2,880 matches
-
comportament social). 8.2. Leadershipul versus managementul educatorului în contextul dinamic al clasei actuale Dacă prin management se formulează obiectivele strategice, se realizează planificarea, organizarea, administrarea activităților adecvate, leadershipul caracterizează managementul aplicat, efectiv al educatorului pentru influențarea, mobilizarea resurselor, a educaților pentru atingerea obiectivelor, prin apelul și la relațiile interpersonale, ca instrumente aici. La nivelul clasei, leadershipul va cuprinde atunci sistemul dinamic, adaptativ al acțiunilor, procedurilor, proceselor, instrumentelor, facilităților, îndrumărilor, punctelor de sprijin folosite de către educatorul-lider. Scopul este ca să-i motiveze
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atingerea obiectivelor, prin apelul și la relațiile interpersonale, ca instrumente aici. La nivelul clasei, leadershipul va cuprinde atunci sistemul dinamic, adaptativ al acțiunilor, procedurilor, proceselor, instrumentelor, facilităților, îndrumărilor, punctelor de sprijin folosite de către educatorul-lider. Scopul este ca să-i motiveze pe educați, să le determine participarea, colaborarea, comunicarea, construirea înțelegerii în învățare, implicarea în decizii sau în evaluare și reglare, autocontrol, autodisciplinare, autoeducație, să-i ghideze, să-i direcționeze în realizarea obiectivelor, prin interactivitate. În acest sens, unii autori (apud Zlate, 2004
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lua decizii noi, mai ales la nivel de micromanagement al proceselor din clasă, pe situații reale, chiar decizii la nivel individual sau al grupului mic. Este apoi și procesul prin care educatorul influențează clasa, pentru aplicarea practicilor instruirii centrate pe educați, acordându-le condiții și îndrumare directă, valorificând tendința fiecăruia de a se dezvolta, a colabora, a fi și a se afirma în grup (York-Barr și Duke, 2004). Alți autori folosesc și sintagma "management leadership", ca o soluție pentru dezvoltarea calității
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru educatorul clasei, în exercitarea dublului rol de manager și lider. Mai putem adăuga, psihopedagogic, că în leadership se concretizează un potențial al personalității, care cere și capacități, abilități individuale de a acționa efectiv ca lider, pentru ghidarea și orientarea educaților, pentru introducerea transformărilor în concepție și acțiuni, proceduri, dar în funcție și de nivelul culturii organizaționale (în școală, în clasă), asupra acestor roluri noi educaționale. Este un proces, un sistem de acțiuni de conducere, îndrumare a grupului, iar nu o
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
combinarea metodelor și mijloacelor de învățare. ► Sensul psihologic evidențiază rolul relațiilor interpersonale în educație, al efectelor în plan afectiv-atitudinal, motivațional. El a condus la pedagogia comprehensivă, de înțelegere a celuilalt, cu particularitățile și motivațiile, aspirațiile, problemele lui, de transformare a educaților în coparticipanți la educație. Ca artă, educația solicită managerului în leadership caracteristici mai ales de ordin uman, psihologic, creativ, iar din combinarea particulară a lor, cu cele științifice, acționale se pot desigur contura variate tipuri de leadership. Astfel, M. Zlate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și perspectivele, pentru care se cer: • noi relații și • noi practici față de obiective și roluri clasice ale profesorului, • noi relații autoritate-libertate, • noi roluri, • construirea de noi experiențe, • noi mijloace și instrumente, acțiuni, situații și contexte organizate, • noi roluri asumate de către educați, • introducerea masivă a surselor TIC, • o altă folosirea a timpului, • altă integrare a experiențelor de cunoaștere din formal și nonformal, • altă adaptare la dinamica învățării. Cele două abordări ale managementului educațional, la nivel instituțional și la cel al procesului efectiv
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
efectiv instructiv-educativ în clasă, nu sunt atunci decât complementare, nu în opoziție în realizarea obiectivelor. În acest sens, managementul clasei arată competența educatorului de a diversifica și gestiona resursele ei, de a îndeplini noile roluri, pentru o apropiere de așteptările educaților, de a aduce în prim plan noi strategii de ghidare, ca un semn al culturii manageriale asupra importanței acestor probleme (Bean, 2004). Atunci leadershipul se referă la indicatorii privind modurile de acțiune: • cum acesta mobilizează clasa, • cum fiecare educat participă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
așteptările educaților, de a aduce în prim plan noi strategii de ghidare, ca un semn al culturii manageriale asupra importanței acestor probleme (Bean, 2004). Atunci leadershipul se referă la indicatorii privind modurile de acțiune: • cum acesta mobilizează clasa, • cum fiecare educat participă la variatele decizii și își asumă roluri, • cum gestionează resursele necesare pentru succesul experiențelor de învățare, • cum maximizează sarcinile și situațiile necesare noii abordări, • cum identifică și analizează diferitele efecte asupra motivării educaților și a interrelaționării lor ș.a. Iar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum acesta mobilizează clasa, • cum fiecare educat participă la variatele decizii și își asumă roluri, • cum gestionează resursele necesare pentru succesul experiențelor de învățare, • cum maximizează sarcinile și situațiile necesare noii abordări, • cum identifică și analizează diferitele efecte asupra motivării educaților și a interrelaționării lor ș.a. Iar acestea se concretizează • în modul cum proiectează căile/rutele de rezolvare, • cum antrenează în alternative elementele contextului pedagogic, • cum previne diferitele probleme critice, erori, disfuncții, atitudini. Desigur că nu se pot îndepărta total practici
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se intereseze inițial, să cunoască experiențele și așteptările elevilor, să le clarifice, să aleagă sarcinile în acord cu acestea, după curriculum Să creeze în clasă un climat de dezvoltare, afirmare, pornind de la mediul fizic îmbogățit, până la modul de tratare al educaților, susținerea entuziasmului lor, a bucuriei reușitei. Să aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să pornească de la elementele de rutină pentru a fi dezvoltate, a adopta
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să pornească de la elementele de rutină pentru a fi dezvoltate, a adopta o manieră flexibilă prin introducerea de alternative, antrenarea educaților în luarea de decizii organizatorice, prevederea modului de sprijinire, îndrumare și coordonare, găsirea soluțiilor pentru restructurarea acțiunilor, condițiilor, experiențelor de învățare. Să asigure o învățare cât mai atractivă pentru fiecare elev, prin sarcini relevante, care-l interesează, prin angajarea diferențiată
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceste așteptări particulare în mod diferit: fie adaptându-se, fie trăind un disconfort psihic, generator de insuccese. Presiunea de rol îi determină astfel schimbarea priorităților după factorul dominant care formulează așteptările: unele vin de la managerii formali ai organizației, altele de la educați, părinți. Atunci soluția de armonizare se găsește într-o conducere participativă, descentralizată, pentru problemele clasei. ► Așteptările de rol ale educaților față de educator se referă mai ales la calitatea relațiilor reciproce, diferită după particularitățile de vârstă, unde apar adesea și aici
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
îi determină astfel schimbarea priorităților după factorul dominant care formulează așteptările: unele vin de la managerii formali ai organizației, altele de la educați, părinți. Atunci soluția de armonizare se găsește într-o conducere participativă, descentralizată, pentru problemele clasei. ► Așteptările de rol ale educaților față de educator se referă mai ales la calitatea relațiilor reciproce, diferită după particularitățile de vârstă, unde apar adesea și aici divergențe: dilema afecțiune-neutralitate afectivă (în construirea acestor relații), dilema specificitate-complexitate (în limitarea lor la transmiterea cunoștințelor sau la dezvoltarea personalității
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
după particularitățile de vârstă, unde apar adesea și aici divergențe: dilema afecțiune-neutralitate afectivă (în construirea acestor relații), dilema specificitate-complexitate (în limitarea lor la transmiterea cunoștințelor sau la dezvoltarea personalității complexe), dilema universalitate-particularitate (a utiliza criterii generale sau individuale în evaluarea educaților), dilema orientare interioară-orientare spre colectiv (a satisface propriile interese sau ale lor). Conduita educatorului este adesea influențată și de așteptările venite din partea colegilor (competiția profesională și socială), care pot stimula sau inhiba afirmarea, constanța participativă ca lider. ► Cel mai evident
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asigura succesul în relația cu obiectivele și cu educații? Ce strategii pot utiliza pentru a încuraja dezvoltarea relațiilor de comunicare și colaborare cu și între aceștia? Cum să mențin echilibrul între asigurarea condițiilor pentru întreaga clasă, dar și pentru fiecare educat? Cum să identific și să rezolv cel mai bine restricțiile, dificultățile diverse? Cum să sesizez care educați acceptă, răspund cel mai adecvat la măsurile, condițiile asigurate și care nu și de ce? Care strategii utilizează la maximum timpul dat, fără pierderi
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relațiilor de comunicare și colaborare cu și între aceștia? Cum să mențin echilibrul între asigurarea condițiilor pentru întreaga clasă, dar și pentru fiecare educat? Cum să identific și să rezolv cel mai bine restricțiile, dificultățile diverse? Cum să sesizez care educați acceptă, răspund cel mai adecvat la măsurile, condițiile asigurate și care nu și de ce? Care strategii utilizează la maximum timpul dat, fără pierderi? Cum să colaborez cu educații în realizarea rolurilor, normelor, procedurilor alese? Cum să identific și să folosesc
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai adecvat la măsurile, condițiile asigurate și care nu și de ce? Care strategii utilizează la maximum timpul dat, fără pierderi? Cum să colaborez cu educații în realizarea rolurilor, normelor, procedurilor alese? Cum să identific și să folosesc procedurile cunoscute de către educați, ca și așteptările lor? Cum să integrez experiențele nonformale și informale? Cum să fac deschideri spre noile sau viitoarele activități sau abordări interdisciplinare? Ce puncte de sprijin să ofer diferitelor categorii de educați? Cum să coordonez ritmurile lor de lucru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
identific și să folosesc procedurile cunoscute de către educați, ca și așteptările lor? Cum să integrez experiențele nonformale și informale? Cum să fac deschideri spre noile sau viitoarele activități sau abordări interdisciplinare? Ce puncte de sprijin să ofer diferitelor categorii de educați? Cum să coordonez ritmurile lor de lucru? Cum să îmbin cerințele predării cu realizarea concomitentă a problemelor conducerii clasei? Cum să implementez, adaptez proiectul elaborat în contextul real al clasei? ș.a Eficiența activității educatorului ca manager și lider în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
autoritatea clasică la cooperarea și îndrumarea cooperării cu și între educați în procesul instruirii. Și cercetări tematice actuale evidențiază noi roluri pentru acesta (Krovetz și Arriaza, 2006) în: • completarea și perfecționarea culturii sale manageriale și de leadership, chiar și a educaților, • diversificarea metodelor de influențare a lor prin noile caracteristici ale relațiilor cu aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea educaților în timpul activităților în clasă, • rezolvarea chiar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și de leadership, chiar și a educaților, • diversificarea metodelor de influențare a lor prin noile caracteristici ale relațiilor cu aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea educaților în timpul activităților în clasă, • rezolvarea chiar și a unor probleme etice în aceste relații (respectarea succesului celuilalt, analiza expectanțelor, personalizarea). Relației management-leadership i se evidențiază și alte dimensiuni practice pentru eficiență, când managementul este administrație, iar leadershipul arată modul de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să atingă standardele cu succes) (T. Bush, 2003, pp. 1-21). Sau sunt sintetizate motive pentru care să fie promovat leadershipul în fața managementului clasic administrativ, ca schimbare de paradigmă (Tomlinson, 2004): • noile obiective formative ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii în educație, • accentul pus pe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii în educație, • accentul pus pe participarea educatului în management, • raportarea managementului la contextul real, • accentul pus pe rolul culturii și a culturii manageriale a celor implicați, • promovarea individualizării versus colectivism, • promovarea egalității de gen, • promovarea priorității strategiei pe termen lung față de rezolvarea curentă în prim plan. 8
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
raportarea managementului la contextul real, • accentul pus pe rolul culturii și a culturii manageriale a celor implicați, • promovarea individualizării versus colectivism, • promovarea egalității de gen, • promovarea priorității strategiei pe termen lung față de rezolvarea curentă în prim plan. 8.3. Implicarea educaților în leadership În activitatea didactică, deja educatorul respectă principiul clasic al sprijinirii educaților în participarea lor activă și conștientă a educaților în realizarea obiectivelor formării, dezvoltării lor, promovează strategii activ-constructiviste și relații de comunicare, evaluare stimulativă. Dar nu trebuie limitată
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
manageriale a celor implicați, • promovarea individualizării versus colectivism, • promovarea egalității de gen, • promovarea priorității strategiei pe termen lung față de rezolvarea curentă în prim plan. 8.3. Implicarea educaților în leadership În activitatea didactică, deja educatorul respectă principiul clasic al sprijinirii educaților în participarea lor activă și conștientă a educaților în realizarea obiectivelor formării, dezvoltării lor, promovează strategii activ-constructiviste și relații de comunicare, evaluare stimulativă. Dar nu trebuie limitată participarea, implicarea doar la ceea ce didactica numește "activizarea" lor în procesul învățării la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
promovarea egalității de gen, • promovarea priorității strategiei pe termen lung față de rezolvarea curentă în prim plan. 8.3. Implicarea educaților în leadership În activitatea didactică, deja educatorul respectă principiul clasic al sprijinirii educaților în participarea lor activă și conștientă a educaților în realizarea obiectivelor formării, dezvoltării lor, promovează strategii activ-constructiviste și relații de comunicare, evaluare stimulativă. Dar nu trebuie limitată participarea, implicarea doar la ceea ce didactica numește "activizarea" lor în procesul învățării la o disciplină. Analizând rolul său în leadership, în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]