2,971 matches
-
atitudine de boicot), politice (considerarea unui proiect care să-i asigure supraviețuirea/predominanța asupra grupurilor concurente) sau chiar militare (folosind violența pentru îndepărtarea pericolelor). La rândul său, mediul înconjurător poate ridica și el amenințări specifice la adresa securității. Diversitatea temelor este elocventă pentru importanța acestui sector: fie că se vorbește despre schimbarea unor ecosisteme sau poluare, despre impactul creșterii economice asupra mediului ori despre modul în care evoluează condițiile de viață pe planetă, toate se referă, într-un mod sau altul, la
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
caz, poate fi vorba despre așa-numitele state-șacal, care urmăresc o politică de aliniere la un pol puternic al sistemului, pe care îl percep ca învingător în conflict, tocmai pentru a obține o serie de beneficii de pe urma acestuia. Un exemplu elocvent al acestui tip de acțiune este cazul Italiei în al doilea război mondial, când, având posibilitatea teoretică de a se alătura oricăreia dintre cele două tabere militare, a ales o politică de aliniere la Puterile Axei, căutând astfel să obțină
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
cazul balanței simple, în care cei doi poli de putere ai sistemului se echilibrau reciproc. De asemenea, taberele militare din cele două războaie mondiale ilustrează același caz al balanței simple de putere. În ceea ce privește o balanță complexă de putere, un exemplu elocvent este Asia contemporană, în care China, Japonia, SUA și Rusia mențin echilibrul. Conceptul de balanță de putere a evoluat de la apariția sa și până în zilele noastre, trecând prin câteva etape. Prima etapă a dezvoltării conceptului începe odată cu apariția acestuia în
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
căci Vodă-Cuza nu este decât renașterea României! Dară, vă rog credeți, oare, că vin aci să fac istoria acestui domn? Nu! Căci care glas poate să o facă? Care pagină tipărită poate să fie așa de adevărată și așa de elocventă, ca fața țării însăși? Fața țării este pagina istoriei lui Alexandru Ioan I; Alexandru Ioan I nu are trebuință de istoriograf. El singur și-a scris Istoria Sa prin legi, prin actele cu cari a făcut un Stat, o societate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
n-a stat niciodată pe aceeași linie cu Ion Brătianu și C.A. Rosetti, din cauza activității sale mai reduse. Constantin Bosianu era prea puțin om politic activ, era prea bătrân și se mulțumea cu rolul unui sfătuitor. Nicolae Ionescu, un elocvent profesor, n-avea în țară greutatea celorlalți. Rolurile fură împărțite astfel: nici unul nu obținu autoritatea președințială, deci titlul reprezentativ de șef. Manolache Costache și cu Gheorghe Vernescu, cei mai puțin colorați din coalițiune, fură desemnați ca vicepreședinți. Iar Ion Brătianu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu nimeni încă dacă aceste măști, lucrate în timp, subtil, insesizabil, au legătură cu trecutul moral al fiecăruia, adică dacă „dau pe față”, într-o formă adesea caricaturală, ambiții, păcate, vicii? întotdeauna fizionomia bătrînilor mi s-a părut infinit mai elocventă în exprimarea tipurilor, a caracterelor decît cea a tinerilor, unde lipsa „semnelor” face inevitabile aproximațiile, erorile de interpretare. Chiar tăcînd - precum cei doi din fața mea, urcați în tren la Pitești - ei spun ce sînt și cum au trăit. * Închid cartea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a fi înjosit de insultele unui deținut care, inițial, acceptase să facă jocul Administrației închisorii, dar nefăcându-l ulterior, a plătit cu moartea acest refuz. Dar dintre toate semnele pe care detenția le înscrisese în trupul său, cel mai elocvent era că-și pierduse cel puțin 15 cm din înălțime. Chiar numai această schimbare, sluțindu-i înfățișarea pentru toată viața, ilustra mai mult decât dureros chinurile prin care trecuse. Parcă i-a fost scris omului acestuia să exercite sarcini organizatorice
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cel trăit. Și ce ar trebui de făcut ca ispășirea acestor groaznice păcate să treacă mai repede? întrebări, întrebări, fără răspuns. D) Nicolae Petrașcu și moartea lui Nuti Pătrășcanu Considerăm că cele descrise la punctele A, B, C, sunt destul de elocvente despre cum se trăia în Cazimcă și acum să-l urmărim mai de aproape pe Nicolae Petrașcu tot din relatările lui Popa Aurel. Al patrulea „locatar” al celulei noastre a fost adus pe targă, neputând merge singur, din cauza unui reumatism
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Traian unde sunt sculptați aborigeni învinși. Cu pistoalele la brâu nu se cultivă nici grâul și nici nu curge oțelul în formele mașinilor dorite! A spus-o elegiac și didactic, fiindcă alura profesorală o păstrează mereu. A avut un strigăt elocvent și sincer. Mă dau bătut. Când Traian a cucerit Dacia, după sinuciderea lui Decebal, costobocii s-au supus în fața puternicului cotropitor roman. Șefii de triburi au exclamat, probabil, ca și Petrașcu din Făgăraș. Primul lucru pe care l-au învățat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legionară, om de sudură sufletească, cu soția sa Livia, care i-a întărit curajul de a smulge pe români din indiferență și ignoranță și a le oferi un model de conviețuire socială în duh și trăire creștină. Ce exemplu mai elocvent de românism putem găsi altul decât în cazul celor doi întemeietori de familie legionară? Să îl privim așadar pe Nicolae Petrașcu după bunul lui simț românesc și să îl contemplăm direct pe traiectoria vieții sale așa după cum a fost, după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sau întreprinderile unde sunt repartizați, întrucât constituie un sistem de a se sustrage dela plata taxei de muncă la zăpadă, atât cei scutiți de drept cât și acei care ar fi ceruți de instituții sau întreprinderi ca indispensabili. (Un exemplu elocvent îl dă Cercul teritorial Brașov, care cu Nr. 69.740 din 25.I.1943, a comunicat unităților militare să utilizeze evreii la curățitul zăpezii prin fața cazărmii, iar întreprinderile le trimite să se adreseze M.St.M., pentru a obține aprobarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
convențiilor epocii, sunt puține lucruri de reținut (imaginea unui pastelist suav, predispoziția către rostirea sceptic-surdinizată, cultivarea notației simple, concentrate, ușor reflexive), în Revers citadin, apoi în Omul modern (1967), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), poemele au, tot mai elocvent, „expresia esențializată, marcată de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție din versurile de până atunci, și Cumpăna bucuriei (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) cristalizează îndeajuns de pregnant traseul și profilul poeziei căreia F. îi
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Deosebirile dintre limbi ar oglindi diferențele de mentalitate: toți aceia care gândesc într-o anumită limbă își modelează gândirea în conformitate cu structurile limbii respective, contactul lor cu lumea fiind mediat de o primă interpretare a realității prin limbă. Cazul elinei este elocvent: fraza greacă, cu valori sintactice exprimate prin desinențe, are drept nucleu subiectul flancat de atribute, ceea ce a putut determina gândirea greacă să caute substanța unică din care emană însușirile lucrurilor. Se supralicitează uneori factorul limbă, de pildă atunci când sunt diferențiate
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
și a mondenităților lumii politice, dar și a cruzimilor și lașităților, instabilității ei morale. Stilul narațiunii este liber, decomplexat, prozaic, ironic când este nevoie, stil de prozator cultivat care știe că pasiunile se pot fixa printr-o analiză rece și elocventă. Iese, la urmă, o tipologie care se ține minte. Davida Cozianu, fată inteligentă, nu prea frumoasă, iubește în taină pe amantul mamei sale, Șerban Vogoride. Din ură, pune la cale asasinarea lui, folosindu-se de iubirea lui Anghel Popescu, fiul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
își găsește echivalentul în totul despre nimic: „o poezie despre nimic în care se fabrică vidul și se cultivă absența” (Tristan Tzara, Plus de paroles!). Doar retras în sine cuvântul va germina sensuri inefabile, iar tăcerea impenetrabilă va deveni implicit elocventă. Se poate vorbi, în felul acesta, încă o dată de problema negației și a valorii sale specific antiliterare profesate de d. Refuzul categoric de a crea, promovarea autodistrugerii, gustul declarat al efemerului, autocenzura (ceea ce Matei Călinescu numea „avangarda interioară”) și instalarea
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
respectiv președintele și consiliul de directori, reprezintă forța acesteia deoarece acolo se iau deciziile-cheie și se elaborează strategii care vor deveni misiunea firmei/companiei/organizației. Scandalurile financiare uriașe, care au condus la dispariția unor firme cu reputație sunt un exemplu elocvent în acest sens: „Marile probleme ale Enron au constat în faptul că această companie avea un consiliu de administrație pasiv, o dorință nesănătoasă de a îndeplini țintele de venituri și - posibil cea mai dăunătoare calitate - o dorință de a angaja
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Înaintînd În virtutea inerției. Aceste două exemple de opinii Înarmate teoretic au la bază niște clișee. Unele, clișee pentru că adevărurile exprimate au devenit de mult truisme. Altele, clișee flaubertiene. Putem bunăoară să apreciem o provocare asumată, o autenticitate cu atît mai elocventă cu cît iese de sub incidența convențiilor și pactului autobiografic - nu denunțîndu-le, ci prin indiferență. Putem aprecia din loc În loc pasaje de literatură realistă prin care autoarea dă dovada unui talent literar remarcabil, dar nu ieșit din comun. Nu putem În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatură, o “ceartă cu literatura” drapată Într-un expresionism numai pe jumătate jucat. Într-o lume În criză de timp, asaltată de conformismul televizualului și plictisită de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă - un videoclip. Avem de-a face fără Îndoială cu o scriitură psihologizantă - o altă trăsătură feminină - care sondează psihicul feminin răvășit de experiențe traumatizante, abruptă (discursul indirect liber este copios utilizat) dar conectată mai tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fatalist pentru care tot răul e spre bine, un aristocrat care-și privește din șezlong personjele simpatice iubind, suferind, murind, Înviind, călătorind din India la Polul Nord În timp ce-și face cafeaua și ascultă buletinul meteo. Adresările către cititor sunt elocvente În acest sens. Iată ce ni se amintește, spre finalul romanului recompensat cu premiul Goncourt (Je m’en vais, Minuit, 1999), despre personajul principal: “Nous n’avons pas pris le temps, depuis presque un an pourtant que nous le fréquentons
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu toate influențele ce le-am suferit - Dvs. ați putut ușor dezlega de ce există o atât de mare putere de atracție și de afinitate între români, în decursul veacurilor - pe deasupra granițelor geografice efemere. Simțind și gândind la fel - cum reiese elocvent din sinteza asemănării variantelor de cântece și proverbe în diferite provincii, având o continuitate etnică și culturală - imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1975) și Dialoguri la marginea orașului (1980) dezbat cu vervă probleme de etică și cultură generală, de artă și literatură. O carte originală este aceea scrisă împreună cu poetul leton Imants Ziedonis, Pâinea în două cânturi (I-II, 1984), o mărturie elocventă a apropierii spirituale între doi creatori de naționalități diferite. Ca traducător, D. a transpus poezii și poeme aparținând lui Pablo Neruda, Iannis Ritsos, J. Martinchiavicius, Imants Ziedonis, Vladimir Solouhin ș.a. SCRIERI: Darul fecioarei, Chișinău, 1963; Comoara, Chișinău, 1964; Ursitoarele, Chișinău
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
sunt prinși pe picior greșit. Profitând de efectul surprizei, strategia diferențierii totale Îi aduce consumatorului un avantaj major, greu accesibil concurenților deoarece, prinși descoperiți, aceștia vor trebui să se „dezvețe” Înainte de a putea riposta. Firmele Ikea și Benetton sunt exemple elocvente. La Ikea, intrarea pe piața mobilei tip set se poate analiza parcurgând următoarele etape: 1. aprovizionările au la bază contracte pe termen lung, care permit o mare stabilitate a calității, În timp ce la mobila tradițională, cumpărările sunt mai speculative; 2. această
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
exact ce cumpără clientul; ei propun ceea ce cred că reprezintă valoare pentru client. Așteptările și valorile acestuia sunt adesea diferite, iar producătorii/furnizorii se plâng de „lipsa de logică”, de „iraționalitatea” consumatorului, care „nu vrea să achite calitatea”. Cel mai elocvent exemplu de inovație specifică bazată pe incongruența dintre percepțiile consumatorului cu cele ale producătorului se regăsește În domeniul financiar. Marile instituții americane (Merrill Lynches, Dean Witters, E.F. Hutton) consideră că valorile lor coincid cu cele ale clienților, care „investesc pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al Academiei Române, precum și Dicționar aromân (macedo-vlah) (1997). C. M. a scris și a publicat literatură beletristică târziu. Cartea sa de poeme, Di nuntru și-di nafoară [De înăuntru și de afară] (1994), a fost tocmai de aceea o revelație, de o elocventă modernitate a comunicării lirice, mai puțin întâlnită în graiul aromân, chiar dacă nu lipsesc exemplele de acest fel, mai cu seamă în generațiile din ultimele două-trei decenii. Lumea acestei poezii este de fapt, în concretețea ei, cea pe care au cunoscut
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
pamfletar și deschis angajat (pe care nu le-a selecționat pentru antologiile publicate în țara noastră), care stârnesc deopotrivă admirația unora și contestarea altora. În România îi este apreciată îndeosebi poezia cotidianului așezat sub semnul ireversibil al neființei. Cea mai elocventă caracterizare a produs-o Al. Mirodan, care afirmă că scrisul lui C. „seamănă cu o femeie care, de la distanță, nu-ți spune nimic, dar de îndată ce te apropii de ea simți o privire arzândă și o răsuflare animală care nu te
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]