 1989, se puteau citi în "The Economist" următoarele: "dacă regimul comunist are un împărat diabolic, atunci acesta este Nicolae Ceaușescu"2533. Această imagine, la care se adăuga încercarea reușită a Bucureștiului de a-și reduce dependența față de importuri au determinat un declin semnificativ al comerțului româno- american
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1123 Telegramă, București către DS, 14 iunie 1964, p. 2, Dosarul România, vol. 1, cablograme, conteinerele nr. 203-204, dosare pe țări ale CSN, Biblioteca LBJ 1124 Montias, Economic Development in Communist Rumania, p. 233 1125 Rumania and Russia Stonewalling, "The Economist", vol. 212, 18 iulie 1964, p. 236-236 1126 Congresul SUA, Comitetul Afacerilor Externe al Camerei Reprezentanților, audieri la Comisia pentru Europa, East-West-Trade, al 90-lea Congres, sesiunea a II-a, 1968, p. 150 1127 Buletin DS, 5 octombrie, 1964, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
11 ianuarie, 1965, p. 29 1176 Ciorănesco și alții, Aspects des relations russo-roumains, p. 218-226; Fischer-Galați, Conflictul chino-sovietic, 1966, p. 275, n. 17. 1177 Fischer-Galați, The New Romania, p. 111-112 1178 Rumania's Leaders: Three Hands on the Mantle, "The Economist", 3 aprilie 1965, p. 32-33 1179 "Scînteia", 25 martie, 1965, p.1 1180 Aurel Braun, Romanian Foreign Policy Since 1965: The Political and Military Limits of Autonomy, Praeger, New York, 1978, p. 105 1181 Gheorghe Surpat, România în epoca inaugurată de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p. 406; Milorad M. Drachkovitch (ed.), Yearbook on International Communist Affairs, 1966, The Hoover Institution on War, Revolution and Peace, Stanford, CA 1967, p. 72 1210 Ceaușescu, România pe drumul..., I, 11 1211 "Christian Science Monitor", 8 iulie, 1966; "The Economist", 27 august 1966, p. 814 1212 Ceaușescu, România pe drumul..., II, 205 1213 Ibidem, p. 217 1214 Publicație trimestrială a Congresului, "Almanah", 1966, vol. XXII, 439 1215 Buletin DS, 26 septembrie,1966, după p. 446; Memoriu, Francis Bator către președinte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2408 Long, U.S. Export Control Policy, p. 98 2409 Arhivele Congresului SUA, al 99-lea Congres, sesiunea a II-a, 1986, CXXXII, S14698-S14700 2410 NYT, 30 noiembrie 1986, VI, de la p. 32 2411 In the Land of Decree 408, The Economist, 15 noiembrie 1986, p. 50; Birth and Death in Romania, "The New York Review of Books", 22 octombrie 1986, pp. 10-18 2412"The Washington Post", 25 octombrie 1986, p. H20 2413 Ibidem 2414 NYT, 27 decembrie 1987, p. 5 2415 The
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europe Newsletter", vol. I, nr. 13, 25 noiembrie 1987, p. 2 2489 Ibidem 2490 RFE, Reportaj privind situația României, 12, 6 noiembrie 1987, pp. 4-5 2491 Ibidem, pp. 13-14 2492 NYT, 22 noiembrie 1987, p. 9; Bang went Brașov, "The Economist", 21 noiembrie 1987, pp. 52-53; Down with the Dictator, "Newsweek", 28 decembrie 1987, pp. 27-28 2493 Vladimir Tismăneanu, Ceaușescu at Seventy, "East European Reporter", vol. 3, nr. 2, martie 1988, p. 60 2494 Ibidem, pp. 61-62; Staar (ed.), Yearbook International
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]